FLORAR, FRUNZAR - Calendar de datini si traditii

A mai trecut o luna de primavara si iata ca, ne indreptam cu pasi repezi spre insorita vara. Acesta ultima luna, calendaristic, de primavara incepe sa ne aduca cate ceva din roadele gradinii si sa puna bazele recoltei din toamna.

Ca si aprilie Mai este o luna plina de activitati in gospodarie si gradina asa ca va invit sa vedeti ce datini si traditii respectau inaintasii nostrii si cum isi organizau activitatile in aceasta luna. 

Pentru  varianta originala puteti accesa acest site

Daca doriti o planificare mai amanuntita a activitatilor din gradina puteti accesa calendarul lunii Mai

Dacă plouă în mai şi tună des, în iunie va fi frumos, uscat, va fi belşug la porumb, fân, vin; dacă sunt gândaci mulţi, va fi an mănos. Se seamănă in şi cânepă (după 13), hrişcă (după 19),ridichi, castraveţi, fasole, tutun (la mijlocul lunii). Se curăţă pomii de gândaci. Se bea pelin.

1. Armindeni, Începătorul verii.. Ziua pelinului.

DATINI

- Această zi este dedicată protectorului vitelor, cailor, holdelor, viilor şi livezilor: se numeşte Armindeni în popor şi este celebrată în fiecare an pe 1 mai. Armindeni, este o sărbătoare dedicată odihnei pămîntului, pentru ca acesta să dea roade bune şi, mai ales, pentru sănătatea vitelor. Este ziua petrecerilor la iarbă verde, a serbărilor câmpeneşti, stropite din belşug cu vin pelin. De fapt, vinul pelin este unul dintre elementele centrale ale ritualurilor acestei zile.

- Armindenii se serbează pentru odihna pămîntului, pentru ca acesta să dea roade bune şi, mai ales, pentru sănătatea vitelor.

- Se petrece la iarbă verde, se sărbătoreşte câmpeneşte, ziua se “stropeşte” din belşug cu vin pelin. De fapt, vinul pelin este unul dintre elementele centrale ale ritualurilor acestei zile.

- De Armindeni are loc şi Băutul Mărţişorului, o petrecere cîmpenească ocazionată de scoaterea mărţişorului agăţat în piept, în pomi sau legat la mînă în ziua Dochiei (1 martie).

- Armindeniul este, o ramură verde sau un pom curăţat de crengi pînă aproape de vîrf şi împodobit cu flori şi spice de grîu, simbolizînd un vechi zeu al vegetaţiei, care proteja recoltele şi animalele. Ramura este adusă din pădure cu o zi înainte, iar de 1 Mai se pune în faţa casei, unde se lasă pînă la seceriş. Din lemnul Armindeniului se face foc atunci cînd se coace prima pîine făcută din făina grîului nou.

- De Armindeni există obiceiul împodobirii cu ramuri verzi a stîlpilor porţilor şi caselor, a intrărilor în adăposturile vitelor şi în alte anexe ale gospodăriei.

CREDINTE

- Armindeni este şi o sărbătoare viticolă, îndreptată mai ales către conservarea vinului vechi. Sărbătoarea se ţine pentru ca vinul de anul trecut "să nu facă flori" şi să fie protejat astfel prin intermediul plantei magice a anotimpului, pelinul.

- Considerat plantă miraculoasă, pelinul este purtat la pălărie, în sîn, era pus pe mese şi în paturi pentru a alunga duhurile rele.

Armindeniul este şi sărbătoarea boilor. În această zi nu se pune mîna pe coarnele boilor şi nu se înjugă animalele, existînd credinţa că altfel dobitoacele vor pieri.

- Sărbătoarea este respectată şi de podgoreni pentru ca viile să le dea rod bogat.

- Se bea vin pelin pentru înnoirea sîngelui şi sănătatea oamenilor.

De Armindeni, femeile nu frămîntă pîine, că altfel mucezeşte, şi merg pe cîmp să caute ierburi de leac.

- În popor,pelinul adunat de 1 mai era un leac apreciat în tratarea malariei, durerilor de stomac, umflăturilor şi bolilor de ochi.

-Oamenii nu muncesc, spunînd că nici rîndunelele nu-şi lipesc cuibul în această zi. Petrec şi speră că vor avea o vară cu vreme frumoasă, iar ziua de Armindeni le arată acest lucru: dacă plouă în Ziua Pelinului, va mai ploua încă 40 de zile.

- Se serbează pentru odihna pământului, ca să rodească, să nu bată grindina, să nu fie dăunători, să fie vitele sănătoase, vinul bun, oamenii sănătoşi) prin petreceri la iarbă verde unde se mănâncă miel şi caş şi se bea vin roşu cu pelin.

- Dimineaţa oamenii se spală cu rouă (de sănătate).

- La casele cu fete se pun puieţi de mesteceni în faţa porţii.

- Nu se înjugă vitele, nu se lucrează la câmp că recolta va fi distrusă de grindină (se seamănă totuşi fasole, pepeni, castraveţi care vor fi feriţi de viermi).

- Se ţine pentru trai bun în familie, protecţia recoltelor (mai ales porumbul).

- Fetele cumpără vin din banul de argint de mărţişor pentru a fi frumoase.

2. joia verde.

3. Nunta şoarecilor.

5. Săptămâna rusaliilor.Sfredelul rusaliilor. buciumulul rusaliilor.

Această sărbătoare se află în datina populară sub auspiciul ielelor. Ielele sunt fapturi feminine supranaturale intilnite in mitologia romaneasca, foarte raspindite in superstitii, carora nu li se poate stabili insa un profil precis, din cauza marii diversitati a variantelor folclorice. Totusi, cel mai frecvent, Ielele sunt descrise ca niste fecioare zanatice, cu o mare putere de seductie si cu puteri magice, avind aceleasi atribute ca Nimfele, Naiadele, Dryadele, sau chiar si ca Sirenele. Ielele locuiesc in vazduh, in paduri sau in pesteri, in munti, pe stinci sau pe maluri de ape, in balarii sau la raspintii, scaldindu-se adesea in izvoare. Se crede despre ele ca apar in special noaptea la lumina lunii, rotindu-se in hora, in locuri retrase (poieni silvestre, iazuri, maluri de riuri, rascruci, vetre parasite sau chiar in vazduh, dansind goale, numai cu sinii goi, cu parul despletit, mai rar cu vestmint de zale sau infasurate in valuri transparente si cu clopotei la picioare); dansul lor specific este hora; locul pe care au dansat ramine ars ca de foc, iarba nemaiputind creste pe locul batatorit, iar crengile copacilor din jur fiind pirlite; mai tirziu, cind iarba rasare din nou, culoarea acesteia este verde-intunecata, nu e pascuta de vite, iar terenul devine prielnic inmultirii ciupercilor din specia "lingura zinei". Ielele apar uneori cu trup, alteori sint doar naluci imateriale, cu aspect iluzoriu de tinere femei vesele; de obicei, folclorul le reprezinta tinere si frumoase, voluptuoase si seducatoare, nemuritoare, zburdalnice pina la delir, vindicative si rele, fara a fi totusi structural malefice. Ielele vin fie in numar nelimitat, fie umbla in cete de sapte, uneori chiar 3. Nu sint considerate, in general, genii rele; ele se rabuna doar atunci cind sint provocate, ofensate sau vazute in timpul dansului (in mod obisnuit sint invizibile, putind fi zarite rareori si numai noaptea), insa atunci pedepsesc pe cel vinovat pocindu-l, dupa ce l-au adormit cu cintecul si cu virtejul horei jucate in jurul acestuia de trei ori. Principalele lor insusiri sint coregrafia si cintecul vocal cu care, ca si Sirenele, isi vrajesc ascultatorii. O traditie spune ca "ielele beau noaptea apa de prin fintini si oricine va bea dupa dinsele, il pocesc". Ielele nu duc o viata individuala: cetele lor se aduna in aer, ele pot zbura, cu sau fara aripi, si se pot deplasa cu viteze fabuloase, parcurgind "noua mari si noua tari" intr-o singura noapte, uneori folosind trasuri cu cai de foc. Ielele apar pe stinci singuratice, in poieni sau in anumiti copaci ca paltinul si nucul, rareori la rascruci de drumuri. In aproape toate descrierile care li se fac, Ielele apar acorporale. Foarte importanta in sistemul lor de seductie este imbracamintea. Vesmintele lor cel mai adesea sint vaporoase, de matase ori din in, de obicei translucide sau chiar stravezii, prin care li se zaresc sinii. Intilnirea cu Ielele este in asemenea conditii extrem de periculoasa pentru oameni. Poporul a consacrat si citeva sarbatori pentru Iele - Rusaliile, Stratul, Sfredelul sau Bulciul Rusaliilor, cele 9 joi de dupa Pasti, Marina, sf. Foca - ce trebuie respectate; cei care ignora aceste sarbatori vor avea de-a face cu minia Ielelor: barbatii si femeile care lucreaza in timpul acestor sarbatori sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si "smintiti", la fel ca oamenii care au calcat locul batatorit

de Hora Ielelor (in aceasta situatie cei vinovati sint prinsi in hora, intr-un dans demential care ii duce la nebunie), oameni si vite mor in mod misterios, apare grindina, se produc inundatii catastrofale, se usuca pomi, casele iau foc, alti oameni sint paralizati sau schiloditi. Toti cei care au reusit sa invete si sa cinte cintecele Ielelor sint rapiti si dispar fara urma. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila, sau beau din izvoarele, din fintinile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramine mut.

DATINI

- Rusaliile reprezinta sarbatoarea populara care se celebreaza in aceeasi zi cu Cincizecimea, fiind dedicata indeosebi spiritelor mortilor. Crestinii praznuiesc Rusaliile între trei zile şi opt zile. In mitologia romaneasca, sunt considerate femei fabuloase din categoria Ielelor, fiicele lui Rusalim Imparat. In “Description Moldaviae“, Dimitrie Cantemir numea Ielele “nimfe ale aerului, indragostite cel mai des de tinerii mai frumosi“.

- Un obicei unic in tara aduna, de Rusalii, in localitatea clujeana Batin, sute de turisti. Numele obiceiului este “impanatul boului“ si consta intr-o procesiune care se desfasoara pe ulitele satului, personajul principal fiind un bou impodobit cu ghirlande de flori. In fata parohiei, preotul satului il sfinteste, apoi da de baut participantilor. Boul este, la un moment dat, eliberat si, conform traditiei, o fecioara “il stapaneste“, apoi face de trei ori cu el ocolul unei mese, in incurajarile asistentei. Potrivit datinii, fata se va marita intr-un an.

- Satenii de pe Valea Gurghiului (judetul Mures) sarbatoresc in fiecare an, dupa Rusalii, obiceiul numit “udatul nevestelor“. Conform traditiei, numai femeile care vor fi udate vor fi mai sanatoase si mai frumoase.

- Sărbătoarea se tine de la prânz, se poate semana cânepa;

- Se culeg buruieni de leac;

- Se sfredelesc urechile fetitelor pentru cercei.

- Se constituie ceata Calusarilor care joaca pâna la Rusalii (singurii “specializaţi” în lupta contra răului).

CREDINTE

- Nu se scalda ca-i pericol de înec.

- Se poarta pelin la brâu si se pune în pat, ca apara de rele.

- Nu se lucrează la câmp, ca apărare de boli.

- Se culeg plante de leac; se poartă pelin la brâu, se pune şi în pat să apere de rele.

- Se sfredelesc urechile fetiţelor pentru cercei.

7. Ropotinul. Marţea ţestelor.

Marţea de trăznet. Tretunul

De Ropotin, potrivit tradiţiei, femeile satului se adună mai multe laolaltă, strâng lut, îl umezesc cu apă, adaugă şi pleavă, îl bat cu beţele şi îl calcă în picioare. Apoi se trece la modelarea ţestului, în formă de clopot cel mai adesea. Odată format, ţestul se lasă să se usuce şi se dă cu var. Pe margini se înfig rămurele verzi şi flori, existînd credinţa că astfel ţestul nu va crăpa. În plus, pâinea ce va fi coaptă în el se va auri frumos. Ţesturile se confecţionează doar la Ropotin, când femeile fac din lut şi capacele cu care astupă gura sobelor şi cuptoarelor de pîine. După terminarea lucrului, femeile petrec cu mâncare şi băutură şi îşi pot permite să fie aspre cu bărbaţii. În popor se socoteşte că e o zi în care trăznetele pot fi periculoase, de aceea nu se lucrează în camp deschis.

9. Joia verde.

10. Strat de rusalii. Todorusele.

Dupa comportament, in această par sa fie niste zine mai blinde, care acum petrec cu Sintoaderii (Caii lui Sintoader?) si-ti dau pace daca nu le tulburi, nemanifestind rautatea gratuita a Ielelor. Daca le tii ziua, le ai chiar de partea ta. In principiu, femeile si fetele nu lucreaza in aceasta zi, dar in fapt pot culege buruieni de leac sau pot semana cinepa. Asa cum Miezul Paresimilor marcheaza jumatatea Postului Mare, Tudorusalele marcheaza jumatatea Cincizecimii (mijlocul perioadei dintre Pasti si Rusalii).

11. Praznicul rusaliilor.

12. Ghermanul.

DATINI

CREDINTE

- Nu se lucrează ca să nu strice viermii şi piatra recoltele.

Harmanul viermilor.

DATINI

CREDINTE

- Femeile nu lucrează pamantul ca să nu faca legumele, vitele si branza viermii; sa nu bata grindina; sa nu atace luipii sa nu fure uliu puii.

14. Ropotinul. Marţea ţestelor.

16. Joia verde.

18. Moşii de lapte. Intrarea în săptămâna cailor.

În această săptămână este obiceiul alergatului cailor albi şi negri, văzută ca bătălia dintre noapte şi zi, în special la schimbarea anotimpului.

21. Ropotinul. Marţea ţestelor.Constandinul puilor.

22. Moşii de ispas. Bălţatele, pestriţele. Ajunul Ispasului.

DATINI

- Nu se lucrează jumătate de zi.

CREDINTE

- Se pasc vitele în holde ca să fie frumoase şi lăptoase, se bat cu leuştean.

- Se buciumă să se alunge fermecătoarele şi strigoii.

- Femeile adună plante de leac, împodobesc casa cu flori şi leuştean.

- Noaptea “înfloreşte feriga” şi alunul care culese sunt bune de farmece de dragoste.

23. Ispasul. Paştele cailor. joia iepelor.

DATINI

- În ziua de joi a Săptămânii cailor, aşa-numita “joia iepelor”, erau culese diferite plante pentru a se face o leşie cu proprietăţi speciale. Fetele se primeneau pe faţă cu rouă, apoi mergeau la pădure dis-de-dimineaţă, pentru a culege “popilnic”.

- Căluşarii joacă, ”ocolirea troiţelor” (din Sibiel, în Mărginimea Sibiului).

CREDINTE

- Cu leşia obţinută se spălau pe cap pentru a le merge bine tot anul. Datina era ca până în acestă zi de joi să se încheie torsul tuturor firelor de lână sau de cânepă, în caz contrar, femeile leneşe fiind pedepsite de Joimăriţa, o arătare îngrozitoare, care le ardea mâinile şi unghiile. Tradiţia se leagă de credinţa în lucrul bine făcut şi încheiat la timp.

- Se ţine de teama grindinei, lupilor, accidentelor; se fac slujbe cu botez afară pentru belşugul holdelor;

- Oamenii sunt veseli, se bat cu leuştean şi-l poartă la brâu, să fie apăraţi de strigoi.

- Nnu se dă din casă foc, sare; nu se mai seamănă că nu rodeşte.

- Se pun în casă şi la poartă frunze verzi care vor fi bune de leac.

- Se dau pomeni (azimă caldă, ceapă verde, rachiu); “sufletele străbunilor pleacă spre cer”;

- Femeile dau lapte cu păsat; ciobanii primesc un caş şi uneori un miel.

25. Nedeea lui Ispas. Ioan Fierbe-Piatră.

DATINI

- Se serbează făcând petreceri cu rudele.

CREDINTE

- Nu se lucrează de teama loviturilor, nebuniei, grindinei.

27. Oarbele şchioapele. Lunea rătăcită.

28. Bălţatele.

DATINI

CREDINTE

- Sărbătoarea se ţine de la amiază pentru protejarea de tunete, grindină, vifore.

30. Joia verde.

31. Irimia.