luni, 3 noiembrie 2014

Calendar de datini si traditii - Brumar.

Bine v-am regasit. Va multumesc pentru vizite si aprecieri. Dupa o luna plina de evenimente, nu prea fericite, ma bucur sa va reantalnesc si sa va spun ca cel mai important lucru din viata este sanatatea. "Orice abuz la tinerete este o restrictie la batranete".Si acum va propun sa parcurgem calendarul lunii care tocmai a sosit.
Luna Noiembrie este cunoscuta in popor ca Brumar, Promorar, Vinicer, Vinar. 
Ea marcheaza sfarsitul toamnei si inceputul iernii. Desi marea majoritate a lucrarilor din gradini si livezi au fost finalizate va propun o trecere in revista a principalelor credinte, datini si obiceiuri populare legate in principal de sarbatorile religioase. 
Pentru cei care doresc sa studieze intregul calendar puteti accesa acest link
Principalele activitati ce se desfasoara in gradina in aceasta luna le veti gasi aici
Este timpul brumei, sunt însămânţate toate grânele de toamnă şi totul este gata pentru iernat. Se protejază pomii tineri; se sapă gropi pentru puieţii din primăvara; se gunoiesc pomii, se spoiesc cu var; se curăţăgardurile; se adună gunoiul; fierbe mustul.
1. Vrăcelul.
Zi favorabilă practicilor de medicină populară.
8. Năpustitul arieţilor (berbecilor). Soborul sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil.
DATINI
- Se fac pomeni: Moşii de Arhangheli, se pun lumânări pentru vii şi pentru cei cu morţi năprasnice.
CREDINTE
- În Transilvania se face turta arieţilor care după cum cade, aruncată la turmă, au noroc la fătare oile se amestecă oile cu berbecii (arieţii).
9. Poitra lui Arhanghel.
10. Filipii.
11. Mina. Ziua tâlharilor.
DATINI
CREDINTE
- În credinţa populară cine respectă această zi îşi va recăpăta lucrurile furate, vor fi prinşi şi dovediţi hoţii.
- Femeile pun la biserică lumânări întoarse să se întoarcă inimile celor răi spre bine, spre ele.
12. Martinii de toamnă.
13. Martinul cel mare de toamnă. Ziua lupului.
Lăsatul secului de crăciun- prima zi.
DATINI
- Datina se ţine în familie, se petrece cu mâncare şi băutură.
CREDINTE
- Se ţine ca apărare de boli (friguri), izbituri, apărarea holdelor de grindină, nu se ară.
- Dacă pieptul găinii este gras, va fi iarna grea; dacă-i subţire va fi uşoară şi vara mănoasă.
14. Martinii de toamnă. Intrarea în Filipii de toamnă.
Lăsatul secului de crăciun- a doua zi.
DATINI
- De acum încep şezătorile, când se toarce pânza de cămăşi. Dupa terminarea muncilor agricole, cand lumea satelor intra intr-o perioada de repaus relativ, incepea sezonul sezatorilor. Era singura adunare in care se veseleau oamenii in Postul Craciunului. Sezatorile erau organizate in serile zilelor lucratoare, la una sau mai multe case. In zilele de sarbatoare sau duminica nu se faceau sezatori. Aceste sezatori puteau sa aiba si un caracter de intrajutorare, daca tinem seama ca femeile se ajutau intre ele la torsul lanii. Se mancau boabe de porumb fiert, nuci, fructe uscate si alune. În cadrul acestora se comentau evenimentele cele mai importante din viata satului, se canta, se rosteau proverbe si se invatau colindele pentru Craciun. Era locul in care invatai ce este potrivit firii si ce nu e bine sa faci. Daca sezatoarea avea ca scop intrajutorarea, se torcea lana persoanei care le gazduia. In cazul in care era un prilej de intrunire comunitara, fiecare persoana isi aducea de acasa lana pentru tors. Fetele tinere erau insotite la sezatoare de mama sau de bunica. In cadrul sezatorilor, niciodata nu coseau camasi. Acest lucru era facut de fiecare persoana, in propria casa. Flacaii mergeau pe la casele in care aveau loc sezatorile, insotiti de muzicanti. Cand acestia intrau in aceste case, munca era abandonata. Se juca, iar pentru fetele tinere era locul unde invatau pasii de joc. Gospodina in casa careia avea loc intrunirea se pregatea cu bautura si mancare frugala, si anunta flacaii, in cazul in care acestia nu se informau singuri de mersul sezatorilor. Casa era dereticata si se pregateau mai multe lavite sau scaune necesare torcatoarelor. Odata cu lasarea intunericului, femeile porneau cu furca de tors catre casa in care avea loc sezatoarea. In cazul in care sezatoarea avea drept scop intrajutorarea, dupa sosirea tuturor invitatelor, acestora li se distribuia, in mod egal, cantitatea pe care o aveau de tors in acea noapte. Cand sezatoarea era doar un simplu prilej de intrunire comunitara, fiecare isi aducea de acasa ceea ce avea de tors. Sezatorile se organizau nu numai pentru torsul fibrelor textile, ci si pentru scarmanatul lanii, scarmanatul penelor etc. Niciodata in sezatori nu se coseau camasi, aceasta operatie facandu-se in mod individual de catre fiecare gospodina sau tanara fata, in casa proprie. Dupa ce participantele isi primeau "portia", pentru crearea unei atmosfere placute, ele erau servite cu un paharel de tuica indulcita, de obicei, cu miere de albine. Sezatoarea odata inceputa, participantele faceau schimb de informatii referitoare la viata cotidiana din sat si comentau evenimentele cele mai importante petrecute in propria comunitate sau in localitatile invecinate. Apoi se rosteaughicitoriproverbe si zicatorise canta sau se rosteau balade, nestemate folclorice ce s-au pastrat pana in zilele noastre transmise in modul cel mai lesnicios pe aceasta cale. In cadrul acesta, fetele erau integrate si consacrate in colectivitatea femeilor, incepand sa-si insuseasca, cu aceasta ocazie, deprinderi practice si spirituale. In sezatori se dezvaluiau aspectele si intelesurile ritualice ale sarbatorilor populare si se invata comportamentul individual. In sezatorile ce aveau loc inaintea Craciunului si a Anului Nou, se invatau si se repetaucolindele si uraturile si se discuta in amanunt despre buna pregatire a acestor sarbatori.La un moment dat, lucrul inceta, participantele fiind servite cu diferite preparate de catre gazda, in functie de starea sa sociala sau de posibilitatile sale materiale. Flacaii, stiind din timp locul de desfasurare al sezatorilor, cutreierau in grupuri insotite de muzicanti pe la toate casele unde aveau loc astfel de intruniri. De multe ori ei se organizau de cu seara, repartizandu-se pe case, in asa fel incat, catre sfarsitul sezatorii, ei sa apara cu muzica pentru a inveseli atmosfera. La intrarea acestora in casa, munca era abandonata. Muzicantii, buni cunoscatori ai obiceiurilor locale, isi ocupau locurile prestabilite si incepeau sa interpreteze melodii de joc. Fetele si chiar femeile erau invitate la joc de catre flacai, unele dintre fete jucand acum pentru prima data, iar cele mai tinere dintre ele invatand acum pasii de joc. Atmosfera crestea in veselie si buna dispozitie. Cu aceasta ocazie jucau chiar si batranii din vecini, invitati la sezatoare. Acestia, pentru a nu-i deranja pe cei tineri, se urcau si dansau pe lavitele late si masive ce inconjurau peretii. Asa a aparut in Bucovina melodia de joc numita "Ca pe laita" sau "Baba grasa". Jocul era alternat cu multa dibacie cu perioadele de pauza, cand cei prezenti erau serviti cu mancare si bautura, si cu cele de lucru, cand se spuneau glume si snoave. Sezatorile, desfasurate in toata plenitudinea lor pana tarziu prin anii '60, se constituiau intr-o adevarata institutie sociala si erau o forma de intrajutorare comunitara, dar si prilej de petrecere placuta a timpului in noptile lungi de iarna, de derulare a unor obiceiuri si de invatare a deprinderilor de viata si de munca. Chiar daca se desfasurau in perioada Postului Craciunului, aspectul distractiv era tolerat, deoarece in cadrul lor erau invatate colindele si uraturile ce urmau sa fie rostite in timpul sarbatorilor de iarna.
- Se petrece în familie cu mâncare şi băutură iar resturile de la masă se aruncă spre răsărit să nu mai mănânce păsările recolta
- Se dă pomană în vecini turtă de porumb.

CREDINTE
. - Oalele se pun cu gura în jos, să fie feriţi cei din casă de pagube.
- Se ţine ca apărare a vitelor de lupi şi a tuturor de strigoi; nu se lasă limba de meliţă afară.
- Se lipeşte gura sobei , se încleştează pieptenii ca să se încleşteze gura lupilor.
- Nu se coase, toarce, macină, piaptănă lâna, ca apărare de boli şi alte rele.
- Nu se dă împrumut din casă şi nu se aruncă gunoiul, cenuşa, cărbuni, să nu se prăsească lupii.
- Femeile pun pietre în cuptor şi pe horn, să apere păsările de uliu.
15. Spolocania.
20. Ajunul ovideniei.
DATINI
- Se pune o strachină cu apă, cu lumânare, se priveghează, se bat mătănii; apa e bună de leac.
CREDINTE
- Dacă este senin, anul viitor va fi rău; dacă e ger şi lapoviţă, va fi an bun.
21. Ovidenia- prezentarea Mariei la templu.
Filipul cel mare- cel şchiop.
DATINI
- Se dă pomană pentru înecaţi şi cei care au murit fără lumină şi se arde câte o lumânare.
- Femeile nu mai bat rufele la spălat cu maiul până la Sângiorz.
- Se ung ferestrele, uşile cu usturoi deoarece încep să lucreze fermecătoarele; începe iarna.
CREDINTE
- Se deschide cerul, vorbesc vitele; le aud cei neprihăniţi.
- Dacă este senin, soare, vara va fi secetoasă; dacă ninge, va fi iarna grea.
- Se ţine ca să nu atace lupul, să meargă şchiopii, să fie spor la casă.
24. Climata vântului.
E considerată în popor zi rea de vânturi, azi se aspreşte vântul, începe să bată a iarnă.
29. Ajunul de Sântandrei.
DATINI
CREDINTE
- Se ung uşile, ferestrele cu usturoi contra strigoilor;se apără vitele cu mac, sare.
- Nu se mătură de teama lupilor; se ascund meliţele de teama strigoilor.
- Dacă este luna plină şi cer senin, iarna va fi moinoasă; dacă este nor, ploaie, nea, zăpezile vor fi mari.
- Se fac vrăji de aflarea ursitei, de noroc, de dragoste.
30. Sântandrei- Moş Andrei.
Iesirea filipilor de toamna.
DATINI
- Sfantul Apostol Andrei cel Intai chemat – Ocrotitorul Romaniei: prilej pentru a cerceta ce va aduce anul urmator, un timp in care se interfereaza planurile malefice cu cele benefice.
- În noaptea de Santandrei, se organizează petreceri ale tinerilor, asemanatoare cu Revelionul. Pentru a fi feriti de actiunea malefica a moroilor si strigoilor, tinerii camuflau si ungeau cu mujdei de usturoi ferestrele si usile casei unde se desfasura petrecerea inainte de lasatul serii. De altfel, petrecerea se numea, local,Noaptea Strigoilor, timp nefast, cand strigoii vii (oamenii care se nasc cu caita, cu coada - o vertebra in plus, din legaturi incestuoase etc.) isi parasesc trupurile fara stirea lor, iar strigoii morti ies din sicrie, morminte si cimitire pentru a provoca suferinte oamenilor. In acest timp, petrecerea tinerilor in vatra satului, numita si Pazitul Usturoiului, era in toi. Fetele aduceau cate trei capatani de usturoi, le puneau laolalta intr-o covata pentru a fi pazite de o batrana la lumina lumanarii. Complet izolati de lumea din afara, stapanita de fortele malefice, tinerii se distrau, cantau, jucau, beau, mancau, glumeau, ca la un adevarat revelion. Dimineata, pe lumina zilei, tinerii ieseau in curtea casei unde covata cu usturoi era jucata in mijlocul horei de un flacau. Se impartea usturoiul si, in mare veselie, se intorceau pe la casele lor. Incepea un nou an. Usturoiul privegheat se pastra ca ceva sfant, la icoana, si se folosea peste an ca leac pentru vindecarea bolilor, pentru prinderea farmecelor si descantecelor etc. Pazitul usturoiului de catre fete si flacai toata noaptea tocmai pentru a inzestra usturoiul cu calitatile necesare. Usturoiul va putea ulterior sa asigure protectie peroanei respective ca: remediu terapeutic, aducere de petitori.
- Se mănâncă bucate cu usturoi.
- Covasa. Bautura rituala. Se prepara din malai si faina, uneori numai din malai de porumb sau de mei, o bautura fermentata numita covasa. Literatura etnografica descrie doua tehnici de preparare a covasei; din malai si faina sau numai din malai. In primul caz se luau malai si faina, in parti egale, se amestecau si se opareau cu apa clocotita pana se obtinea un fel de terci. Dupa doua ore, amestecul acesta se punea intr-o putina si se turna apa calduta pana se obtinea un lichid vascos ce putea trece prin ciurul cu care se cernea malaiul. Continutul se amesteca foarte bine si se lasa apoi sa fermenteze, la loc caldut, pana a doua zi cand se fierbea, la foc potrivit, intr-un ceaun, pana se mai ingrosa. Gustul bauturii era dulce-acrisor, asemanator cu cel al bragii. Covasa se punea prin strachini sau oale si se impartea prin vecini "pentru ca vacile sa fie laptoase, iar laptele sa fie smantanos". In alte sate covasa se numea braga si se prepara numai din malai, care se oparea si se faceau patru turte; doua turte se coceau, doua ramane au crude. Dupa ce turtele coapte se raceau, erau framantate intr-o putina, se amestecau cu malaiul ramas necopt si se turna apa clocotita. Continutul se amesteca, se puneau cateva felii de lamaie si se lasa sa fermenteze pana a doua zi, cand era bun de baut. Fiecare om "este dator sa manance covasa, in aceasta zi, pentru ca sa fie ferit de strigoi".
- În unele sate din Oltenia copiii taie mlădiţe din pomii roditori ( meri, peri, cireşi, vişini, pruni etc.) şi le pun în apă, la căldură, pentru a înmuguri până la Sf. Vasile, când fac din ele sorcove, pentru a-şi sorcovi părinţii şi neamurile.
CREDINTE
Protejarea de spirite malefice
- Aparitia celor doi sfinti-mosi, Mos Andrei si Mos Nicolae, inceputul iernii si punerea in miscare a haitelor de lupi sunt semne evidente de imbatranire si degradare a timpului calendaristic.Ordinea se deterioreaza neincetat, ajungand in noaptea de 29 spre 30 noiembrie, in Noaptea Strigoilor, la starea simbolica de haos, cea de dinaintea creatiei. Este o noapte de spaima, intrucat spiritele mortilor ies din morminte si, impreuna cu strigoii vii, care in aceasta noapte isi parasesc culcusurile lor, fara sa aiba vreo stiinta despre aceasta, se iau la bataie pe la hotare, raspantii de drumuri si prin alte locuri necurate. Duelurile sangeroase cu limbile de la melite si coasele furate din gospodariile oamenilor se prelungesc pana la cantatul cocosilor, cand spatiul se purifica, duhurile mortilor se intorc in morminte, iar sufletele strigoilor revin in trupurile si paturile parasite fara stiinta lor. In anumite situatii, strigoii se manifestau violent fata de oamenii care nu-si luau anumite masuri de protectie: Pentru ca sa nu se poata apropia de case, oamenii, - e grija gospodinelor mai ales -, mananca usturoi in aceasta seara, se ung pe corp tot cu usturoi, sau numai pe frunte, in piept, pe spate si pe la incheieturile trupului. La casa se ung cercevelele ferestrelor, pe unde strigoii ar putea sa intre sau sa se uite in casa, facandu-se semnul crucii si tot astfel urmeaza si la usa si horn, pe unde de asemenea ea crede ca strigoii pot intra si iesi din casa". Se credea ca sunt si strigoi care nu doreau sa faca rau. Acestia "fac hori pe la raspantiile drumurilor, unde joaca cu strasnicie pana la cantatul cocosilor". Strigoii sunt de doua categorii: vii si morti. Strigoii vii sunt spirite ale oamenilor, femei sau barbati, care isi parasesc trupurile noaptea, mai ales la Santandrei, Sangiorz si in alte imprejurari. Activitatea lor cea mai intensa este in Noaptea Strigoilor cand isi parasesc in somn corpul, ies din casa pe horn sau pe usa, se rostogolesc de trei ori pentru a se intrupa intr-un animal, incaleca pe melite, butoaie, cozi de matura pentru a merge in locuri numai de ei stiute (intre hotare, raspantii de drumuri, poieni din paduri) unde se intalnesc cu strigoii morti. Acolo redevin oameni, se bat cu limbile de melita, se zgarie, se ranesc pana iese invingator unul din ei, care le va fi conducator un an de zile. Se bocesc unii pe altii, isi vindeca pe loc ranile, se intrupeaza din nou in animale si pornesc spre case inainte de primul cantat al cocosilor. Pricolicii sunt suflete ale oamenilor care isi parasesc trupul in timpul noptii, se rostogolesc de trei ori si capata infatisare de lup sau de alta vietate (caine, porc cal, bivol, pisica, sarpe, broasca). Spre deosebire de varcolaci care calatoresc prin vazduh, pricolicii se deplaseaza pe pamant. Ei nu se intrupeaza in vietati sfinte (arici, oaie, cerb, porumbel, randunica, albina). Adesea, sunt oameni din sat recunoscuti dupa infatisarea si comportamentul animalului pricolici. Traiesc putin, cat lupul sau animalul in care se metamorfozeaza. Pe timp de iarna ar intra in haita lupilor, ia conducerea si ataca oamenii si turmele de vite.
- Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în case, femeile întorc seara toate oalele şi cănile cu gura în jos. Scot din sobă cenuşa caldă de peste zi, pentru ca spiritele neliniştite să nu-şi găsească adăpost la căldură. Alteori, împrăştie resturi de pîine prin curte, pentru ca spiritele flămînde să nu caute prin cămări de-ale gurii. Împotriva vîrcolacilor, gospodinele folosesc cununile de usturoi agăţate la intrare şi lasă aprinsă candela de lîngă icoane. Pentru protecţia vitelor, cu o seară înainte li se amestecă animalelor în hrană busuioc sfinţit sau li se toarnă cîteva picături de agheasmă în apă.
- După miezul nopţii sau în dimineaţa de Sf. Andrei, exista în trecut obiceiul "descîntecului sării". Un drob de sare, descîntat şi îngropat sub pragul grajdului, era dezgropat în primăvară, de Sf. Gheorghe, cînd sarea era amestecată în hrana vitelor pentru a le feri de farmece, boli şi de vrăjile pentru "luarea laptelui".
- În Bucovina, înainte de Sf. Andrei cu câteva zile, femeile nu torc – „ca să nu toarcă lupii în casă”, iar de Sf. Andrei nu mătură şi nu scot gunoiul din casă, nu curăţă grajdurile, nu se piaptănă ( pieptenele reprezintă în basme un şir de arbori, deci pădurea în care se află lupii) pentru a nu aduce lupul prin apropiere.
Predicţii legate de timp
- Tot în noaptea de Sf. Andrei sînt practicate şi predicţii meteorologice populare pentru anul următor. De obicei, în podul casei sînt urcate 12 cepe sănătoase, la fel de mari, care sînt lăsate acolo pînă în seara de Crăciun, cînd se află rezultatul. Fiecărei cepe îi este atribuit numele unei luni. Cepele care s-au s-au stricat indică luni ploioase sau cu grindină, iar cele care au încolţit – luni favorabile recoltei. O predicţie asemănătoare, legată de soarta recoltei, se realizează cu ajutorul unor boabe de grîu. Pentru fiecare tip de cultură pe care intenţionează să o semene în grădină, gospodina casei "botează" cîte un bob şi îl pune la încolţit în bucătărie. Peste 7 zile, boabele sînt analizate: cele care au încolţit arată soarta favorabilă a culturii, iar celelalte, pagubă. Dacă noaptea de Sf Andrei este senin şi cald, se crede că iarna nu va fi geroasă. Dacă este frig şi ninsoare, se crede că acestea sînt doar începutul troienelor pe care le va aduce o iarnă grea.
- Unii batrani, nestiutori de carte dar "cititori" in stele, observau cerul in noaptea de Ovidenie sau de Santandrei si noroceau anul, prevestind daca va fi bogat sau sarac, ploios sau secetos, daca va fi pace sau razboi etc. Obiceiul de a semana in noaptea de Santandrei grau intr-o oala de pamant pentru a interpreta rodnicia ogoarelor in noul an este practicat si astazi. - Se ţine până la amiază ca să fie iarna bună, anul cu belşug, noroc în meserii, viaţa lungă, sănătate.
- Dacă gogoşii de stejar sunt plini, va fi anul viitor ploios.
- Starea vremii dă informaţii despre iarna care vine: luna plină şi cerul senin anunţă o iarnă moinoasă, iar luna plină dar cu ninsoare sau ploaie anunţă iarnă grea cu zăpezi mari.
Predicţii legate de rod
- Pentru ca să se afle cât de rodnic va fi următorul an se pun boabe de grâu într-o strachină cu apă. Cât de des va răsări grâul, atât de bogată va fi recolta .
- Se pune o crenguţă de măr în apă, dacă înfloreşte de Sf. Vasile va fi anul viitor, roditor.
Aflarea ursitei.
- Ca la orice inceput de an, prisoseau practicile magi ce de aflare a ursitei, adica a viitorului sot. Fata de maritat prepara o "Turtuca de Andrei", turtita subtire din faina de grau, foarte sarata, coapta pe plita sobei si o manca inainte de culcare. Baiatul care venea in vis sa-i aduca apa ca sa-si potoleasca setea urma sa o ceara de nevasta in cursul anului.
- Alte fete, dupa ce soseau acasa de la Pazitul Usturoiului, semanau cate un catel de usturoi privegheat intr-un cocolos de aluat. Dupa modul cum incoltea si crestea usturoiul semanat, se faceau anumite pronosticuri matrimoniale.
- Prin ascunderea sub pernă a unui fir de busuioc sfinţit, se crede că se obţine în vis imaginea "ursitului". Pentru "atragerea" acestuia este mult folosită şi metoda "făcutului cu ulcica".
- La miezul nopţii, singură la gura sobei, tînăra întoarce cu gura în jos o ulcică nouă de lut, iar pe dosul vasului lasă sa pîlpîie trei cărbuni. În timp ce roteşte ulcica uşor, rosteşte o incantaţie menită a suscita o atracţie irezistibilă pentru cel iubit.
- O altă metodă folosită pentru cunoaşterea viitorului constă în a privi, la miezul nopţii, între două lumînări aprinse, într-un pahar cu apă neîncepută, aşezat pe cenuşă. În centrul paharului este lăsată să cadă o verighetă care a fost deja sfinţită de preot prin cununie religioasă şi se crede că în verighetă apare chipul ursitului, dacă este privită intens cîteva minute.
- Unele tinere mai încearcă să îşi vadă viitorul soţ la miez de noapte. Aşezate complet dezbrăcate între două oglinzi, în cameră întunecoasă, cu cîte o lumînare în fiecare mînă, încearcă să privească în oglinda din faţă pentru a vedea imagini reflectate din oglinda din spate. Se crede, şi unele persoane chiar au avut această iluzie, că prin faţa ochilor încep să se perinde scene de viaţă, că tînăra îşi vede viitorul soţ sau, în unele cazuri, că i se dezvăluie scene din viitor.
- În satele din Bucovina fetele ca să-şi vadă ursitul îşi puneau seara sub pernă 41 de fire de grâu, iar când se culcau spuneau: „ Voi, 41 de fire de grâu / Eu voi adormi / Şi voi hodini / Dar eu mă rog lui Dumnezeu / Să-mi trimită îngerul meu / Cel ce mi-e dat de Dumnezeu”.
- Un alt obicei este ca fetele nemăritate să meargă noaptea la fântână cu lumânarea de Paşte pe care o aprind şi o afundă cu ajutorul ciuturei spunând: „ Sfinte Andrei / Scoate-i chipul în faţa apei / Ca în vis să-l visez / Ca aievea să-l văz !
- Un alt obicei în alte regiuni, fetele ghicesc ursitul cu ajutorul parilor de la gard, astfel, noaptea pe întuneric ating un par, de la care numără în continuare până la al nouălea par, pe care leagă o sfoară sau lână roşie. A doua zi merg să vadă cum le va fi alesul. Dacă parul este drept şi neted, viitorul soţ va fi tânăr şi frumos, dar sărac. Dacă parul va fi scurt şi noduros, soţul va fi bătrân şi sărac, iar de va avea coaja groasă, va fi bogat. Dacă parul este cu multe crăci, ursitul va fi văduv cu mulţi copii.
Alte credinţe
- Nu se piaptănă, nu se pronunţă numele lupului, nu se împrumută din casă.
- Se crede ca cerul se deschide si vorbesc animalele.
- În această zi nu se dă de împrumut ori în dar căci vei păgubi.
- Sărbătoarea se ţine până la prânz apoi se pot face unele munci, dar nu se lucrează la câmp, nu se coase şi mai ales nu se înprumută şi nu se dă nimic din casă. Cei care nu respectă sărbătoarea se înbolnăvesc şi vor avea pagubă la recoltă sau la vite.


8 comentarii:

  1. Deci in noiembrie are mare trecere usturoiul :) Si parca s-ar potrivi mai bine petrecerea de Haloween in Noapte Strigoilor :) Sanatate, Vasile ! O saptamana buna si o luna la fel !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna dimineata. Noi romanii amimportat Haloween-ul desi, dupa cum se vede, obiceiurile si traditiile stramosesti au o sarbatoare a strigoilor, mare consumatoare de usturoi. Pacat ca mare parte din aceste obiceiuri si in special cele de intrajutorare (gen sezatoare), s-au pierdut.
      Multumesc pentru urari si va doresc un sfarsit de toamna minunat.

      Ștergere
  2. Bine-ai revenit, Vasile! Sper ca te simti bine, te asteptam cu vesti bune.
    Cand citesc ce ne scrii tu aici, ma intreb cum de tineau minte atatea oamenii,ca eu cred c-as uita ce trebuie si ce nu trebuie sa fac...Dar imi place sa citesc!
    Multa sanatate, Vasile!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine v-am regasit si ma bucur de vizita si comentariu. Da vestile sunt destul de bune, se pare ca pentru moment am reusit sa scap de arterita cu unele mici sacrificii. Acum totul depinde de modul in care-mi pastrez sanatatea si stilul de viata. Cat despre tinerea de minte era simplu cand intreaga comunitate tinea anumite zile ca fiind sarbatori. Acum nu mai stim ce-i traditional si ce-i important unde mai pui ca timp de aproape 50 de ani mare parte din obiceiuri au fost pierdute sau interzise. Multumesc pentru urari. Sa aveti o toamna minunata si o iarna plina de magie.

      Ștergere
  3. Am onoarea sa va salut si va doresc o toamna plina de bunatati si de culori vesele.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Sa traiti, multumesc mult pentru vizita si urari. Cu respect,

      Ștergere
  4. Am vazut pe blogul lui Dani prin ce-ai trecut
    Multa sanatate, Vasile!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumesc mult pentru vizita si urari.Sper ca s-a incheiat acest anotimp al necazurilor si iese soarele si pe strada mea. Sanatate si numai bucurii.

      Ștergere