luni, 26 septembrie 2016

SATUL ( FED UP - subtitrare in limba romana)

Un documentar care ridica un imens semn de intrebare referitor la modul in care intelegem sa crestem generatiile urmatoare. Vizionare placuta si spor la gradinarit.

marți, 13 septembrie 2016

De Septembrie

Sfarsit de saptamana memorabil petrecut alaturi de sotie , la intalnirea de 30 de ani a primei promotii de ofiteri femei din Romania ce au absolvit Scoala militara de 3 ani de la Sibiu, specialitatea intendenta. 

Este 13 si marti iar gradina,sau mai bine zis, ce-a mai ramas din ea sufera de sete. Un inceput de toamna torid cu temperaturi ce depasesc la pranz 30 de grade si fara precipitatii.

Rosiile obtinute din plantarea copililor sunt in plin rod.

Unele se indreapta spre masina de tocat si vor sta pana la iarna sa priveasca zapada din spatele sticlei borcanului altele mai barbatoase ajung direct langa fratii castraveti in salata delicioasa 
Capia abia asteapta sa-si arate calitatile langa ciupercutele si patlagelele vinete din zacusca.

Chiar daca au fost plantate mai tarziu plantutele de capia au recuperat timpul pierdut taman la tanc sa ajunga zacusca si coapta la borcan.
Si "borcanatele de Govora" si-au arata rodnicia sporind numarul contributorilor lla delicioasa salata.



La cum se prezinta fructele si cu vremea blanda ce ne ajuta sigur mai avem de recoltat.
In scheletul discentrat( ca nu se mai poate numi solar) minunile Mirelunei inca nu si-au spus ultimul cuvant.


Ne coacem mai incet poate ajungem si noi la mare in programul "Litoralul pentru toti" 

Dupa ce ne-am cocotat prin toti pomii asteptam sa ne coacem si noi.
Nu va suparati cred ca trebuie sa tin o cura de slabire asa ca va rog sa nu ma faceti bulion.


Cui nu-i place in zacusca si nici in bulion ii rezervam o surpriza, un masaj cu ulei de masline dupa "solar"( uscator).

Sa aveti o toamna minunata plina de roade bogate.

miercuri, 7 septembrie 2016

Nasterea Maicii Domnului: Ce nu ai voie sa faci de Sfanta Maria Mica

Nasterea Maicii Domnului este prima sarba-toare cu cruce rosie din anul bisericesc, fiind praznuita in Biserica Ortodoxa pe 8 Septem-brie, potrivit crestinortodox.ro
Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.
Iata cateva superstitii legate de aceasta zi.
În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.
Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. 
În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.
De asemenea, în cultura populară se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.
Cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.
În această zi, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.
Indiferent cat de frig ar fi, in cultura populara, exista superstitia potrivit careia nu trebuie sa se aprinda focul in preajma acestei sarbatori, in caz contrar ghinionul se va abate asupra ta; de asemenea, nici bolile nu te vor ocoli.
In mentalul colectiv s-a incetatenit si ideea ca 8 septembrie este ziua in care plantele nu mai sunt bune de leac si isi pierd puterile tamaduitoare. Astfel, cei care nu si-au adunat plantele medicinale pana la aceasta data nu ar trebui sa mai faca acest lucru,
Dupa Sfanta Maria Mica nu se mai poarta palarie, pentru ca, potrivit credintei populare, vremea rea isi intra in drepturi, de unde si vorba: : “O trecut Santamaria, leapada si palaria”.
Se crede ca daca pe 8 septembrie ploua, atunci vremea va fi la fel de capricioasa pe tot parcursul toamnei. In cazul in care infloresc merii si perii, atunci toamna va fi frumoasa.
Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.
Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pământ. Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.
Se aprinde candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.
De Sfânta Maria Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă.
Tuturor celor care poarta acest sfant nume le urez un sincer si calduros 
" LA MULTI ANI!"

 Sa aveti o toamna minunata plina de roade bogate.

marți, 6 septembrie 2016

vineri, 2 septembrie 2016

EXCLUSIV! Fermierii din România vor referendum național pentru schimbarea Constituției: ”Pâmântul trebuie să devină patrimoniu național!”

Referendum național pentru salvarea agriculturii românești! O lege corectă pentru fermierii români! Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) începe să strângă semnături pentru primul referendum menit să schimbe legislația din țara noastră în acord cu ce vor românii. Președintele LAPAR Laurențiu Baciu a declarat pentru Agrointeligența că aceasta este singura soluție pe care România o mai are pentru a-și proteja pământul în fața marilor tranzacții pe care le fac străinii la noi în țară și că până la acest moment, propunerile cu care au venit fermierii nu se regăsesc în nici una dintre drafturile discutate la MADR pentru modificarea Legii vânzării terenurilor agricole!
Drumurile repetate, dar și felul cu care se mișcă lucrurile în ceea ce privește modificarea Legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole l-au determinat pe Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) să se gândească la un alt mod de a schimba legislația, prin organizarea unui referendum.
”În ceea ce privește legea vânzării terenurilor, nu se mai întâmplă nimic! O lege pentru care ne tot luptăm nu va ieși în veci și dacă va ieși, nu va spune nimic sau va fi mai rea decât a fost până acum. Tot avem discuții, consultări, mergem la MADR cu propuneri și partea MADR pare să vrea numai să ne convingă că nu avem dreptate. Nu putem facem nici o modificare pentru că îi deranjăm pe alții: la noi întâi ai grijă de ceilalți și pe urmă de tine, ca popor. Chiar azi am fost la minister și am întrebat în ce stadiu se află legea vânzării terenurilor. Mi-au fost arătate niște draft-uri care din punctul nostru de vedere nu au nici o legătură cu propunerile noastre. Am plecat foarte dezamăgit de acolo și în acest sens m-am gândit la o altă soluție, una care o să fie mai eficientă decât modificarea unor legi și anume la strângerea de semnături pentru a determina Președinția României să organizeze un referendum privind vânzarea terenurilor către străini”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).
LAPAR își propune să modifice Constituția
Vizavi de această acțiune LAPAR va trimite o poziție oficială către Președintele României și către Guvern, prin intermediul căreia își propune să-i anunțe pe cei implicați care sunt demersurile pe care asociația de producători le va întreprinde în perioada următoare, demersuri care au ca scop final modificarea Constituției.

”În același timp vom trece și la treabă, adică la strângerea de semnături pentru a-l determina pe Președintele României în vederea inițierii unui referendum privind vânzarea terenurilor către străini. Văd că prin lege nu vom face nimic. Prin referendum se va lămuri pentru totdeauna ce vrea poporul român: vrea să-și vândă pământul sau nu vrea să-și vândă pământul. Inițiativa noastră urmărește schimbarea Constituției României, astfel încât terenurile agricole să fie patrimoniu național și nu un bun oarecare ce poate circula oricum. Ca orice bun patrimonial, pământul trebuie să aibă un statut special”, ne-a explicat președintele LAPAR.Este ultima șansă pentru a ne proteja pământul
Vânzarea terenurilor agricole către străini a luat proporții și fără o situație exactă asupra suprafeței pe care străini o au în proprietate, fermierii se tem că, în scurt timp vor pierde și puținul pământ ce le-a mai rămas. Tocmai de aceea văd în modificarea Constituției ultima șansă pentru a proteja acest bun național.
”Despre modificările care ar trebui introduse în legea vânzării terenurilor se discută de foarte mult timp. Tot vorbim vorbe, din 2010 tot vorbim de o lege a vânzării terenurilor, când cei implicați s-au încăpățânat ca și acum și s-a demonstrat că a ieșit o lege care nu are aplicabilitate. Echipele care lucrează acum la această lege mi-au lăsat impresia că suferă de aceeași boală și în ritmul asta, lăsând la latitudinea unor oameni care nu stăpânesc bine nici legislația, nici realitatea din teren, riscăm să ne facem de râs, scoțând o lege care nu își va atinge scopul pentru care a fost creată”, a mai spus reprezentantul fermierilor.
Cum se poate revizui Constituția?
Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. În cazul cetăţenilor care iniţiază revizuirea Constituţiei, aceștia trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.
Conform Constituției României, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.
Articol preluat de pe http://agrointel.ro/64031/exclusiv-fermierii-din-romania-vor-referendum-national-pentru-schimbarea-constitutiei-pamantul-trebuie-sa-devina-patrimoniu-national/

joi, 1 septembrie 2016

DEZVĂLUIRI INCENDIARE! Ne-au RAS INDUSTRIA și se duce dracului și AGRICULTURA!

FERMIERI ROMÂNI DESPRE SECRETE DUREROASE. Ne-au ras industria și se duce dracului și agricultura! Suntem chiar atât de dobitoci încât să nu vedem cât de parșivă e politica pe care o fac ei?! Chiar dacă nu vrem să recunoaștem, România este ocupată economic, străinii fac legea la noi în țară. Noi suntem neam de slugă, mereu cu șapca în mână. Citiți DEZVĂLUIRILE uluitoare făcute de fermierii români! Nu ne-au primit în Europa cât timp am avut tractoare și fabrici de utilaje agricole. După ce ni le-au ras pe ale noastre, ne-au primit în Europa, ne-au dat fonduri ca să ce? Să cumpărăm tractoare și utilaje de la ei! Fermierul român nu a fost stimulat prin credite cu dobândă zero sau prin tot felul de șmecherii financiare pe care le fac alte state, finanțând mascat fermierul. Sunt atât de dibaci încât statul român nu va avea aproape nimic de câștigat. Dacă 100 de afaceri se închid sunt 100 de asistați social, la un moment dat, sau 100 de tineri plecați în străinătate și 100 de părinți care plâng în pumni, spune Călin Fărgaciu, președintele Cooperativei Agricole Someș Arieș, una dintre cele mai vechi și mari cooperative din România. De fapt, este prima cooperativă din Transilvania, creată imediat după revoluția din decembrie 1989. Tot ce produc fermierii români nu este bun. E bun numai ce vine din Europa. Noi mâncăm dintr-o vită părțile pe care le aruncă Europa. Străinii iau musculatura cea mai bună și de calitate și nouă ne dau tot ce nu folosesc ei. Ce-i bun din carne opresc alții, la noi ajunge carne de lucru, capete de salam, alimente care nu par deloc comestibile. Și noi care avem condiții excepționale de ce să fim la mâna altora care au cumpărat pământul și și-au bătut joc de noi. De ce lumea e circumspectă în tot ce face și noi ne-am lăsat în pielea goală în fața Uniunii Europene. Dacă mâine sau poimâine există verosimilitatea ca Uniunea Europeană să se spargă? Nenorocirea acestei țări a fost că la revoluție nu am păstrat nimic. Am ras încet, încet tot. Ce vom face că nu mai avem nimic?! Nu ne rămâne decât să cumpărăm de afară. Nu mai avem vaccinuri, nu mai avem antibiotice, nu mai avem porci, nu mai avem vaci, nu mai avem tractoare, nu mai avem mașini agricole, nu mai avem nimic, spune dr. Mihai Petcu, fermierul cu o experiență vastă în creșterea vacilor de lapte. O scădere de 7 ori a efectivului de bovine în România este cel puțin alarmantă. În 1987, efectivul era undeva la 7 milioane de capete, în 1989 aveam 5,3 milioane de capete de bovine și am ajuns încet-încet să avem în 2013, în cererile depuse pentru subvenție, 1.035.000 de capete. Gândiți-vă ce ar însemna ca 500.000 de viței să fie crescuți, îngrășați, sacrificați în România. Și de ce să nu vindem noi măcar carcasă dacă nu preparate și semipreparate? De ce să vindem noi vițeii mici și după aceea nu avem ce face cu cerealele? Vindem cerealele ieftin. Dacă facem aici o balanță comercială cred că rezultatele sunt dezastruoase. Ce înseamnă să vinzi o vițea la 100 kg cu 400 de euro și ce ar însemna să o vinzi la 500 de kg carcasă cu 3,5 euro/kg, dezvăluie Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România. Abatoarele care ar fi putut să facă export către Europa au fost închise. Abia acum, s-ar gândi un plan pentru deschiderea unor abatoare. Un alt sector lovit crunt este cel al oieritului, cu îndelungă tradiție în țara noastră. Cum se vindea altădată lâna? Nici nu avea loc în depozite, mii de kilograme se expediau la export în țările arabe. Erau contracte cu Kuweit, Iordania, Liban, Arabia Saudită. Acum, lâna este aruncată sau dacă au noroc fermierii o vând ca să fie pusă în asfalt pentru că ar da elasticitate acestuia. Străinii care ne calcă pământul ar fi interesați de modul de administrare și de strategia fermelor mari românești, atât cele de creșterea a bovinelor, cât și cele de creștere a păsărilor și a porcilor, iar odată ce le cunosc secretele să devină stăpâni peste aceste exploatații, susțin fermierii noștri. La un moment dat, am fost contactat de o firmă de consultanță, un fond de investiții care m-a căutat pe mine pentru că eram președintele asociației și să-i pun în legătură și cu alți fermieri, dacă suntem dispuși să ne vindem toți fermele, să vină un fermier olandez care să preia toată zona. Un alt coleg de-al meu cu fermă mai mare a fost contactat direct de fondul de investiții. Chiar dacă noi nu vrem să recunoaștem, România este ocupată economic. Atât timp cât procesatorii și retailerii, cei care hotărăsc comerțul în România sunt cetățenii altor state, profitul merge acolo, ei fac legile în România. După înființarea unei ferme mari de bovine, în județul Alba, care produce 50.000 de litri de lapte pe zi, la nici două luni, 100 de fermieri români au fost anunțați că li se vor rezilia contractele pe care le aveau procesatorul, dezvăluie președintele Cooperativei Someș Arieș. Călin Fărgaciu conduce o cooperativă prosperă care a reînviat brandul brânzei de Năsal și care are un lanț integrat. Altfel spus, se descurcă mult mai bine decât mulți fermieri din România și totuși, Călin Fărgaciu a mărturisit că trăiește cu o spaimă. Am o spaimă teribilă pentru că ești pus în fața faptului de azi pe mâine. Nu există o perspectivă să știi, domle, în România cam asta se va întâmpla și hotărăști tu. Mai ții ferma nu o mai ții? Faci o reconversie, te duci în altă parte. Până la urmă trebuie să ne gândim un pic la a fi patriot pentru că alții o fac cu mare drag și de aia au fost mereu imperii coloniale, de aia au fost stăpâni pentru că s-au gândit în primul rând la poporul lor. Noi, de asta am fost neam de slugă și mereu am fost cu șapca în mână pentru că ne-a fost frică să nu cumva să se îmbogățească și vecinul meu român. Dacă ei (state membre vechi UE n.r.) au beneficiat de primul val de subvenții după intrarea în Europa, acum vin aici și beneficiază de subvențiile pe care tot ei le dau pentru statul român. Exact cum au făcut cu industria, spune Fărgaciu. Toate aceste dezvăluiri au fost făcute în cadrul emisiunii În premieră, Antena 3.
Articol preluat de pe http://www.agroinfo.ro/economic/dezvaluiri-incendiare-ne-au-ras-industria-si-se-duce-dracului-si-agricultura