"O persoana va fi mai fericita nu datorita lucrurilor si experientelor noi, ci datorita a ceea ce are si este deja"
Se afișează postările cu eticheta 1001 de sfaturi pentru gradina ta. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 1001 de sfaturi pentru gradina ta. Afișați toate postările
duminică, 2 martie 2025
sâmbătă, 6 iulie 2024
joi, 13 iulie 2023
marți, 12 iulie 2022
marți, 10 mai 2022
sâmbătă, 28 august 2021
miercuri, 28 iulie 2021
luni, 21 decembrie 2020
duminică, 13 decembrie 2020
duminică, 29 decembrie 2019
marți, 7 februarie 2017
Ce să faci și ce să nu faci când îți amenajezi grădina
| Discutiile cu vecinii la inceputul lucrarilor pentru noul gard . |
Sosirea primăverii este momentul mult așteptat de catre fiecare gradinar fie el amator
sau profesionist, adică de aceia dintre noi care au posibilitatea de a-și
amenaja o grădină cu flori, verdețuri, legume, pomi fructiferi sau plante
decorative.
Unul
dintre cei mai cunoscuti horticultori din Albion –Thomas Bloom,
a elaborat un mic ”cod de bune maniere” în grădinărit" ce a fost publicat recent de
revista Modern Farmer.
Cunoscutul
gradinar ne da urmatoarele sfaturi:
Fii
un vecin bun! Specialistul ne recomandă ca, înainte
de a începe să planteze specii noi să poate o discuție cu vecinii pentru a le
prezenta viitoar
ele intenrtii si a le afla parerile.De exemplu un trandafir
catarator sau o tufa de mure plantata langa gardul vecinului pot duce la
acidentarea copiilor mici si nu numai. Discutiile intre vecini pot dezamorsa
eventuale conflice; se poate veni cu idei si de ce nu chiar cu un sprijin
efectiv reciproc la anumite lucrari de primavara. Cum, in majoritatea
domeniilor, preventia este mama intelepciunii si noi putem sa aplanam in fasa
un eventual conflict daca discutam deschis si argumentat cu vecinul despre
intentiile pe care le avem pentru amenajarea gradinii.
| Ca sa nu fie discutii plantele au fost plantate initial la ghiveci |
| Pomii sunt plantati la cel putin 3 m de gard ial langa gard am niste salvie, agris, coacaz si zmeura cu care cam am de furca |
Ai
grijă cu umbra! Cu legatura directa la primul
sfat, Thomas ne recomandă să alegem cu înțelepciune gardul ce delimiteaza
proprietatile, fie ca este natural, ori artificial pentru a nu crea portiuni
umbrite de ambele părți. Asa ca, inainte
de a face un gard de 2 m din sipci de brad vopsite cu ulei ars de motor( asta-I
cu dedicatie pentru preteni), trebuie sa studiem putin terenul, modul in care
soarele lumineaza in zona gardului si ce efect de umbrire se creeaza. Același
efect îl poate avea si un arbore cu coroana bogată și care poate umbri o zona
destul de mare pe care plantele nu se vor mai bucura de lumina.pune bețe în
roate plantelor din apropierea sa, luându-le lumina. Si daca tot suntem la
studiat( teren miscarea soarelui, zone umbrite,etc) sa studiem si variant legala
ca sa nu gasim un vecin pricinos care sa ne dea in judecata dupa ce a mancat 5
ani nuci din pomul nostru. Noul cod civil
la Art. 613 Distanţa
minimă pentru arbori, arata ca:
“(1)
În lipsa unor dispoziţii cuprinse în lege, regulamentul de urbanism sau a
obiceiului locului, arborii trebuie sădiţi la o distanţă de cel puţin 2 metri
de linia de hotar, cu excepţia acelora
mai mici de 2 metri, a plantaţiilor şi a gardurilor vii.” – deci treaba-I lamurita.
Lucrează…curat!
Cum stiti cu totii munca noastra în grădină presupune folosirea mai multor ustensile,scule
si unelte aflate in diferite ambalaje.
| La finalul primelor lucrari |
Pamantul
de flori, fertilizatorii, mulciul ornamental vin in saci de plastic, de regula
arborii si arbustii ori răsadurile sunt tinute tot in recipiente,cutii ori
ambalaje de plastic cu exceptia celor d in material biodegradabil.
Dacă
la finalul lucrării, aceste gunoaie nu sunt adunate, imaginea gradinii va fi “jalnic cu panselute” ceea ce tot JALNIC inseamna, oricât efort ai depune.
Aici
Thomas ne atentioneaza, in special pe cei “bio sau organici” sa acordam o atenție deosebită
compostului, nu pentru calitatile pe care le are in gradina ci mai ales pentru
mirosul respingator pe care-l degaja si care se poate raspandi usor in toata
zona. Zic eu ca trebuie sa avem grija si unde stabilim locul pentru prepararea
plamadelilor si maceratelor care nu sunt cu nimic mai prejos in aromele
pestilentiale.
Gândește
estetic!Cunoscand
traditia britanica in gradinarit era si normal ca Thomas Broom sa
ne dea si cateva sfaturi privitoare la estetica si bunul-gust in amenajarea
gradinilor noastra. Daca avem o viziune a ceea ce dorim de la gradina noastra,
viziune pe care am materializat-o pe o bucata de hartie atunci putem sa derulam
toate actiunile( plantare, transplantare, semanare, taiere, inlocuire,etc) fara sa ne fie frica ca la sfarsit gradina
va arata ca o sorcova sau un islaz communal. In ultima perioada si datorita
curentului de gradinarit in stil permaculture grădinile cu aspect simetric
elaborat nu mai sunt la modă, fiind mult
mai appreciate gradinile rustice cu un aspect mai ”sălbatic”, în care plantele
par să crească natural. Pomii, arbustii, plantele perene, precum si cele
companion fac ca gradina noastra de legume și verdețuri sa para mult mai simpla
plantele integrandu-se firesc intr-un ansablu natural.
| Mai, mult sau maiputin rustic dar toate speciile sunt endemice |
Folosește
specii și soiuri locale! Asa
cum am descoperit in cele “1001 de idei pentru gradina” date de Pippa Greenwod
si Thomas Broom in acest cod al bunelor maniere, ne sfatuieste ca prioritatea
numarul 1 in alegerea plantelor din gradina sa fie criterial geographic sau
zonal adica in locul arborilor, florilor sau
legumele exotice, este mai bine să alegem plante locale, cumpărate de la
producători autohtoni.
Pe
langa randamentul mai bun pe care-l vom obtine, recolte mai bogata, acestea vor
fi mai usor de intretinut, sunt deja adaptate climei si conditiilor meteo
specificesi de ce nu costul este mai redus. Pentru a întreține un lămâi,ori un
portocal spre ex., este nevoie de fertilizatori speciali și tehnici care dau
bătăi de cap în grădină, în timp ce un măr sau un prun românesc da rod sigur și
este mai rezistent.
Nu
planta specii enervante! Acest sfat se refera in
special la plantarea speciilor de conifere ce fac parte dintre arborii care
împiedică alte plante să se dezvolte la umbra lor.
Un
alt exemplu este cel al salcamului sau catinei dar chiar si zmeura sau murul
care se dezvolta excesiv si au tendinta sa drajoneze si sa impanzeasca toata
zona la fel ca unele plante perene gen tataneasa, coada calului, vetrice, care
se extend intr-un rit ametitor daca nu sunt controlate. Chiar si unele plante
medicinale (izma creata –menta salbatica) daca nu sunt stapanite au tendintesa
devina invazive.
Alte
planta cu care am luptat aproape doi ani este hameiul care mi-a invadat toata
bolta si a ajuns pana in podul case. Pentru a nu deveni o pacoste in gradina si
un subiect de scandal cu vecinii trebuie sa gasiti locul potrivit, modul
specific de plantare( stiu eu poate un ghiveci ingropat care sa limiteze
dezvoltarea radacinilor) si sa faceti operatiunile necesare pentru limitarea
dezvoltarii( grija mare ca de regula la arbori, arbusti si liane o taiere
excesiva va duce la o explozie de lastari care vor devenii si mai greu de stapanit)
Nu
polua fonic! Se spune ca gradinaritul este
una dintre cele mai relaxante activitati si cred ca asta trebuie sa fie pentru
toata lume si pentru cel care-o practica dar si pentru vecini.
Thomas
ne spune ca nu este tocmai normal si politicos sa pornim drujba la ora 5 ca sa taiem
crengi sau tocatoarea la 6 ca sa le transformam in compost. Cand ai o masina de
tuns iarba de tip tanc TR 85 Bizon gaseste un moment in care nu deranjezi prea
mult. Daca tut e simti dine cand gradinaresti si scapi de stress asta nu-I un
motiv sa stresezi tot cartirul cu zgomotul pe care-l faci.
Cred
ca merita sa acordam putina atentie aici si modului in care facem curatenia in
gradina,in special pentru cei care dau foc la resturi pe teren si nu ard doar
resturile din gradina dar mai sunt si zeci de bidoane de plastic care fac o
atmosfera de furnal si un aer irespirabil. In afara faptului ca este interzisa
arderea deseurilor in gospodarie putem
sa gasim o solutie mai pasnica pentru aceste deseuri, parte din ele compostate
, parte la tomeron.
![]() |
| Nu catelul, ci plasticele au fost accesoriile care treptat le-am inlocuit cu ghivece si jardiniere facute din lemn. |
Nu
exagera cu accesoriile! In finalul acestor sfaturi Thomas
Broom ne recomandă să păstram un aspect
cat mai natural al gradinii și să apelam, pe cat posibil la cat mai putine
articole de grădină ce nu sunt neapărat necesare.( de gustibus non est disputandum)
Putem
sa cumparam sau mai simplu sa confectionam accesorii din materiale naturale și
care să se integreze în conceptul gândit pentru grădina noastra .
marți, 17 ianuarie 2017
CUM FOLOSIM SMART IN GRADINA
Si daca tot este la moda sa ne stabilim telurile si
obictivele pentru noul an si am proaspete in minte cunostintele de la webinarul
lui Eusebiu Burcas –"Planul tau financiar va esua in Februarie"m-am gandit ca
n-ar fi rau sa vedem ce inseamna SMART pentru gradina noastra.
Desigur SMART este
un acronim al caracteristicilor obiectivelor pe care tocmai ni le-am propus: Specifice, Măsurabile,Accesibile, Relevante
și încadrate în Timp
Din
datele prezentate de catre specialisti rezulta clar ca, stabilirea si
realizarea obiectivelor personale reprezinta o conditie esentiala in
dezvoltarea personala, managementul financiar, al proiectelor si resurselor de
care dispunem si este pana la urma o garantie a succesului in viata.Data
fiind importanta planificarii in viata noastra stabilirea obiectivelor
reprezinta, zic eu, un moment cheie in trecerea de la MI-AR PLACE la EU VREAU
si ajungand clar la EU STIU, POT SI FAC
deci altfel spus iesim putin din zona de confort a visurilor si dorintelor si
trecem in zona de actiune a obiectivelor.
Dar
pana la urma ce legatura are SMART –ul cu gradina.
Haide-ti sa analizam putin
ce s-a intamplat in anul trecut in gradina,
- Ce am facut concret?
- Cum am facut?
- Cat am facut?
- Ce am obtinut?
- Ce imi propun pentru acest an?
Daca
am avut un plan al gradinii si cateva obiective setate din anii trecuti, treaba
a mers destul de bine chiar daca nu a fost un an deosebit de bun din punct de
vedere al conditiilor climatice. Toti ne dorim gradini de vis problema este sa
vedem cum putem ajunge sa ne realizam acest obiectiv. ( ca sa ai o gradina de
vis nu-i suficient sa visezi la ea, sa ti-o doresti din tot sufletul, mai
trebuie sa sii actionezi ca sa o poti realiza).
De
regula avem tendinta sa supraevaluam ceea ce putem face pe termen scurt si din
aceasta cauza primavara suntem tentati sa facem comenzi
kilometrice de seminte,plante, pomi si arbusti, pe care nu reusim sa le gestionam cum
trebuie in gradina noastra. Cand vom analiza la sfarsit de an sau de ciclu de
gradinarit modul in care ne-am realizat obiectivele vom constata ca doar cateva sunt indeplinite dintre cele setate la inceputul anului (n-am reusit sa
cultivam nu stiu ce legume si am fost nevoiti sa o cumparam pentru casa,fie ca
trandafirii cataratori tocmai au desprins tencuiala si s-au rupt din cauza
spatiului impropriu in care i-am plantat, fie ca rosiile s-au manat si au murit
toate ca au fost prea inghesuite, ori minunatul piersic s-a uscat din cauza
solului in care l-am plantat la repezeala cand am primit coletul.). Simplu si practic in aceasta perioada este sa luam o coala de hartie si sa facem o schema a
gradinii, avand in minte ceea ce dorim sau, mai simplu spus care
este scopul gradinii noastre( de ce ma chinui ca sa fac o gradina?) vom creiona
ce avem in momentul actual.
Pentru
gradinarii cu state vechi este bine sa-si reaminteasca ce si cum au facut de-a
lungul timpului ca treaba sa functioneze si sa puna pe hartie(planul gradinii ).
Am
finalizat planul cu ceea ce deja exista pe terenul nostru, punem pe hartie
concret cam ce vrem sa avem in gradina in acest an( concret si specific- 2
straturi de morcovi cu ceapa, 3 randuri de salata Iceberg, doua randuri de
sfecla rosie,etc.
Luam
repejor carticica si vedem care sunt asocierile bune si ce insotitori le
trebuie plantutelor noastre, nu uitam de polenizatori si de insectele pradatoare
care trebuie sa ne ajute si definim structura unei gradini care ne satisfice toate
simturile( miros, gust, estetica vizuala, textura, si chiar auzul daca am avut grija de
pasarele pe timpul iernii).
Obiectivul
meu in acest post nu este sa intru in detalii ci sa ajung la o legatura intre SMART obiective si gradinarit
Spuneam mai sus ca
suntem tentati sa suprevaluam obiectivele pe termen scurt si sa subevaluam
obiectivele pe termen lung. Daca ne gandim la o gradina de
vis, o gradina care sa ne satisfaca din mai multe puncta de vedere este bine ca
planul nostru sa vizeze o perioada mai lunga, sa zicem de cel putin 5 ani(
cred ca in 10 ani gradina de vis este perfect realizabila si va putea sa arate
ca o gradina de expozitie) in care sa avem o repartizare corecta a zonelor , sa vedem cum se comporta solul in diferite conditii meteo( cand sunt
ploi abundente, pe timp secetos,etc.) sa vedem ce plante se adapteaza cel mai
bine la ecosistemul nostru pe care il cladim in acesti ani.
Daca
nu ati reusit anul trecut sa aveti sa zicem cimbru si rozmarin in gradina sau
nu stiu ce soi de zmeura nu-I nici un bai, planul pe 5 ani il va integra ca
obiectiv si intr-o perioada sa zicem de 2 ani sau un termen intermediar de un an si jumatate le veti avea.
M-ul reprezinta cuantificare obiectivului,
este zona de masurabilitate,definitia obiectivului din punct de vedere
cantitativ. Aici majoritatea dintre noi dam gres, incepand din momentul
stabilirii necesarului de seminte si terminand cu facutul rasadurilor suntem predispusi la
exagerare. Cred ca cel mai simplu este sa avem in minte principiul ca in
gradina “ MAI PUTIN – INSEAMNA MAI MULT”.
Centrul
acronimului il are ca vedeta pe A de la acesibil, sau altfel spus tangibil.
Ce ma motiveaza sa ma scol vara, la ora 4 si jumatate si sa ud gradina? Daca nu
ne vom implica atat fizic dar si pihic si spiritual obiectivul nostrum va avea
de suferit. Succesul este influențat de ceea ce cred eu că sunt în stare să fac. Daca nu
vreau să muncesc „,din greu”, atunci trebuiea
să muncesc inteligent. Trebuie
sa-ti invingi “ demonii interior si sa –ti programezi vocea interioara sa tea
jute. Daca vei auzi in mintea ta expresii de genul “ de ce trebuie sa muncesc
atata nu pot sa cumpar din piata?”sau “cine sunt eu, neica nimeni de la bloc,
sa fiu gradinar” atunci poti lua fila cu obiectivele si o poti pune la compost,
este mai folositoare decat in agenda ta. Dar trecem si peste programarea
mintala ne schimbam convingerile si aterizam pe R-ul de la realismul
obiectivului nostru. Cand obiectivele noastre nu se pupa cu realitatea apar
problemele si bine-nteles vor aparea dezamagirile si renuntarea. ( Nu pot sa cultiv pepeni la Campulung
Moldovenesc sau afine la Goranu - orice obiectiv de acest fel va avea sanse de
reusita 0).
Pentru
mine realismul a fost pragul pe care l-am cam indreptat cu capul.
Din
dorinta de-a face tot ce-am citit si nu numai, era si putin orgoliu, la inceput
am incercat sa aduc in gradina prin metode si tehnici studiate dar care nu se
potriveau neaparat contextului local, plante, arbori si arbusti care n-au facut
decat sa-si dea obstescul sfarsit sau sa devina invazive( unele ca topinamburul
si un soi de zmeura) asa ca acum realismul este pe prim plan la stabilirea
obiectivelor( sa nu credeti ca nu mai fac experimente sau ca daca n-a avut
nimeni in gradina nu stiu ce planta eu nu o sa incerc s-o cultiv, deci nu in
acest sens merge realismul meu ci in sensul ca trebuie sa ma documentez sa las
o perioada mai mare de timp ca planta sa poata reactiona la conditiile de mediu
sa se adapteze.
Si
daca tot am pomenit de timp ultima litera a acronimului este T ce reprezinta incadrarea in timp a
obiectivului. Pentru noi gradinarii timpul este instrumental de baza al activitatilor
in gradina. Daca nu stim sa-l folosim cu eficienta putem spune adio
obiectivelor indiferent cat de inteligente sau istete sunt. Totul trebuie
bine incadrat in etape si anotimpuri , pe zile , saptamani si luni si respectate
termenele stabilite. ( un ex simplu am plantat anul trecut o tura de
salata in iunie si ghiciti ce seminte frumoase am recoltat ca salata n-au
mancat decat gainile).
Concluzia
- Obiectivele SMART trebuie sa se
regaseasca si in planificarea gradinarilor , planificare facuta in scris si daca se poate pusa intr-un loc vizibilin
care sa se intalneasca zilnic cu gradinarul.
- Dupa ce ati stabilit ce obiective aveti
pe urmatorii 5-10 ani este mult mai simplu sa vedeti care vor fi obiectivele anului viitor
ca parte a obiectivului mare deja stabilit;
- Pentru o gradina de vis in 5-10 ani nu
este sufficient sa luati decizia, hartia suporta orice, solul si plantele nu
prea asa ca trebuie sa translatati obiectivul in actiuni, concrete;
- Ingredientul principal care-l ajuta pe
gradinar in obtinerea succesului este INCREDEREA.
Daca in sdufletul dumneavoastra veti spune ca “nu se poate” hartia cu
obiectivul ajunge la compost.
- Daca veti gandi pozitiv si veti avea
incredere ca obiectivul este realizabil,
este bun pentru tine si pentru altii si mai ales este folositor o sa fiti
sprijiniti de toate energiile din Univers ca sa puteti sa-l realizati.
De
multe ori ma uitam in gradina si nu-mi venea sa cred ce rezultate aveam chiar
in niste conditii destul de vitrege si am ajuns la concluzia ca atunci cand
crezi( in primul rand in tine, in Natura,in Dumnezeu, Divinitate, Forta
Suprema, sau cum vreti fiecare s-o numiti) se intampla miracole, asa cum bine
spunea Coelho “ Miracolele nu au o explicatie dar apar in viata celor care cred
in ele”.
De
regula avem tendinta fie sa lenevim fie sa muncim fara o planificare concreta
ori sa studiem lucruri noi. Daca vrem sa obtinem gradina de vis, lucruri
diferite de cele pe care le-am obtinut pana acum trebuie sa incepem sa gandim
dar mai ales sa actionam altfel decat am facut-o pana acum.
Esuam
de cele mai multe ori pentru ca avem impresia ca trebuie sa facem lucruri
spectaculoase cand este sufficient sa facem lucruri si actiuni mici dar
repetate in mod constant.
Natura
ne trimite in permanenta lectii, pe care, daca nu le invatam vom fi nevoiti sa
repetam clasa( anul), in gradina repetenta duce la rezultate slabe ceea ce se
traduce prin dezamagire, esec, stress si
chiar boala asa ca:
Alegeti
sa va realizati obiectivul SMART si veti avea o gradina de vis nu veti visa doar la ea.
vineri, 30 ianuarie 2015
Ardeiul - fisa cu principalele date
Am considerat de ajutor o sintetizare a datelor referitoare la legumele pe care le cultivam in gradina.In acest sens am incercat o prezentare sub forma tabelara a principalelor date referitoare la legumele pe care le cultivam si ingrijim in gradinile noastre. Sunt constient ca nu am reusit sa surprind toate aspectele dar important este sa incepem si ulterior sa imbunatatim acest tabel.
Pentru astazi analizam ARDEIUL. Se apropie momentul startului in gradinarit pentru majoritatea dintre noi. Unii mai harnici deja au inceput asa ca va doresc un weekend placut si spor in tot ce faceti,
CARACTERISTICI
|
DETALII
|
|||
Denumire
|
Stiintifica
|
Capsicum annuum L.
|
||
Populara
|
ARDEI
|
|||
Familie
|
SOLANACEAE
|
|||
Soiuri
|
Timpuriu
100
-110 zile
|
Ardei gras:-
BlondyF1,Ceres,De Siria,Feher,FlamingoF1, Galben timpuriu,Galben de Banat, Isalnita
85, Karpatia F1, Miniş27, Ozon,
Ardei gogoşar:
Ardei lung -kapia– Lung
romanesc,
|
||
Semitimpuriu
|
Ardei gras – Feher,Opal,Export,Galben
superior, Urias de
California
Ardei gogoşar:Cornel,Globus,
Ardei kapia:Oranj,Siret
|
|||
Semitardiv
|
Ardei gras – Yolo wonder,Soroksari,
Ardei gogoşar:Splendid,Superb
Ardei lung –kapia:Lung de Isalnita,Cosmin
|
|||
Tardiv
|
·
Ardei kapia:
Cosmin,
·
Ardei gogoşar:Titan
·
Ardei iute:
Portocaliu, Picant, Iute Delicious
|
|||
Caractere
botanice
|
Sistem radicular
nu foarte puternic.Radacina pivotanta, cu numeroase radacini secundare,
exploreaza solul la 30 -50 cm.daca este ranita se reface greu.Tulpina dreapta
ramificata simpodial (pe care cresc muguri axilari) cu aspect
de tufa
|
|||
Cerinte
|
Apa
|
Pretentios
– :cerinte mari fata de umiditate peste 75% in perioada de fructificare
|
||
Soare
|
Pretentios
– are nevoie de multa caldura
|
|||
Sol
|
cele mai indicate sunt :
luto-nisipoase, afânate, permeabile, uşoare, profunde, cu pânza de apă
freatică la cel puţin 2 m adâncime, fertile cu conţinut ridicat în humus,
peste 5%;
|
|||
Fertilizare
|
gunoi
de grajd descompus 3 -4 kg./m2
|
|||
Ph.
|
trebuie
să fie cuprins între 6 şi 6,6.
|
|||
Temperatura
|
de germinare
|
min.15-160C(20-25
zile)
|
||
optima
|
22-280C-ziua:
18-200C noaptea:
|
|||
minim
|
10-120C
in aer: - 15-160C in sol: -max 350C: - nu rezista la
inghet
|
|||
Dimensiuni
|
Inaltime
|
inalta de
40-200 cm, in funcfie de varietate, soi si tip de cultura
|
||
Forma
|
tufa
|
|||
Tip
vegetatie
|
Planta anuala
|
|||
Tip frunzis
|
Frunze
simple, lanceolate, cu pefiol lung. Flori hermafrodite, albe, solitare,
dispuse doua cate doua la locul de ramificare a tulpinii. Polenizare
autogama, dar si alogama pentru soiurile cu flori erecte. Fruct baca de forme
si dimensiuni diferite, colorata verde-inchis, rosu-deschis sau portocaliu.
Gust dulce sau picant, in functie de soi. –caduc(Care cade
înainte de vreme; care cade în fiecare an.)
|
|||
Samanta
|
seminte
rotund-turtite, galbene-aurii. Putere de germinatie, patru-cinci ani.
Incoltesc la 14 -150C se dezinfecteaza si se umecteaza in apa
48ore sau la preancoltire 4-5 zile:
|
|||
Cand
se planteaza
|
rasad
|
Semanatul
în rasadnita se face catre sfârsitul lunii februarie (pentru culturi timpurii)
sau la mijlocul lunii martie pentru culturile de vara. Pentru culturile
târzii de toamna (ardei, gogosari si ardei lungi) semanatul se face în
rasadnite reci (pe straturi) la începutul lunii aprilie.
Plantarea
rasadului pentru productii timpurii se face catre sfârsitul lunii aprilie. În
celelalte cazuri, ardeii se planteaza la începutul lunii mai.
Se seaman in martie mentinand o temperature de min220C
perioade de semanat –
ardei gras15-20.02 sau 01–05.03:
ardei kapia 05 – 10.03 sau 10-25.03: ardei gogosar 05 -10.03 sau
10-25.03:ardei iute 05 -10.03 sau 10-25.03:
|
||
repicat
|
In cuburi nutritive de 5-7 cm. sau substrat nutritive
pt.cultura timpurie cand plantele au 2 frunzulite
|
|||
Cand
se rasadeste
|
se
face când temperatura în sol se menţine peste 120C timp de
trei-patru zile, ceea ce coincide, în anii normali, cu prima jumătate a lunii
mai ardei gras 01
-10.05: ardei kapia 05 -15.05: ardei gogosar 05 -15.05: ardei iute 10 - 20.05
a plantarea rasadul se uda cu 0,5 -0,6Lapa /rasad
|
|||
Perioada
de vegetatie
|
100
-150 zile
|
|||
Perioada
propice plantare
|
Faza
lunii
|
. In primul patrar, Luna
actioneaza asupra partilor aeriene ale plantelor, influentand traiectoria
sevei.
·
In acest interval, toate
vegetalele cresc mai viguros,
·
semintele se dezvolta mai repede,
·
rasadurile se prind repede,
In timpul celui de-al doilea trimestru, sau timpul
de la primul patrar la luna plina, se cultiva plante anuale care au crestere
mai sus de nivelul solului,cele care produc seminte in interiorul fructului,(fasole,
mazare, ardei, rosii, vinete, castraveti.)
Intre luna plina si luna noua
se fac lucrari de:
·
Pregatirea solului, cu efect favorabil in dezvoltarea
radacinilor la plante.
·
este o perioada buna pentru
insamantari,
·
ingrijirea solului.
·
putem sa profitam de luna in
descrestere pentru a recolta:,recoltarea in aceasta perioada ne permitem sa
conservam mai bine si pe timp mai indelungat produsele cultivate.
·
In aceasta perioada este bine sa
transplantam rasaduri,
In intervalul ultimului patrar,
Luna are influenta mai mult asupra partilor vegetative din sol, adica
radacinile. Acesta este momentul ideal sa plantezi rasaduri, cu conditia ca
acestea sa fi fost extrase in primul patrar.
|
||
Zodie
|
Berbec, Leu,
Sagetator – PLANTELE
DE FOC- sunt asociate fructelor
si semintelor (patlageaua, castravetele, dovlecelul, mazarichea,
fraga, fasolea, mazarea, arborii fructiferi, arbustii cu fructe mici ca
boabele). - zodiile favorbile plantelor de foc sunt BERBECULUI, LEULUI SI SAGETATORULUI
ZIUA
FRUCTELOR. • Recolteaza fructele si legumele-fructe in primul
patrar;
• Afaneaza superficial solul.
|
|||
Plante premergatoare
|
dă cele mai bune rezultate atunci când este
cultivat în primul an după întoarcerea solei înierbate, de obicei lucerniere
după doi ani de folosinţă. În asolamentele fără ierburi, se cultivă după
castraveţi, dovlecei, varză, conopidă, legume care au fost îngrăşate cu gunoi
de grajd în anul culturii.
Urmeaza dupa plante la care terenul este bine
prelucrat:ceapa,usturoi, mazăre,fasole sau radacinoase
Nu se cultivă după solanaceae – tomate,
vinete,cartofi:
pot reveni pe aceeaşi solă numai după minimum trei
ani.
|
|||
Rotatie
|
Este indicat ca ardeiul sa nu re3vina pe acelasi
loc mai devreme de 3-4 ani:
|
|||
Plante companion
|
Ajutata
de
|
arpagicul, busuioc, castraveti, ceapa, dafin, dovleac,
dovlecei, galbenele, leustean, mazare, maghiran, morcov, muscate, oregano,
patrunjel,petunia, praz, rosii,
rozmarinul, sfecla, usturoi, vinete
|
||
Ajuta
pe
|
ardeii iuti
elibereaza o substanta care previne putrezirea rada-cinilor si bolile
provocate de fusarium(boala foarte periculoasa pentru grâu, ovaz si
triticale)
|
|||
Influenta
negativa
|
broccoli,cais,collard(planta aseman. verzei), conopida,
fasole, fenicul,gulia, nepeta, nuc, varza
|
|||
Distanta plantare
|
pe
rand
|
a.70 cm b.30 cm
|
||
Intre
plante
|
a.12-15 cm b.20cm
|
|||
Cand
infloreste
|
iunie-septembrie.
|
|||
Cum
se inmulteste
|
Prin
samanta si rasad
|
|||
Ingrijire
|
Completarea
golurilor - atunci când condiţiile climatice
nefavorabile după plantare (vânturi puternice, exces de secetă etc.), duc la
apariţia unui procent de goluri de peste 5% este necesar ca acestea să fie
completate cu răsad din acelaşi soi şi de aceeaşi vârstă cu răsadul iniţial
(din rezerva de răsaduri).
Completarea
golurilor se face în maxim 10-12 zile după plantare, de obicei înaintea
primului irigat.
Irigarea
culturii. Irigarea este o verigă deosebit de importantă în
tehnologia culturii de ardei, dată fiind sensibilitatea acestei specii,
cauzată în principal de superficialitatea sistemului radicular.
Atenţie!
Ca toate speciile ce se înfiinţează prin răsad, ardeiul se
irigă moderat în momentul plantării. Primul irigat după plantare se
efectuează după 10-14 zile, lipsa apei în această perioadă favorizând
creşterea sistemului radicular către zonele mai profunde, în căutarea apei.
În
timpul vegetaţiei, se va iriga des (săptămânal) cu cantităţi mici de apă,
norma de udare fiind de 100-150 m.c. apă/ha. Este preferabil sistemul de
irigare pe brazde sau irigatul prin picurare.
Se
comit greşeli în următoarele cazuri: când se irigă cu apă prea rece; când
prin irigare se crează condiţii improprii, adică oscilaţii mari în ceea ce
priveşte regimul de temperatură, de umiditate şi de aerisire din sol. În
raport cu aceste aspecte, cele mai mari greşeli se pot comite prin irigare,
mai ales când ardeiul este cultivat pe locuri joase şi pe terenuri grele;
când se udă abundent în cele mai călduroase ore ale zilei şi mai ales cu o
cantitate insuficientă de apă.
Se
evită greşelile dacă irigăm în mod corect. Trebuie reţinut că după udarea de
la plantare, ardeiul nu se mai irigă deloc timp de două-trei săptămâni, adică
după ce frunzele din vârful plantelor capătă o culoare verde închis.
În
funcţie de precipitaţiile naturale şi de natura solului, la început udările
se fac mai rar, la intervale de şapte-zece zile, astfel încât umiditatea
solului să fie constantă, la nivelul de 70-80% din capacitatea de câmp.În
schimb, în timpul apariţiei masive a fructelor, când plantele de ardei au cea
mai mare nevoie de apă, adică în mod practic după prima recoltare, udările se
fac mai des, la intervale de cinci-şase zile, astfel ca umiditatea în sol să
fie în mod constant de 80-85%
din capacitatea de câmp pentru
apă.Se evită, pe cât posibil, udarea în timpul înfloririi masive, căci se
poate diminua şi chiar com-promite recolta. Norma de udare este de 300-350
m.c apă pe hectar, iar numărul de udări variază în funcţie de condiţiile
naturale, de la 10-12 până la 18-20 pe întreaga perioadă de vegetaţie a
culturii de ardei.
Prăşitul
se face cu grijă deosebită, ţinând seama de particularităţile pe care le
prezintă siste-mul radicular al plantelor de ardei.La început se prăşeşte
după fiecare udare, iar mai târziu, când plantele au crescut şi umbresc bine
pământul, praşilele se fac mai rar.
Deoarece
înrădăcinarea plantelor de ardei este superficială, pe terenurile uşoare
praşilele se efectuează la adâncimea de 5-6 cm, iar pe terenurile mai grele
în jur de 10 cm.
În
total, se efectuează patru praşile mecanice între rânduri şi două praşile
mecanice pe rând.
Fertilizarea.
Sola destinată culturii ardeiului, se fertilizează cu amendamente organice -
compost de fermă sau gunoi de grajd bine descompus (mraniţă), în cantitate de
35-40 t/ha, administrate uniform toamna sau primăvara devreme, încorporate
superficial, la 10-12 cm adâncime.
Nu
se face fertilizare localizată (la cuib) sau pe rând, pentru a evita excesul
de azot solubil rezultat din mineralizarea rapidă a materiei organice din
sol.
Combaterea
buruienilor se face manual sau mecanic, concomitent
cu lucrările de întreţinere a solului.
Mulcirea
solului. Ca toate solanaceele, ardeiul răspunde foarte bine
mulcirii solului cu resturi organice vegetale sau paie, acestea contribuind
atât la menţinerea unei umidităţi uniforme şi convenabile în sol, cât şi la
realizarea unei activităţi microbiologice pozitive la nivelul stratului
superficial de sol. Planta şi mulciul răspund favorabil unui tratament cu
infuzie de urzică.
Rărirea
fructelor. La unele soiuri există tendinţa formării unui număr
foarte mare de fructe pe vârfurile de creştere, urmare a caracteristicii de
înflorire şi legare la fiecare ramificaţie pseudodi-hotomică a tulpinii.
Fenomenul
se observă la sfârşitul lunii august şi începutul lunii septembrie.
Pentru
a îmbunătăţi calitatea producţiei, este bine să se menţină numai 5-6 fructe
pe plantă, îndepărtându-se cele mici, precum şi vârfurile de creştere, încă
din a doua jumătate a lunii august.
|
|||
Boli
si daunatori
|
Prevenire
|
Fuzarioza: respectarea unui asolament cu
revenirea pe aceesi sola dupa o perioada de 4 -5 ani:Verticilioza:
respectarea unui asolament cu revenirea pe aceesi sola dupa o perioada de 4
-5 ani:
|
||
Combatere
|
Fainare: - sulf muiabil 0,3 – 0,7%- la
aparitia bolii: Afide: rotenone 0,1%: paianjen rosu: piretrina –
0,1%,sulf muiabil 0,3 -0,7%:
|
|||
Recoltare
|
Perioada
|
Ardeiul
gras - se recoltează la maturitatea de consum, când are
dimensiunile caracteristice şi culoarea verde, galbenă sau galben-verzuie,
corespunzătoare soiului. Se poate recolta şi la maturitate fiziologică
(fructe roşii), atunci când piaţa o cere.Se incepe in conditii normale la 100
-120 zile dupa plantare si se optin aprox
2kg./10m2
Ardeiul
lung - se recoltează de obicei la maturitatea fiziologică,
atunci când are forma, culoarea şi dimensiunile caracteristice. Se poate
stabili, în funcţie de cerinţele pieţei, şi o maturitate "verde".
Ardeiul
gogoşar - se recoltează numai la maturitatea fiziologică;
fructele sunt de obicei roşu intens-grena.
Ardeiul
iute - se recoltează verde sau roşu, în funcţie de
solicitările pieţei.
Ardeiul
pentru boia - se recoltează numai la
maturitate fiziologică, la supracoacere, când intensitatea culorii roşu este
maximă.
Resturile
vegetale rezultate în timpul recoltărilor sau după recoltarea finală, se
distribuie uniform pe suprafaţa solului ca restituţie organică.
|
||
Ce
se consuma
|
fructul
|
|||
Conservare
|
Pentru
iarna se usuca insirati de codita pe o ata.Se fac conserve pentru iarna sau se pune la congelator.
|
|||
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
