miercuri, 1 martie 2017

1 Martie: Mărţişorul – Tradiţii si semnificaţie

În fiecare an pe 1 Martie, românii celebrează sărbătoarea Mărţişorului, triumful primăverii asupra iernii, Acele mici obiecte legate cu şnur alb şi roşu  sunt un simbol al reînnoirii timpului şi al renaşterii naturii.
În vechime, pe data de 1 martiemărtisorul se dăruia înainte de răsăritul soarelui, copiilor şi tinerilor – fete şi băieţi deopotriva. Şnurul de mărţişor, alcătuit din două fire de lana răsucite, colorate in alb şi roşu, sau în alb şi negru, reprezintă unitatea contrariilor: vara-iarna, caldura-frig, fertilitate-sterilitate, lumină-întuneric.În timpul geto-dacilor, anul nou începea la 1 martie. Astfel, luna Martie era prima lună a anului. Calendarul popular la geto-daci avea doua anotimpuri: vara şi iarna. Marţisorul era un fel de talisman menit să poarte noroc, oferit de anul nou impreuna cu urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie.
Şnurul era fie legat la mână, fie purtat în piept. El se purta de la 1 martie până când se arătau semnele de biruinţă ale primaverii: se aude cucul cântând, înfloresc cireşii, vin berzele sau rândunelele. Atunci, mărţisorul fie se lega de un trandafir sau de un pom înflorit, ca să aducă noroc, fie era aruncat în directia de unde veneau păsările călătoare, rostindu-se: “Ia-mi negreţele şi da-mi albeţele”.
Cu timpul, la acest şnur s-a adăugat o monedă de argint. Moneda era asociată soarelui. Mărtisorul ajunge să fie un simbol al focului şi al luminii, deci şi al soarelui. Cu banul de la şnur se cumpărau vin roşu, paine şi caş proaspat pentru ca purtatorii simbolului de primavara să aibă faţa albă precum caşul şi rumenă precum vinul rosul. Unele legende populare susţin că mărţisorul ar fi fost tors de Baba Dochia în timp ce urca cu oile la munte.
Despre istoricul mărţişorului, Tudor Arghezi afirma în volumul “Cu bastonul prin Bucuresti”, conform calendarortodox.ro: “…La inceput, atunci când va fi fost acest început, mărţisorul nu era mărţisor şi poate ca nici nu se chema, dar fetele şi nevestele, care ţineau la nevinovăţia obrazului înca inainte de acest inceput, au băgat de seamă că vântul de primavara le păteaza pielea şi nu era nici un leac. Cărturăresele de pe vremuri, dupa care au venit cărturarii, făcând “farmece” au învăţat fetele cu pistrui să-şi incingă grumazul cu un fir de mătase rasucit. Firul a fost atât de bun încat toate cucoanele din mahala şi centru ieşeau în martie cu firul la gat. …Vântul uşurel de martie, care impestriţa pleoapele, nasul şi barbia, se numea mărţisor şi, ca să fie luat răul în pripă, şnurul de mătase era pus la zinţii de mart. Dacă mai spunem că firul era şi roşu, întelegem ca el ferea şi de vânt, dar şi de deochi.”
În zilele noastre, valoarea mărţisorului începe să fie dată doar de creaţia artistică. Obiectul cu şnur alb-roşu se confectioneaza din orice şi poate să aibe semnificaţii multiple.
Nici un anotimp nu este mai frumos decât primăvara. În multe locuri din lume acest anotimp este sărbătorit în fel şi chip, dar nici un festival sau sărbătoare nu este mai impresionant decât mărţişorul din Europa de Est.
Mărţişorul este o tradiţie unică în sud-es­tul Europei. Pe lângă români, mai toa­te popoarele din Balcani îl săr­bă­to­resc. Fe­lul în care e sărbătorit face însă ca fi­e­ca­re mărţişor să fie unic în fiecare ţară.
 MARTENIŢA. Bulgarii pre­ţu­iesc peste măsură sărbătoarea măr­ţi­şo­rului şi susţin chiar că originea obice­iu­lui provine de la ei, de unde ar fi fost preluată şi de alte popoare din Balcani. Argumentul lor este o legen­dă bulgară, care spune că Huba şi fra­tele său, Boian, se aflau în prizonie­rat când hanul Asparuh le-a trimis un şoim legat cu un fir de aţă albă, pentru a le da de ştire că îi va ajuta să eva­de­ze. Cei doi au reuşit să fugă, însă, în apro­piere de malul Dunării, Boian a fost ucis. Huba a dat drumul şoimului care avea legat de picior firul de aţă albă înroşit de sângele lui Boian, pentru a-l înştiinţa pe Asparuh despre moartea fratelui său. La aflarea veştii, de durere, hanul bulgar a poruncit soldaţilor săi să poarte un fir de lână albă şi unul de lână roşie pentru a-i feri de necazuri. Acest lucru s-ar fi în­tâm­plat la 1 martie 681.
În Bulgaria, mărţişoarele sunt oferite şi bărbaţilor, de obicei sub forma unui şnur alb cu roşu, simplu. Nici animalele nu sunt mai prejos. În satele mici din munţi, oamenii le pun mărţişoare pisicilor, mieilor, cailor, caprelor, iar casele au şi ele propriul mărţişor. În anumite regiuni din Bulgaria, mărţişoarele sunt purtate în funcţie de statutul social: fetele nemăritate în partea stângă a rochiei, fetele bătrâne, la degetul mic al mâinii stângi, iar bărbaţii căsătoriţi, la şoseta dreaptă. Marteniţa, cum sunt denumite mărţişoarele în bulgară, au fost acceptate din timpuri străvechi, ca o amuletă specială, care te poate proteja de spiritele rele. Şi acum bulgarii cred că vor fi sănătoşi tot anul dacă poartă marteniţa, zicala de bază fiind: “Dacă nu porţi mărţişor, Baba Marta va aduce spiritele rele în casa ta”. Baba Marta, ca şi Baba Dochia a românilor, personifică primăvara. Conform tradiţiei bulgare, Baba Marta este o bătrână capricioasă şi neputincioasă, care se sprijină într-un băţ de fier. Din acest motiv, în fiecare an, la sfârşitul lui februarie, bulgarii fac curăţenie generală în case, deoarece Baba Marta nu vizitează decât casele îngrijite!
 ŞI BĂRBAŢII POARTĂ. La cele două fire de mătase răsucite între ele se ataşează monede, păr din coadă de cal, mărgele, usturoi, carcase de melci şi altele, care formează amuleta. Deoarece marteniţa (marta, marticika, gadaluşka, kicilka – în funcţie de zo­nă), cum sunt denumite măr­ţi­şoa­rele în bulgară, a fost acceptate din timpuri străvechi ca o amuletă specială, care te poate proteja de spiritele rele. De ceva vreme românii se tot miră: “La bulgari, şi bărbaţii primesc mărţişoare!”. Ei bine, da, aşa este, în Bulgaria, măr­ţi­şoa­rele nu sunt oferite numai fetelor, ci şi băieţilor – de obicei sub forma unui şnur alb cu roşu, simplu. Dar şi în Moldova există zone în care fetele confecţionează mărţişoare şi le oferă aleşilor lor. Şi în Bucovina la fel.
MĂSELNIŢA. Ca şi măr­ţi­şo­rul românesc, cel rusesc datează din vremuri păgâne şi este o sărbătoare a revenirii primăverii. Mesele îm­bel­şu­ga­te sunt obiceiuri care trebuie să în­so­­ţească această tradiţie.
Va doresc o primavara minunata plina de soare si verdeata.

8 comentarii:

  1. Inreresant si foarte frumos.O zi buna fara ploaaie!!!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna ziua, multumesc pentru vizita si urari. Sa aveti pare de o primavara cu soare,caldurica, verdeata si flori minunate.

      Ștergere
  2. Frumoasa povestea martisorului !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna ziua. Ma bucur de vizita si ca povestea v-a placut.O zi buna.

      Ștergere
  3. Stiu ca erati prieten cu "Bucurestenii mutati la sat", stiti ce s-a intamplat cu ei? obisnuiam sa urmaresc blogul lor si am vazut ca nu a mai scris din decembrie si nici pe facebook nu mai au contul.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Buna ziua, nu stiu ce s-a intamplat cu Iuliana si Lucian, am vazut ca si-au inchis contul de facebook dar alte detalii nu va pot da. Am inteles de la Simona Fusaru ca nici la telefon nu au raspuns. O zi cu toate ceasurile... bune.

      Ștergere
    2. Multumesc mult pentru raspuns. Sa speram ca Bunul Dumnezeu are grija de ei si ca nu au patit nimic...nu stiu ce ar fi putut sa-i determine sa-si inchida contul si pe blog sa nu mai aiba activitate deloc. O zi buna si pentru dumneavoastra !

      Ștergere
  4. Buna ziua ! Am vazut ca a aparut Iuliana pe facebook,dar ce se intampla ca am vazut ca a dat toti pisicutii, pleaca de acolo, renunta la gradinarit? Eu nu pot sa o intreb pentru ca nu am intrat niciodata cu ea in vorba, dar, nu i-am ratat nicio postare. Apreciam mult ce facea ea. Mi-ar parea rau daca renunta la gradina si la blog :( Poate stiti dumneavoastra mai multe... Va multumesc! O zi frumoasa !

    RăspundețiȘtergere