Cum ne protejam unele plante de frigul iernii, cum putem prelungi viata plantutelor noastre daca nu avem sera sau solar? Cum putem face rasaduri in perioada de primavara timpurie? Destul de simplu cu ajutorul unui cadru din lemn si a doua geamuri din cele pe care le-am pastrat cand ne-am pus termopane. Iata o modalitate simpla de a prelungi sezonul de gradinarit cu costuri destul de reduse.
Vizionare placuta si o duminica minunata.
"O persoana va fi mai fericita nu datorita lucrurilor si experientelor noi, ci datorita a ceea ce are si este deja"
sâmbătă, 29 octombrie 2016
vineri, 28 octombrie 2016
Sanatate din putinică: MURĂTURILE
La sosirea toamnei marea majoritate a gospodinelor
pregatesc bunatatile din putinica(borcan, butoi,etc) –MURATURILE
Sunt o specialitate care nu lipseste de pe masa
romanului dar, despre a cărei valoare vindecătoare se ştia, până de curând,
prea puţin.
Cercetări de ultimă oră au arătat că varza,
gogonelele, pepenele sau castraveţii muraţi, sunt medicamente redutabile, în
prevenirea şi vindecarea unor boli, altfel extrem de greu de tratat.
Aparent banalul proces de murare a legumelor este,
în realitate, un lanţ de zeci de reacţii biochimice, în urma cărora rezultă
substanţe cu un potenţial terapeutic extraordinar.
Multă vreme, oamenii de ştiinţă au ignorat aceste
alimente tradiţionale, deşi erau obţi-nute printr-o succesiune de procese care
pot rivaliza cu cele mai sofisticate sinteze ale medicamentelor alopate.
Pentru prima oară, murăturile au atras atenţia în
urmă cu aproape două decenii, când un studiu făcut în Polonia a arătat că
femeile din zonele rurale ale ţării au o adevărată imunitate la cancerul de
sân şi de col uterin. Prin comparaţie, polonezele care trăiau în alte colţuri
ale lumii, renunţând la dieta tradiţională, erau la fel de vulnerabile la
cancer ca media înregistrată în Europa.
Secretul: femeile care trăiesc în Polonia consumă,
în medie, câte 30 de kg de varză acră pe an - un record mondial, care se
traduce şi în reducerea cu peste 50% a incidenţei cancerului la sân, dar şi a
altor cancere cu determinare hormonală.
Pornind de la aceste prime observaţii, studiile
s-au extins şi, rând pe rând, s-a descoperit că gogonelele murate atacă
viruşii hepatitici, conopida murată împiedică anumite mutaţii celulare şi
stopează procesele de îmbătrânire, în timp ce castraveţii muraţi combat
diabetul şi reglează valorile colesterolului.
Fiecare tip de legumă murată conţine virtuţi terapeutice
extraordinare, pe care acum, în sezonul rece care tocmai începe, e bine să le
ştim.
Scurt
istoric În Europa,
destul de puţine ţări (între care la loc de frunte se află România) au o
tradiţie străveche şi bogată în prepararea şi consumul murăturilor. În
schimb, pe alte meridiane, acest proces de conservare şi de sporire a
valorilor nutritive ale diferitelor vegetale a fost descoperit şi folosit
neîntrerupt, vreme de milenii. Aproape toate civilizaţiile importante au cunoscut
aceste super-alimente:
China - se
pretinde a fi descoperitoarea procesului de murare, iar dovezile arheo-logice
arată că, într-adevăr, de mai bine de trei milenii, pe acest teritoriu se
fabrică murături.
Cel mai frecvent sunt consumate: ridichea neagră,
ardeiul iute, seminţele de muştar chinezesc şi varza chinezească.
India - şi aici, procesul de murare este folosit de milenii în multe zone.
Indienii folosesc la murături şi în prezent ghimbirul, ardeiul iute, usturoiul
şi fructele de mango.
Mesopotamia - este o ţară antică, care îngloba actualele teritorii ale Turciei, Siriei
şi Irakului. Aici au fost găsite cele mai vechi vestigii care atestă folosirea
procesului de murare, încă de acum 4000 de ani. De aici ne vin tradiţia
folosirii castraveţilor în murături, dar şi sistemul de condimentare cu
cimbru, foi de dafin şi usturoi.
Tracii - de la ei se păstrează până astăzi tradiţia
verzei, a castraveţilor şi morcovilor muraţi, folosite atât ca remedii
interne, cât şi externe.
Arabii - au moştenit, se pare, de la mesopotamieni meşteşugul preparării
castraveţilor şi a sfeclei murate. În prezent, ei folosesc ca murături:
pepenii, vinetele, castraveţii, dar şi prunele crude sau migdalele verzi.
Pornind de la aceste tradiţii, murăturile au intrat
în vizorul oamenilor de ştiinţă care au vrut să vadă ce se ascunde dincolo de
gustul şi aromele lor plăcute.
Motive ştiinţifice pentru a consuma
murături
Multă vreme s-a crezut că prin murare, legumele şi
fructele îşi pierd proprietăţile, devenind nişte alimente moarte, total lipsite
de proprietăţi terapeutice. Ei bine, în realitate, lucrurile stau exact
invers: prin murare, anumite calităţi vindecătoare ale vegetalelor sunt amplificate
şi chiar apar substanţe active noi, foarte puternice.
Păstrează vitaminele originare - chiar şi vitaminele foarte sensibile, cum ar
fi vitamina C sau cele din complexul B, sunt păstrate în proporţie de peste
50% în murăturile preparate casnic.
Păstrează întreaga cantitate de minerale şi
oligoelemente - fie că vorbim de potasiu, de siliciu, de seleniu sau calciu, aceste
substanţe importante pentru organism sunt păstrate intacte şi, mai mult decât
atât, devin mai uşor asimilabile.
Sunt foarte sărace în calorii - microorganismele care produc procesul de
fermentare (acrire) a murăturilor consumă multe din zaharurile legumelor şi
fructelor, făcându-le printre cele mai puternice alimente anti-obezitate.
Conţin probiotice naturale - aşa-numitele bacterii prietenoase se
dezvoltă din belşug în procesul de murare, iar odată ajunse în organism,
vindecă infecţiile, previn tulburările digestive, întăresc imunitatea.
Au efect antibiotic şi antiviral - frunzele de ţelină, seminţele de mărar şi
muştar, rădăcina de hrean şi usturoiul folosite în prepararea murăturilor
conţin substanţe volatile care nu doar că dau aroma specifică, dar luptă activ
împotriva microbilor invadatori, protejează sistemul nervos şi cel endocrin.
Care murături au valoare
terapeutică?
De la bun început trebuie spus că efecte terapeutice
au doar murăturile clasice, adică cele făcute în saramură şi, într-o măsură
mult mai mică, cele puse în oţet.
Apoi, murăturile eficiente sunt cele făcute în casă,
fără preparare termică, fără aditivi artificiali, aşa cum au de cele mai multe
ori cele produse industrial.
Este foarte important şi ca sarea folosită să fie
neiodată, aşa încât iodul adăugat artificial să nu interacţioneze negativ
cu ingredientele naturale.
Nu în ultimul rând, este important ca legumele sau
fructele puse la murat să fie proaspete, de bună calitate, obţinute din
agricultura tradiţională şi nu din cea chimizată.
Unii specialişti consideră că murăturile puse toamna
târziu, îşi păstrează mai bine calităţile curative, dar mai mult contează
calitatea şi felul de combinare al ingredientelor decât acest detaliu.
Acrirea murăturilor apare printr-un proces natural
de fermentaţie care are loc în butoiul sau borcanul cu murături, culturile de
bacterii transformând zaharurile din legume şi produ-când nenumărate substanţe
nutritive şi aromate.
Murarea fiind un proces intens de fermentaţie, este
total contraindicată folosirea recipientelor de plastic în locul celor de
sticlă, ceramică sau lemn, deoarece acizii naturali formaţi pot extrage cu uşurinţă
substanţe toxice din masele plastice, rezultând murături mai degrabă toxice
decât cu efecte terapeutice.
Tratamente cu murături
Secretul eficienţei acestei categorii de alimente nu
este doar calitatea lor, incontes-tabilă prin prisma studiilor ştiinţifice, ci
şi cantitatea. Fiind un aliment care poate fi consumat zilnic, cu foarte multe
feluri de mâncare, murăturile sunt unul dintre medicamentele cel mai uşor de
administrat.
O cantitate de murături suficientă pentru întreţinerea
sănătăţii este de 300g/ zi, consumate în timpul meselor principale. În timpul
curelor cu murături, se vor consuma minimum doi litri de apă pe zi, aşa încât
rinichii să nu fie deloc afectaţi de surplusul de sare pe care trebuie să-l
elimine.
Castraveţii muraţi - antidiabetici
şi digestivi
Dintre toate murăturile, castraveţii muraţi au cele
mai puţine zaharuri, motiv pentru care sunt un extraordinar remediu pentru cei
care au abuzat de dulciuri, de alimente supra-rafinate, bogate în amidon. Mai
mult decât atât, coaja lor conţine substanţe care stimulează puternic digestia
şi metabolismul, ajutând la procesarea mai uşoară a proteinelor şi a grăsi-milor,
chiar şi a celor cu potenţial toxic ridicat.
Acesta este şi motivul pentru care organismul
consumatorilor de carne sau prăjeli cere aceste murături ca adaos pe lângă
fripturi şi alte alimente bogate în proteine sau grăsimi.
Dar să vedem câteva afecţiuni în care aceste legume
murate au un efect terapeutic puternic:
Digestie
dificilă, dispepsie; -Tripsina,o enzimă
conţinută în coaja castraveţilor muraţi, ajută organismul să digere şi să
asimileze cu uşurinţă proteinele. Apoi, bacteriile prie-tenoase din aceste
murături normalizează flora tubului digestiv, prevenind indigestiile, balonarea,
disconfortul abdominal după masă.
Persoanele care întâmpină probleme în asimilarea
mâncărurilor bogate în proteine sau grăsimi, precum şi cele care au frecvent
indigestii ori probleme biliare, ar trebui să consume la mesele principale
castraveţi muraţi.
Diabet
zaharat - castraveţii muraţi în apă cu sare conţin o cantitate infimă de zaharuri,
dar în schimb au în componenţă substanţe stimulatoare ale activităţii
pancreasului, precum şi din cele care măresc receptivitatea organismului la
insulină.
Consumul lor este un adevărat tratament pentru
prevenirea şi tratarea diabetului, ei putând fi mâncaţi fără niciun fel de
restricţie cantitativa
Consumaţi constant, vreme de măcar trei luni, minimum
300 de grame pe zi vor scădea valorile trigliceridelor şi ale colesterolului sunt adevăraţi inamici ai
grăsimilor şi colesterolului în exces din sânge
Gogonelele murate -
hepatoprotectoare şi anticancerigene
Consumate verzi, tomatele proaspete sunt toxice
pentru organism, o substanţă pe care o conţin afectând ficatul şi sistemul
nostru nervos. În schimb, atunci când sunt murate, o adevărată alchimie se
petrece cu gogonelele, substanţele toxice fiind inactivate, iar cele cu
valoare terapeutică fiind potenţate. Studii făcute în ultimii ani au arătat
că există principii active cu un potenţial fantastic de vindecare în coaja
şi pulpa gogonelelor, substanţe fără echivalent în lumea plantelor medicinale
sau a medicamentelor.
Hepatită
virală - un studiu german a demonstrat că în gogonele sunt secretate sub-stanţe
(numite alcaloizi) care împiedică replicarea viruşilor hepatitici, blocând
în special proliferarea virusului C.
Gogonelele sunt atât de active terapeutic încât,
în combinaţie cu frunzele de vâsc, sunt administrate cu succes persoanelor
care nu au răspuns la cele mai avansate tratamente pe bază de interferon.
Boală
canceroasă - o cercetare făcută în anul 2010, în Coreea de Sud, a arătat că
tomatele verzi conţin citostatice naturale, care determină auto-distrugerea
anumitor formaţiuni tumorale. Cele mai receptive la acest tratament s-au
dovedit a fi cancerele pulmonare, precum şi cancerul de col uterin.
Efort
fizic - gogonelele sunt printre cei mai buni susţinători de efort. Ele cresc
rezistenţa la mişcare fizică prelungită, dar ajută şi la creşterea masei musculare,
fiind mult mai sănătoase şi eficiente pe termen lung decât steroizii (substanţe
hormonale toxice) folosiţi de amatorii de culturism. Ele sunt utile şi
pentru copiii sau adolescenţii cu o dezvoltare fizică întârziată, cu o constituţie
firavă.
Conopida murată - reglator hormonal
şi protector nervos
Conopida conţine o categorie de substanţe cu un
efect antioxidant foarte puternic, numite sulforafani. Din fericire, aceste
substanţe nu se degradează decât în foarte mică măsură în procesul murării,
calităţile terapeutice fiind menţinute la cote extrem de ridicate. Adăugaţi
apoi faptul că această legumă conţine mari cantităţi de vitamina C, vitamina
B6 şi potasiu, şi veţi obţine o imagine mai exactă a virtuţilor sale de medicament,
în următoarele boli:
Chisturi
ovariene, dismenoree, tulburări de menopauză - conopida murată este un excelent reglator al
activităţii ovarelor, fiind din acest punct de vedere un ajutor natural mult
mai eficient decât multe din medicamentele hormonale de sinteză. Se consumă în
cure de lungă durată, alternativ cu varza murată, cu care este înrudită şi
care are proprietăţi terapeutice similare. Consumul acestor două legume din
familia cruciferelor înlătură durerile menstruale, previne fenomenele extreme
de la intrarea în menopauză şi protejează organismul în timpul menopauzei.
Prevenire
Alzheimer, Parkinson, boli nervoase degenerative - principiile active din conopidă sunt un
veritabil protector al sistemului nervos în faţa proceselor degenerative.
Persoanele care consumă mari cantităţi de conopidă sau broccoli murat se bucură,
la vârsta a treia, de o memorie şi de o coordonare neuromotorie mai bună. De
asemenea, ele au un tonus psihic mai bun, putând rămâne active mental şi fizic
până la vârste foarte înaintate.
Boli
cardiovasculare - conopida conţine mari cantităţi de potasiu, mineral care reglează ritmul
cardiac şi tensiunea arterială. Pe urmă, această legumă murată împiedică
oxidarea grăsimilor şi colesterolului pe artere, prevenind ischemia cardiacă
şi tulburările circulatorii cerebrale. Nu în ultimul rând, conopida murată
previne formarea şi migrarea cheagurilor de sânge (trombilor), fiind un fluidifiant
sanguin.
Varza murată - imunoreglator,
remediu anti-obezitate
Este un fel de regină a murăturilor, efectele sale
vindecătoare sunt numeroase şi complexe,
Secretul verzei murate este cantitatea foarte mare
de antioxidanţi pe care îi conţine, corelată cu un conţinut enorm de fibre şi
cu un număr incredibil de mic de calorii. Frunzele sale sunt folosite intern
şi extern în peste o sută de afecţiuni, dintre care am selectat, în continuare,
doar câteva:
Infecţii
respiratorii, tratamente cu antibiotice - un studiu făcut în Coreea de Sud a arătat că animalele de experienţă
hrănite cu varză murată, după ce au fost infectate cu celebrul şi temutul
virus al gripei aviare (alias H5N1), au supravieţuit într-o proporţie mult
mai mare decât cele tratate prin metode alopate.
Cum este posibil acest lucru? Prin calităţile imunostimulatoare
ale verzei, date de conţinutul de vitamina C şi complexul B, dar şi de
bacteriile prietenoase pe care le conţine. Acestea din urmă sunt un ajutor
preţios şi în timpul tratamentelor cu antibiotice, deoarece previn instalarea
candida şi deficienţele imunitare care apar frecvent după această terapie
medicamentoasă.
Astm,
alergii cutanate - persoanelor cu sensibilitate alergică puternică, tradusă prin
astm bronşic sau urticarie, li se recomandă zilnic salata din varză murată,
preparată cu ceapă şi hrean. În curele de lungă durată, varza murată reglează
reacţiile sistemului imunitar, diminuând intensitatea proceselor alergice şi
ameliorând, gradat, bolile produse sau potenţate de acestea.
Supragreutate,
obezitate - două castroane mari cu salată de varză acră conţin mai puţine calorii
decât o felie de pâine cu unt sau câteva pătrăţele de ciocolată. Mai mult,
varza are o cantitate impresionantă de fibre alimentare - substanţe
nedigerabile, care constituie o adevărată capcană pentru grăsimile şi
zaharurile din alimente. Nicio persoană cu supragreutate sau obezitate nu ar
trebui să ignore varza murată în timpul sezonului rece, când hrana este mai
bogată în calorii şi săracă în legume şi fructe proaspete. Pentru cei care nu
suportă varza murată sau care vor o variaţie în dietă se recomandă şi folosirea
castraveţilor, gogonelelor şi a pepenelui murat.
Varza roşie murată - vitaminizant şi
anticancerigen
Diferenţa de culoare dintre varza albă şi cea
roşie este dată de o categorie de substanţe numite pigmenţi antocianici, care
sunt printre cele mai puternice anticancerigene cunoscute până în prezent.
Apoi, varza roşie conţine de aproximativ opt ori mai multă vitamina C decât
cea albă, fiind cea mai bună sursă naturală din această vitamină, în timpul
iernii. Ca atare, această murătură are câteva calităţi terapeutice
inegalabile, care o recomandă în afecţiuni altfel foarte greu tratabile:
Boală
canceroasă - varza roşie murată este o adevărată pavăză contra cancerului pentru
întreg traiectul digestiv. Ea previne şi ajută în tratamentul cancerului bucal,
esofagian, de colon şi de rect. Zeama sa (moarea de varză roşie) este un
adjuvant în cazul cancerului hepatic, pulmonar şi de prostată. Trebuie ştiut şi
faptul că antioxidanţii pe care îi conţine ajută la neutralizarea, chiar şi
la mai mult timp după ingerare, a unor agenţi cancerigeni puternici, cum ar
fi aditivii sintetici din mezeluri, pesticidele din legume şi din apă, ori
gudroanele din fumul de ţigară.
Boli
autoimune - pot fi ameliorate prin cure de minimum trei luni cu varză roşie murată.
Conţinutul uriaş de vitamina C şi pigmenţii din această legumă ajută
sistemul imunitar să se auto-regleze, diminuând intensitatea proceselor
auto-distructive.
Parodontoză - se tratează cu salată de varză roşie murată,
tăiată foarte fin, aşa încât să nu solicite suplimentar dentiţia. De asemenea,
se fac clătiri ale gurii, de trei ori pe zi, cu moare de varză roşie. Clătirea
se va face vreme de câteva minute, plimbând cu presiune moarea prin toată gura,
după care zeama de varză se înghite. Tratamentul durează 6-12 luni, iar
efectele sale sunt de multe ori surprinzător de puternice în această
afecţiune, altfel, aproape imposibil de tratat.
Precauţii şi contraindicaţii
Toate studiile făcute până în prezent
arată că efectele adverse la consumul de murături sunt foarte rare şi reduse
ca intensitate, fiind cel mai adesea deranjamente digestive: diaree,
balonare, uşoare colici abdominale. Pentru cei care au contraindicat
aportul de sare, din cauza hipertensiunii sau a anumitor afecţiuni renale, se
recomandă desărarea prealabilă, în multă apă, a murăturilor.
Sursa: email.
sâmbătă, 15 octombrie 2016
O timisoreanca lupta pentru "fibra de aur a Romaniei"
O timișoreancă e decisă să lupte pentru „fibra de aur a României”: „Cânepa ne-a hrănit, ne-a îmbrăcat, ne-a încălzit şi ne-a vindecat de mii de ani”. De ce acuză guvernanții de incomeptență De Georgeta Stanici - Ian 13, 2016 6 DISTRIBUIȚI Facebook Twitter Românii aproape au uitat că până în 1989, țara noastră ocupa locul 1 în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul 4 în lume. Se mai cultivă acum doar câteva mii de hectare din cele peste 130.000 inițiale. O timișoreancă e decisă, însă, să nu lase să moară această tradiție. Leontina Prodan se chinuie de ani buni să atragă atenția autorităților că cultura cânepii și a inului trebuie susținută. E greu să explicat unor oameni superficiali că neaoșa noastră cânepă e diferită de cea indiană, sau că este o plantă cu utilitate din industria alimentară, în cea textilă și a mașinilor, însă Prodan nu e dispusă să cedeze. Recent, timișoreanca a lansat o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Dacian Cioloş, viceprim-ministrului Vasile Dâncu și ministrului Agriculturii Achim Irimescu. Joi, Leontina Prodan a fost invitată de acesta din urmă la București, la o discuție pe baza celor semnalate în document. Redăm, în cele ce urmează, scrisoarea care a stat la baza unei întâlniri ce poate schimba soarta cânepii în România: Numele meu este Leontina Prodan, născută în satul Gâlgău Almaşului, jud. Sălaj, iar după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara (1980), am lucrat ca economist până în anul 1991, an în care am început o afacere în domeniul producţiei de confecţii, activitate pe care o desfăşor şi astăzi, având ca segment de piaţă vestimentaţia şcolară, îmbrăcămintea naturală din in şi cânepă (costume populare), ateliere de promovare a meseriilor şi meşteşugurilor tradiţionale. Între timp am absolvit secţia de Design Vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj: Agricultură, Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară. Am avut şansa copilăriei la ţară, împreună cu părinţii şi bunicii de la care am deprins bucuria muncii pământului, dar şi alternativa unei meserii, bunicii fiind cojocari. V-am prezentat aceste detalii pentru a înţelege de ce anul trecut (2014) am cultivat in şi cânepă în satul meu, pentru a avea materie primă în activitatea firmei. Ştiam problemele legate de legislaţie, eu doresc să-mi păstrez identitatea şi libertatea de a continua ceea ce mi s-a transmis de la neamul meu. Am întâmpinat situaţii ridicole până am reuşit să obţin o autorizaţie de cultură a cânepii în sistem gospodăresc, iar mama mea de 83 de ani a făcut faţă tuturor controalelor: Direcţia Agricolă, Brigada Antidrog şi Crimă Organizată! În anul 2015, având deja o experienţă, am crezut că va fi mai uşor, a trebuit să fac aceleaşi demersuri, inclusiv să cumpăr altă sămânţă certificată, cea obţinută de mine nu aveam voie să o folosesc pentu însămânţare, dar cultura în sistem gospodăresc nu figurează în legislaţie, pentru că în noul PNDR 2014-2020, ŢĂRANUL nu mai există, aşa că suprafaţa mea de 5 ari cu cânepă a trebuit să o declar lot experimental, folosindu-mă de adeverinţa USAMV Cluj ca masterand. Tot în acest an am organizat la Gâlgău Almaşului ZIUA CÂNEPII (6 august), eveniment la care au participat personalităţi importante din domeniu (76 profesori, cercetători, investitori), peste 700 de persoane interesate de cultura plantelor tehnice. Reprezentanţii din MADR nu au răspuns invitaţiei noastre. Prin iniţiativa DRUMUL INULUI ŞI CÂNEPEI a Asociaţiei Culturale Tradiţii, Identitate şi Succes (ACTIS-Timişoara), câţiva cultivatori au reuşit să obţină autorizaţii pe suprafeţe mici în judeţele Arad şi Cluj, dar cu foarte mari probleme create de funcţionarii din instituţiile statului: primării, Direcţii Agricole, Poliţia Antidrog, Poliţie, Ministerul Agriculturii. Cânepa româneasca este recunoscută în lume, nemţii o numeau “fibra de aur a României”, aproape zilnic primim solicitări din ţară şi străinătate pentru produse din cânepa noastră. În magazinele naturiste şi super-market-uri se găsesc seminte si frunze din China, Franta, Austria, iar firma Cannah-Salonta produce ulei de cânepă, procesând săptămânal 5 tone de seminţe importate din China şi Franţa, un alt procesator din Alba Iulia importă din Austria! Incompetenţa la cel mai înalt nivel, prin adoptarea legii 143/2000 (interzice culturile de cannabis, fără să menţioneze diferenţa dintre cannabis sativa şi cannabis indica), apoi a altor acte şi norme de aplicare, au dus la distrugerea în totalitate a unităţilor de procesare (topitorii, filaturi, ţesătorii, Staţiuni de Cercetare). Lipsa cânepei ca plantă de asolament îngrijorează adevăraţii specialişti agronomi, marginalizaţi în drepturi de decizie si opinie. Lipsa de atitudine a Forurilor ştiinţifice (academii, universităţi, institute de cercetare), privind manipularea media cu denumirea drogurilor sintetice ETNO-BOTANICE, care nu au legătură nici cu ETNO, nici cu BOTANICA, este de neînţeles. Denumirea stiinţifică a cânepii romaneşti este CANNABIS SATIVA diferită prin continutul de THC de CANNABIS NARCOTICA, iar în actele oficiale ale Ministerului Agriculturii, denumirea de CÂNEPĂ nu este folosită, doar cea de “plantă holotropă şi halucinogenă” , argumentând că “ne-am aliniat armonios la legislaţia europeană” ( Elena Tatomir-dir. gen. MADR). Cânepa este mai mult decât o plantă, când spun cânepă, mă gândesc la tradiţia ancestrală a satului, cânepa ne-a hrănit, ne-a îmbrăcat, ne-a încălzit şi ne-a vindecat de mii de ani. Sunt mari oameni de ştiinţă ai Planetei care susţin importanţa şi necesitatea acestei plante şi îl menţionez pe savantul japonez MASARU EMOTO, cu cartea “Viaţa secretă a apei” (ed. Adevăr divin, pag. 140-147), care susţine că planeta poate fi salvată de cânepă. La noi în ţară, firma HOFIGAL este premiată cu aur la Geneva pentru tratarea cancerului pe bază de cânepă, la Cluj CASA BIO a editat cartea SĂNĂTATE MULTĂ ÎNTR-UN MIEZ DE CÂNEPĂ (Alina Varadi), iar la Lugoj, VIRGINIA FAUR –inginer doctor chimist – (firma FAVISAN) , in cartea “Un brevet de viaţă lungă” , la capitolul CÂNEPA ROMÂNEASCĂ NU ESTE DROG. ESTE O PLANTĂ-MIRACOL (pag.139-149), ne specifică lista cu beneficiile cânepii: haine şi ţesături, hârtie, funii, materiale plastice, materiale de construcţii, combustibil, cânepa poate înlocui aproape toate produsele petro-chimice toxice (răşini, vopsele, cerneluri, lacuri, solvenţi, chituri, materialul de tencuieli), izolant fonic şi termic în industria auto si locuinţe, aşternut pentru animale pentru că absoarbe mirosul de urină, compost pentru ciupercării… “Ştiinţa a demonstrat că SEMINŢELE şi FRUNZELE de cânepă sunt cele mai hrănitoare alimente de pe planetă” (pag. 141), medicina tradiţionala chineză, indiană, românească menţionează multe aplicaţii, iar Virginia Faur prezintă motivele utilizarii ca hrană: elimină constipaţia şi balonarea, îmbunătăţeşte starea de spirit (litiu organic), întăreşte şi susţine pancreasul (crom organic), susţine sănătatea inimii (magneziu, omega 3 şi omega 6 in proporţie echilibrată de 1:3), susţine sănătatea pielii (sulf şi zinc), susţine sistemul imunitar (germaniu organic), detoxifiant de excepţie(conţine toate mineralele din tabelul lui Mendeleev), menţine supleţea organismului, protejează împotriva cancerului. Avem cele mai bune condiţii pedo-climatice din Europa, soiuri monoice si dioice pentru fibră şi sămânţă recunoscute si certificate cu conţinut THC sub 0,2%, încă mai sunt specialişti şi cercetători care şi-au dedicat ani mulţi în activitatea de ameliorare a soiurilor româneşti ( Prof. Valeriu Tabără de la Staţiunea Lovrin-Timiş, dr. Găucă Constantin de la Statiunea Secuieni-Neamţ, dr. Vasile Ilea Staţiunea Livada Satu-Mare). Avem TRADIŢIE. Este nevoie de legi clare şi corecte, care să repună în drepturi cea mai veche plantă cultivată pe Pământ, de o viziune şi strategie bine documentată pe cele două direcţii: sistemul industrial si sistemul gospodăresc (foarte important pentru “civilizaţia rurală”, adică pentru gospodăria ţărănească) În războiul economic la care am depus armele prin incompetenţă, trădare şi corupţie, putem deveni imbatabili prin respectarea tradiţiilor şi identităţii, prin promovarea valorilor spirituale ale neamului nostru. La final menţionez că a existat firma “Cânepa Românească SA” (2000-2008) la Timişoara, cu proiect de relansare a culturilor de in şi cânepă, depus la Bruxelles în anul 2002, considerat cel mai bun proiect pe resurse naţionale in Europa de Est de către Comisia Economică de la Geneva, proiect care avea nevoie de “garanţie guvernamentală”, nerealizat în condiţiile politice de atunci. Pentru mai multe informaţii vă pot pune la dispoziţie proiecte, documentaţii, articole, studii. Nu este îngăduit nimănui să condamne la pieire o plantă lăsată de Dumnezeu. În cartea “Datinile şi Credinţele Poporului Român”, Elena Niculuţă Voronca (1910) spunea: ”Cânepa a lăsat-o Maica Domnului pentru femeie ca s-o lucreze şi vai de femeia care nu vra să se supuie datoriei sale”. În toată literatura şi cultura populară nu veţi întâlni referiri la cânepă ca drog. Cine nu cultiva cânepa nu avea cu ce să se îmbrace, nu putea participa la şezători, la munca in comunitatea satului, “era arătat cu degetul, nu erau consideraţi oameni de treabă” (aşa-mi spunea Mama-Bătrână). În speranţa că vom putea continua munca şi existenţa noastră pe Pământul nostru, vă doresc multă putere de muncă şi să vă sprijiniţi pe adevăr, cinste şi dragoste de neam.
Ghidul gradinarului incepator - constructia straturilor
Chiar daca tutorialele nu sunt titrate,imaginile vorbesc de la sine. Pentru a vedea intregul proces vizionati ambele tutoriale. Vizionare placuta si weekend minunat.
vineri, 14 octombrie 2016
marți, 11 octombrie 2016
Despre banane - recoltare si impachetare
Un filmulet interesant despre recoltarea si impachetarea bananelor. Vizionare placuta.
Un clip filmat in Costa Rica la un renumit producator de talie mondial ne arata ce se intampla cu bananele de cand sunt culese.
1. Fructele sunt culese cand sunt inca verzi, dar dupa ce au fost masurate si verificate ca indeplinesc toate criteriile.
2. Dupa ce muncitorii, bananeros, s-au asigurat ca fructele sunt protejate, cu bucati de cauciuc si plastic impotriva loviturilor si a altor factori, ramurile sunt taiate cu macheta.
3. Frunzele ramase apoi sunt lasate pe pamant, printre bananieri si servesc pe post de ingrasamant.
4. Bananele sunt transportate apoi, printr-un sistem de cabluri tras cu magarii, in locul din ferma unde sunt ambalate. Dar inainte sa ajunga in cutiile imense pe care toti le cunoastem, mai au de parcurs cativa pasi. Bananele recoltate sunt inregistrate in sistem, se stie foarte bine cine sunt cei care le-au cules si de unde.
Daca nu corespund standardelor, fructele sunt trimise inapoi.
5. Bananele sunt apoi spalate cu o combinatie de apa cu clor.
6. Apoi sunt taiate in manunchiuri si bagate in apa, pentru a fi curatate si mai bine si pentru a fi protejate, in acelasi timp.
7. Sunt verificate din nou, sunt taiate in “ciorchine” de cate 5 sau 7 si lasate sa pluteasca din nou, pana la urmatoarea zona din fabrica. Acolo, sunt cantarite si marcate cu celebrele etichete.
8. Li se aplica apoi o substanta care pastreaza prospetimea fructelor. Ajung imediat la ambalat, unde sunt puse in cutii speciale, cu gaurele, pentru a permite o buna ventilatie si pentru a le permite fructelor sa se coaca. Cutiile din carton sau din materiale reciclate trec prin inca un punct de control, dupa care sunt pregatite pentru transport.
Tot acest proces dureaza cam doua-trei ore. De atata timp au nevoie bananele de cand sunt culese pana cand ajung in cutii, ambalate frumos si gata de drumul spre alte tari, supermarketuri, apoi la tine in cos.
Sursa: http://viatasisanatate.com/te-ai-intrebat-vreodata-care-este-drumul-parcurs-de-catre-banane-pas-cu-pas-din-jungla-pana-in-supermarket-iata-cum-video/
luni, 10 octombrie 2016
Preparate biodinamice - compostul in corn de vaca ( preparatul 500)
Pentru cei interesati de agricultura biodinamica va prezentam un scurt documentar referitor la compostul in corn de vaca cunoscut sub numele de Preparatul 500 in agricultura biodinamica. Vizionare placuta.
COMPOST IN CORN DE VACA
Datorita puterii sale de vitalizare a ogoarelor, compostul in corn de vaca este cel mai valoros ingrasamant organic.
COMPOST IN CORN DE VACA
Acest tip de compost se produce dupa o reteta a lui Rudolf Steiner in care cele mai importante elemente sunt:
- containarul (coarnele de vaca);
- locul (adancime de maxim 0,6 -1,0 m in sol);
- perioada de compostare (octombrie – martie);
- metoda de obtinere si de aplicare a preparatului lichid fertilizant.
Se utilizează 60 – 90grame de compost solid (2-3 coarne de vaca), pentru fiecare hectar de teren. Compostul in corn de vaca este cunoscut sub numele de preparatul 500. Este baza pentru cresterea fertilitatii solului, precum si pentru reinnoirea solurilor degradate.
Acesta este, de obicei, primul preparat utilizat cand trecem la sistemul de agricultura ecologica biodinamica.
Preparatul 500 se face prin umplerea cornul unei vaci, cu balegar de vaca, si ingroparea acestuia in timpul lunilor mai reci (octombrie – martie).
Coarnele de vaci provin de obicei de la abatoare.
Se folosesc cele de vaca care difera de cele de taur printr-o serie de inele si au varfurile solide.
Balegarul trebuie sa fie de la o vaca aflata in lactatie, pentru a avea in compozitie si calciu.
Vaca trebuie sa fie hranite cu furaj de buna calitate cu doua zile inainte de umplerea coarnelor.Coarnele ar trebui sa fie îngropate intr-o groapa care a fost imbogatit cu compost de buna calitate, cu capatul deschis in jos, astfel incat sa nu ajunga apa de ploaie in interior.
In timpul lunilor reci de viata, solul are tendinta de a se umple cu energii de crestere, care sunt absorbite de balegar prin corn.Preparatul atunci cand este gata, trebui sa fie dulce mirositor, si sa fie depozitat intr-un loc racoros si izolat.
El se foloseste in faza descendenta a lunii, in cantitati mici, respectiv 25 g in 13 litri de apa la aproape jumatate de hectar, de teren, dupa ce a fost agitat timp de o ora intr-o directie si apoi inversata directiai.
Se aplica rapid, din galeata cu ajutorul unei maturite (perii). Preparatul ajuta la forma-rea humusului, dezvoltarea bacteriilor in sol, faramitarea solului, cresterea activitatii ramelor, absortia si retinerea apei in sol, inradacinarea profunda a plantelor, pe orice tip de sol.
Sursa:agriculturae
Abonați-vă la:
Postări (Atom)