Îngrijirea plantelor de interior/ florilor de apartament pe timp de iarn...

Despre grădinăritul urban, cu Anna Kiss

 

Despre grădinăritul urban, cu Anna Kiss: Cum să-ți transformi balconul într-o sursă de hrană naturală

01/10/2024 | RoaGardenPrin proiectul „Anna's Urban Garden”, Anna Kiss ne arată că este posibil să cultivăm legume, fructe și verdețuri proaspete chiar și în spații mici, precum un balcon de apartament. Abordarea sa combină creativitatea cu o profundă înțelegere a principiilor sustenabilității și implică activ comunitatea, inclusiv copiii, în procesul de reconectare cu natura. În acest interviu, vei descoperi cum a reușit Anna să își transforme spațiul de locuit într-un colț plin de viață, care nu doar hrănește, ci și inspiră. 

1. V-ați transformat balconul într-o grădină care i-ar face invidioși și pe proprietarii de grădini clasice. Vă mai amintiți acel moment de „aha!” care v-a determinat să demarați acest proiect?

De regulă, grădinarii nu sunt oameni invidioși; majoritatea se bucură autentic de reușitele altor grădinari. Mi s-a făcut ,,foame” de grădină la puțin timp după ce m-am mutat la oraș. Imediat ce am găsit apartamentul știam că voi crea acest colț verde și productiv. Ca și concept, Anna’s Urban Garden a luat naștere atunci când vecinii au început să mă întrebe ce și cum fac pentru a crește hrană. Atunci am realizat că nu doar eu simt nevoia asta și că pot să-i ajut și pe alții să trăiască bucuria de a avea o grădină, dar și cât de diferite ar fi orașele dacă am avea multe - multe astfel de grădini. Era undeva prin 2020. Știți voi, atunci când unii dintre noi și-au dat seama ce mult ne lipsește să ne conectăm cu natura.

2. Mulți dintre cei care vor să consume hrană cultivată chiar de ei, în mod natural, își imaginează că acest lucru este imposibil dacă locuiesc într-un apartament și nu dispun de un spațiu generos. Ce le-ați spune pentru a-i încuraja să înceapă grădinăritul de tip urban?

Spațiul este o resursă indiferent că suntem la sat sau la oraș și credeți-mă, unui grădinar mereu i se va părea spațiul insuficient. Nu e niciodată imposibil să crești hrană, indiferent de spațiu. E suficient și să ai la îndemână doar un pervaz în care să-ți încapă un singur ghiveci cu un stolon de căpșuni, câteva fire de ceapă verde și un pic de cimbru (da, se pot crește toate într-un singur ghiveci). Sau un raft în bucătărie pe care să pui la încolțit niște boabe de mazăre pentru a crește microplante, care n-au nevoie decât de puțin pământ și apă. Recolta principală nu e niciodată ceea ce consumăm, ci bucuria de a le vedea crescând și de a învăța din aceste experiențe.

3. Grădinăritul într-un spațiu mic vine la pachet cu multe provocări, nu doar satisfacții. Care sunt cele mai frecvente dificultăți cu care v-ați confruntat și cum le-ați depășit?

Eu văd grădinăritul ca pe o serie de experimente. Unele sunt reușite, altele nu. Aici am dat de cea mai mare dificultate: aceea de a învăța să accept că unele lucruri nu funcționează; Că nu are nici un rost să le forțez, să mă frustrez și să mă încarc negativ sau să mă descurajez. Plantele sunt ființe. Unele nu vor crește dacă nu au condiții optime. Altele te impresionează și rodesc ca nebunele chiar și dacă nu le dai atenție deloc. Uneori se mai îmbolnăvesc. Și mor când le vine vremea. Ăsta e ciclul vieții și trebuie să-l vedem ca pe un lucru normal. După 4 ani de grădinărit mi-e mult mai ușor să văd lucrurile astfel, lecție învățată tot de la grădină: reziliența.

4. Din experiența dvs., care sunt cele mai eficiente metode de a maximiza spațiul într-o grădină urbană? Puteți împărtăși câteva exemple concrete din grădina dvs.?

Grădinăritul în ghivece oferă o flexibilitate mai mare pentru utilizarea optimă a spațiului. Astfel avem posibilitatea de a folosi spații precum balustradele, pervazele sau putem cultiva pe verticală, prin suspendarea sau suprapunerea ghivecelor. În cazul grădinii mele, optimizez spațiul, în primul rând, prin aglomerarea plantelor. Adică semăn/plantez mult mai multe plante într-un ghiveci decât cere ,,fișa tehnică”. Aplic principiul plantelor-companion, metodă permaculturală prin care alătur plante care se ajută între ele, fie prin faptul că fixează în sol anumiți nutrienți, fie prin atragerea insectelor benefice și/sau respingerea insectelor dăunătoare.

5. Ce plante le recomandați începătorilor care doresc să își amenajeze o grădină pe balcon? Există specii deosebit de ușor de întreținut sau adaptabile în spații mici?

Majoritatea plantelor sunt ușor de crescut, nevoile de bază fiind un substrat fertil, soare și apă. În plus, ele au o capacitate incredibilă de adaptare la mediu și un instinct de supraviețuire care le determină să producă roade și semințe prin care să asigure continuitatea speciei. Cel mai bun sfat pe care îl pot da celor care vor să încerce să grădinărească este să cultive plantele pe care le folosesc cel mai des. Motivația vine din plăcerea de a te bucura de ceea ce folosești frecvent și îți și place, evident. Aromaticele prezintă cele mai multe avantaje, mai ales cele perene: salvie, mentă, cimbrișor, oregano etc. Ele supraviețuiesc și peste iarnă, se pot consuma atât proaspete, cât și uscate, se folosesc în mâncăruri, ceaiuri, cocktailuri, tincturi și alte soluții medicinale sau cosmetice. Au capacitatea de a ține la distanță insecte precum țânțarii și sunt plantele-companion perfecte, așa că putem îngrămădi între ele și plante anuale (roșii, ardei) în timpul sezonului.

6. A existat vreo plantă pe care ați încercat să o cultivați în grădina dvs. urbană, dar nu ați reușit? Ce ați învățat din această experiență?

Da, categoric am trecut și voi mai trece prin situația asta. Ironic, tocmai ceea ce folosesc mai des îmi pune frecvent probleme, anume pătrunjelul. Îmi place la nebunie gustul pătrunjelului proaspăt cules și îl ronțăi cu bucurie chiar și crud, diferența de aromă dintre cel din magazin/piață și cel din balcon fiind uriașă. La mine în balcon, însă, parcă refuză să crească la stadiu mai avansat de cel de răsad, indiferent de locul semănării.

Deocamdată, soluția pentru a mă bucura de el este mama, care îmi aduce, la fiecare vizită, ghivece cu pătrunjel bogat, așa cum doar ea știe să-l crească. Anul acesta am reușit să obțin semințe de la pătrunjelul mamei, iar în primăvară sper să crească mai bine, fiind totuși aclimatizat.

7. Cum gestionați perioadele în care grădinăritul devine dificil, fie din cauza vremii, fie din alte motive?

Îmi doresc ca grădinăritul să rămână o bucurie, o detașare, o rupere de problemele de zi cu zi, nu un factor de stres suplimentar. Provocări apar mereu, din cauza vremii sau a vieții de zi cu zi; O viață destul de haotică, similară cu a multor oameni care trăiesc la oraș. Având în vedere că grădinăritul a devenit pentru mine o misiune și chiar dacă îmi face plăcere să documentez ceea ce fac și să-i ajut și pe alții să încerce, uneori mi-aș dori ca ce fac în grădină să rămână doar acolo, între mine și plantele mele; Fără să simt presiunea de a poza, de a posta, de a descrie procese și a răspunde la întrebări sau mesaje. Așa că atunci când mă simt copleșită, mă opresc pur și simplu și iau o pauză de la grădinărit. Am învățat că nu se întâmplă nimic grav. În cel mai rău caz unele plante cresc haotic sau se usucă. Dar de cele mai multe ori, grădina mea mi-a arătat că mă așteaptă cuminte să revin la ea. Și că pot face asta oricând, fără să mă simt vinovată.

8. Ați avut vreodată o experiență de grădinărit care v-a schimbat complet perspectiva asupra modului în care cultivați plantele?

Mi-am petrecut copilăria în grădină, familia mea depinzând în mare măsură de roadele obținute. Astfel, grădinăritul era privit ca o muncă grea și obligatorie. Sincer, m-am bucurat să scap de munca în grădină atunci când am început facultatea. Mi-a luat un timp să-mi dau seama cât bine îmi făcea să petrec timp acolo, între plante, și cât de multă savoare are mâncarea crescută sănătos față de cea pe care trebuia să o cumpăr din surse necunoscute, pe bani obținuți prin alt timp de muncă grea. Între timp am învățat și că nu e necesar să depui un efort atât de mare ca cel pe care-l depuneau ai mei pentru a avea roade. Plantele își poartă și singure de grijă, insectele și buruienile au rolul lor și chiar ajută, atât timp cât reușești să menții un ecosistem echilibrat în grădină. Ce mă bucură cel mai mult este faptul că și părinții mei și-au schimbat modul de a vedea grădina. Depun mult mai puțin efort și au rezultate foarte bune.

9. Ce ați învățat despre sustenabilitate din perspectiva unui grădinar urban? Cum a influențat acest lucru stilul dvs. de grădinărit?

M-am lovit de conceptul de sustenabilitate în timpul anilor de studiu, când am realizat magnitudinea impactului negativ pe care îl are stilul nostru de viață asupra lumii în care trăim. Am început să aplic principii de sustenabilitate în toate aspectele vieții, implicit în grădinărit. Mi se pare logic ca o grădină să facă bine și să nu dăuneze ecosistemului din care face parte. Așa că nu folosesc tratamente sau fertilizanți sintetici, reciclez ghivece și accesorii de grădinărit, cultiv soiuri, nu hibrizi, și recoltez semințe din producție proprie. Iar pentru a reduce risipa alimentară, fac compost din resturile biodegradabile, compost pe care îl folosesc ca fertilizant organic.

10. Ați menționat de multe ori importanța compostării și reciclării în grădinăritul urban. Ne puteți oferi detalii despre cum puneți aceste practici în aplicare, în grădina dvs.?

Compostarea este un proces natural și foarte ușor de realizat; presupune transformarea resturilor biodegradabile în fertilizant, prin fermentare sau descompunere, cu ajutorul bacteriilor și/sau a râmelor. La bloc poate fi un pic mai dificil, însă există soluții și în acest caz. Eu fac compost prin metoda Bokashi, metodă bazată pe fermentare, iar în ultima vreme experimentez și vermicompostarea.

11. Apreciem la dvs. dorința de a aduce schimbări pozitive în comunitate. Ne puteți povesti mai multe despre proiectul „Grădina micilor cititori”?

Când văd un spațiu gol sau nefolosit, creierașul meu crează în mod involuntar o grădină. Așa s-a întâmplat și cu terasa Secției pentru Copii din cadrul Bibliotecii Județene Cluj. Frecventăm secția de 3 ani și mereu îmi atrăgea atenția locul gri și gol din spatele ușii încuiate - Mai ales vara, când umbra de acolo te îmbie să ieși. Din vorbă în vorbă am ajuns să întreb doamnele bibliotecare ce părere ar avea în legătură cu amenajarea acelui spațiu, iar ele au fost încântate de idee. Am încropit un plan de design al grădinii și am trimis propunerea către managementul bibliotecii, apoi am aplicat la un concurs de proiecte finanțate prin bugetare participativă. Nu am câștigat, însă la puțin timp ni s-a oferit finanțarea din partea unei companii private, care susține proiecte comunitare. Astfel, colțișorul gri s-a transformat într-o grădină urbană bogată, verde, cu sistem de colectare a apei pluviale pentru udatul plantelor și loc de relaxare, în care copiii și toți cei care intră se pot bucura de un moment de reconectare cu natura.

12. Nicio grădină fără viețuitoare! Dar cum trăiți interacțiunea cu aceste mici animăluțe, când grădina e la câțiva pași de dormitor?

Mi se pune foarte des această întrebare, mai ales de către cei care au probleme cu insectele și alte mici târâtoare, chiar și fără să aibă o grădină. Răspunsul este foarte simplu: ele găsesc hrană și refugiu în grădină, nu în casă. Și rămân acolo, cu foarte mici excepții. În plus, în grădină s-a creat deja un echilibru, astfel sunt prezenți foarte mulți prădători. Păianjeni, viespi, buburuze, călugărițe, muște sirfide, chiar și păsărele și broscuțe care se hrănesc cu dăunători. Bineînțeles, uneori mai dăm și în interior de câte o insectă. Dar e normal, pentru că și ele fac parte din ecosistem, la fel ca noi. Și dacă tot nu ne fac rău, putem să le ghidăm cu grijă în exterior sau, pur și simplu, să le lăsăm în pace.

13. Sunteți o sursă de inspirație pentru mulți grădinari urbani. Dar ce sau cine vă inspiră pe dvs. atunci când vine vorba de grădinărit?

Când am început să mă documentez temeinic în legătură cu grădinăritul urban și design-ul grădinilor productive, am fost plăcut impresionată de cât de mari sunt comunitățile de grădinari. Mai ales în țările din vestul Europei și în SUA, unde autoritățile publice chiar își încurajează cetățenii să grădinărească în oraș, oferindu-le loturi de pământ sau chiar subvenții. Deci, surse de inspirație sunt cu nemiluita.

14. Când pasiunea pentru grădinărit a depășit balconul, ați dat naștere proiectului Răstolțu Oază. Ne puteți povesti mai multe despre acest proiect și cum a evoluat?

Răstolțu Oază e la stadiul de vis, încă… am căutat mult timp un loc potrivit pentru deschiderea unei tabere de grădinărit. Copiii sunt viitorul, iar grădinăritul are capacitatea de a-i ajuta să devină adulți echilibrați, care să înțeleagă cât de important e să ai grijă de mediu. Resursele nostre sunt momentan limitate, dar suntem încântați de mica proprietate sălbatică pe care am reușit să o achiziționăm și, într-un fel sau altul, ea va sta la baza formării unei comunități de oameni iubitori de natură.

15. Credeți că veți renunța vreodată la grădinăritul pe balcon în favoarea unui spațiu mai mare? De ce?

Absolut niciodată. Îmi voi crea un colț verde și productiv indiferent de locul în care voi locui. Avem o grădină permaculturală și la Răstolțu Oază, unde avem la dispoziție peste 3 ha de teren. Pentru mine e absolut necesară proximitatea grădinii de bucătărie, deoarece conexiunea autentică cu natura înseamnă a observa, pipăi, mirosi, a gusta din plantele pe care le cresc. De aici vine efectul terapeutic al grădinăritului. Așa că mereu voi avea plante care produc hrană, chiar și dacă va fi vorba doar de un singur ghiveci.

16. Care sunt planurile dvs. viitoare pentru „Anna's Urban Garden”? Cum sperați să influențați percepția oamenilor asupra grădinăritului urban în continuare?

M-ați prins într-un moment de impas. Ultimul an a însemnat multă muncă și multă oboseală acumulată. Împărțeala între cele 2 proiecte, cu tot ce înseamnă ele din punct de vedere administrativ și financiar, și viața personală mă obligă oarecum să mă gândesc serios să renunț la o parte din activități. Cel puțin temporar. La grădinărit nu voi renunța, evident, asta fiind metoda esențială de a încuraja oamenii, în continuare - prin puterea exemplului. Însă, trebuie să mă gândesc la o strategie de a ajunge la cât mai mulți oameni fără a sacrifica timpul dedicat familiei și grijii personale. La urma urmei, bătălia pe care o ducem cu toții e cea în căutarea echilibrului. Dar, mai întâi trebuie să învăț(ăm) că echilibrul nu-l vom obține prin luptă.

Begonia REX- Spectacol de culori la tine acasă. Sfaturi de îngrijire si ...

Înmulțirea dafinului prin butași- simplu, eficient și aproape gratis!🌿🌿🌿

Folosiți saci pentru a crește roșii acasă, ușor și ieftin

Cultivarea tomatelor pe balcon și s-a întâmplat neașteptat

10 pasi simpli pentru cultivarea in containere

Fă-ți propriul amestec de sol pentru ghivece - Economisește bani, stimulează-ți plantele!

Moduri inteligente de a cultiva în spații mici: grădinărit în containere pentru începători

5 culturi pentru gradina ta comestibila din ghiveci

Transplantare de urgenta -orhidee Phalaenopsis

Cand m-am intors la Constanta, ma astepta vesela si inca inflorita.

Dar, asa cum gresit procedam de multe ori si cu copii nostrii, din prea multa dragoste am reusit sa-i fac un rau care inca nu stiu daca va fi reversibil. 

Am udat prea mult planta si aceasta a inceput sa putrezeasca. 

Astazi cand am studiat-o  mai atent am ajuns la concluzia ca trebuie de urgenta sa-i schimb substratul, poate mai reusesc s-o salvez. 

Am taiat cu o foarfeca sterilizata in alcool sanitar toate radacinile putrezite si am lasat doar ce era intreg si viabil. Sper ca in timp, cu o ingrijire corespunzatoare, acestea se vor dezvolta.

In vas am gasit aceasta eticheta care arata ca a fost plantata pe 02. februarie 2013 deci substratul ar fi trebuit schimbat. 

Inainte de transplantare in noul culcus o mica dezinfectie cu apa oxigenata.

Casuta si plapumica sunt pregatite. Un ghivecel de plastic transparent de marime mica cu orificii pentru evacuarea rapida a apei, un suport de plastic, tot transparent si un saculet cu amestec special pentru orhidee, format di scoarta de pin,de inalta calitate si chipsuri de cocos. 

Pentru a intregii calitatea amestecului am adaugat cateva bucati de carbune ecologic de lemn pentru o protectie mai buna impotriva fungilor.

Cu acest amestec am umplut cam 3 cm din partea inferioara a ghiveciului

Am pus planta pregatita si am turnat restul de amestec peste radacini avand grija sa umplu spatiile dintre acestea, pana a fost plin ghiveciul.
Am tasat usor substratul si operatiunea s-a incheiat.Substratul a fost umezit pe timpul pregatirii iar amestecul va asigura o buna aerisire si scurgerea apei in exces avand totodata si un rol antifungic.

Planta a fost pusa la locul ei pe pervazul unui geam dinspre est pentru a avea suficienta lumina pe perioada iernii  iar daca va fi necesar voi suplimenta cu un neon de 15 W.
Va fi udata peste 7-10 zile si va primi prima portie de nutrienti peste 15 zile.

Fa-te bine repede! Noi te asteptam.

Suparate ca sora mai mica este bolnavioara.

Operatiunea de transplantare se face de regula primavara.In cazuri de necesitate facem tot ce-i necesar  ca sa salvam planta.
Sa aveti o seara minunata iar florile sa va bucure cu farmecul si frumusetea lor. 
Intr-un comentariu pe pagina de facebook, la acest articol, domnul Victor Dumitru un impatimit crescator al orhideelor face urmatoarele precizari:" Phalele se udă numai când rădăcinile devin argintii.Dacă udăm după un număr fix de zile, iată ce se întâmplă:vara temperatura este ridicată, vegetarea este mare, ziua lungă, deci udarea se face mai des.Iarna este mai răcoare, ziua scurtă, vegetarea mică sau egală cu zero.Dacă udăm plantele când vegetarea este mică, cine absoarbe umezeala din vas în termen scurt?În plus, repausul vegetativ contribuie la inducerea tijelor florale, adică este necesară o perioadă de secetă.Rădăcinile la orhidee sunt învelite într-un strat numit velamen.Acel strat este foarte sensibil la umezeala pe termen lung.De fapt acel velamen putrezește.Pătrunderea apei la baza frunzelor nu are legătură cu putrezirea rădăcinilor.În acel caz vor fi afectate frunzele sau întrega plantă, dacă rana ajunge la tulpina plantei.(Crown-Root)".- sunt lucruri simple dar esentiale in special pentru cei care n-au avut ocazia sa ingrijeasca asemenea plante. Multumim pentru informatii si va asteptam cu drag ori de cate ori veti avea placerea sa ne vizitati blogul.

Mango (Mangifera indica) din sambure

De fiecare data cand cumpar un mango gandul imi zboara la Paulie celebrul papagal vorbitor care are o replica nemaipomenita:” Mi-am vandut sufletul pentru o felie de mango”.

Cum incercarile facute cu semintele de avocado au fost o reusita mi-am zis sa incerc si cu mango. Si de aici, pana la dorinta de a avea propriul arbore, n-a fost decat un pas.

Sunt perfect constient ca nu voi obtine un arbore in adevaratul sens al cuvantului dar o planta ornamentala sper sa obtin asa ca, am trecut la actiune. Nici un plan nu-i de folos daca nu este pus in aplicare deci,am dat o fuga la supermarket si am cumparat un mango cat mai copt.

Dupa ce am savurat bunatatea de fruct, am spalat bine samburele,pentru a indeparta resturile de pulpa prinse de el care, pot putrezi si produce stricaciuni samburelui, l-am desfacut putin si l-am pus intr-o tavita pe servetel  umezit, acoperit cu paturica tot din servetel umed.

Zilnic i-am schimbat paturica si o data pe saptamana am adaugat apa in cutie( era perioada cu 39 -42⁰ C).

Dupa doua saptamani au inceput sa apara primele semene de germinare si primele filamente verzulii ale radacinii. In urmatoarea saptamana radacinile si-au schimbat culoarea si a inceput sa apara un mugur, asa ca a venit vremea sa-l pun in ghiveci.

Din informatiile gasite pe internet se pare ca substratul potrivit este cel format dintr-un amestec  afanat de turba si pamant curat de gradina.

Mai multe detalii gasiti  aici http://www.agrofm.ro/glosar/mango-mangifera-indica/

Sa aveti spor la gradinarit si recolte bogate.

Padurea de avocado, experiment reusit.

Cum sa inmultesti un avocado din sambure

 Cu siguranta marea majoritate dintre noi a auzit si din curiozitate a cumparat macar un fruct  de avocado, renumit pentru calitatile si beneficiile  pentru sanatate pe care ni le aduce.
Unul din obiectivele pe care mi le-am stabilit in acest an pentru mentinerea si imbunatatirea sanatatii este sa consum 1/2 sau 1/4 de avocado zilnic. Asa ca au inceput sa se adune samburi de avocado.
Avocado se inmulteste destul de usor prin doua procedee simple asa ca,m-a impins curiozitatea si am incercat sa vad daca se obtin si rezultate.cum se procedeaza.

Avocado, numit si Persea americana, este un arbore originar din America de Sud. Cultivat atat ca arbore ornamental dar si pentru fructele sale binecunoscute, avocado poate fi transformat si in planta de apartament. Desi in conditii artificiale el nu va atinge inaltimea unui arbore crescut in mediul natural si nici durata sa de viata nu va fi atat de mare (in apartament rezista aproximativ 10 ani), el poate deveni un element exotic pentru o camera luminoasa.

Fructul de avocado este oval, de dimensiunea unei pere, de culoare verde inchis. Pulpa fructului este galben-verzuie, are o consistenta cremoasa asemenei untului si gust uleios. In mijloc se gaseste un sambure mare, bogat si el in uleiuri vegetale.

Din acest sambure se poate inmulti planta

Dupa sectionare scoate-ti usor samburele si curatati-l  cu o periuta. Este recomandat sa-l tine-ti in apa calduta 2-3 ore pana se inmoaie coaja apoi...

Fie il puneti intr-un ghiveci cu pamant de flori...

Fie il suspendati intr-un pahar transparent cu apa

In pahar ar trebui sa apara radacini in 2-3 saptamani Ca să nu putrezească, nu le înmuiaţi mai mult de 3 luni. Dacă în 3 luni nu încep să încolţească, puteţi să le semănaţi şi aşa. După semănat de regulă încep să încolţească şi să creasca

In ghiveci dupa o luna a aparut puiul.

Si cateva sfaturi utile

Tineti ghiveciul cu avocado cat mai la soare, pentru ca adora lumina;

                  Udati-l iarna saptamanal, iar vara la doua zile. Apa in exces il imbolnaveste;

         Daca frunzele devin maronii, inseamna ca pamantul este prea alcalin. Udati ghiveciul cu apa in care, cu o zi inainte, ati pus coji de lamaie sau de grepfrut.

Seminţele încolţesc cel mai repede dacă sunt toată ziua la căldură. Temperatura ideală este de peste 25⁰ C. După apariţia primelor frunze este suficientă temperatura camerei.

Temperatura ridicată o menţineţi cel mai uşor dacă puneţi recipientul pe un calorifer cald. De aceea este cel mai convenabil de semănat seminţele proaspete – pe timpul iernii, pe perioada de încălzire.

Avocado creşte în codiţiile noastre relativ rapid. Vă creşte un pomişor stufos înalt de cca 1 m aproximativ în 2 ani.

Fructe de avocado probabil în condiţiile noastre nu voi obţine. Din unele seminţe  ale fructelor cumpărate din magazin nu voi obţine plante (deoarece au fost culese necoapte), dar unele vor germina. 

Mult succes celor care doresc sa-si imbogateasca colectia de plante exotice

Cum iti poti produce singur aer proaspat

Cum iti poti produce singur aer proaspat

În urma cu aproximativ 17 ani, am devenit alergic la aerul din Delhi. Capacitatea plamanilor mei scăzuse la 70% şi doctorii m-au avertizat că aş putea muri. Cu ajutorul IIT, TERI şi al informaţiilor de la NASA, am descoperit că există 3 categorii fundamentale de plante verzi, obişnuite, cu care putem produce aerul proaspat de care avem nevoie în casă pentru a ne menţine sănătoşi. În acelaşi timp am descoperit că poţi reduce necesarul de aer proaspăt din încăpere fără a afecta însă calitatea aerului.

Cele 3 plante sunt Areca, Limba Soacrei şi Plata Banilor. Denumirile ştiinţifice sunt în faţa dumneavoastră. Areca este o plantă care atrage CO2 şi îl transformă în oxigen. Este nevoie de 4 plante (înalte cam pâna la umăr) pentru fiecare persoană, iar în privinţa întreţinerii lor, trebuie şterse frunzele zilnic în Delhi, şi probabil o dată pe saptamană în oraşele cu un aer mai curat. A trebuit să le creştem în îngrăşăminte naturale care erau sterile, sau în vată minerală şi să le scoatem afară o dată la 3-4 luni. A doua plantă este Limba Soacrei, care şi ea este o plantă obişnuită, o putem numi plantă de dormitor, pentru că pe timpul nopţii transformă dioxidul de carbon în oxigen. Sunt necesare 6 pâna la 8 plante (de cca 1 m înălţime) pentru fiecare persoană. Cea de-a treia plantă este Planta Banilor, din nou o plantă obişnuită, care creşte cel mai uşor în vată minerală Această plantă înlatură formaldehidele şi alte chimicale volatile.

Cu aceste 3 plante, poţi produce tot aerul proaspat de care ai nevoie. De fapt, şi dacă ai locui într-o sticlă închisă cu un dop, tot nu ai muri pentru că ai avea tot aerul necesar. Am încercat aceste 3 plante în propria noastră cladire din Delhi, care are 50.000 mp şi este veche de 20 de ani. Am folosit 1200 de astfel de plante pentru 300 de locuitori. Studiile au indicat că există o probabilitate de 42% ca nivelul de oxigen în sânge al unei persoane să crească cu 1% dacă stă în clădire timp de 10 ore. Guvernul indian a descoperit şi publicat un studiu care arată că aceasta este cea mai sănătoasă cladire din New Delhi. Tot în studiu se arată că, în comparaţie cu alte cladiri, riscul apariţiei unor iritaţii la ochi este mai redus cu 52%, la sistemul respirator cu 34%, a durerilor de cap cu 24%, a afecţiunilor pulmonare cu 12% şi a astmului cu 9%. Acest studiu a fost publicat pe 8 septembrie 2008 şi este disponibil pe siteul guvernului indian.

Din experienţa noastră am observat o creştere semnificativă a productivităţii oamenilor cu peste 20% prin folosirea acestor plante. În acelaşi timp s-a observat şi o reducere a necesarului de energie în clădire cu 15% pentru că e nevoie de mai puţin aer curat. În acest moment replicăm experimentul într-o clădire de 1.75 mil mp, care va avea 60.000 de plante de interior.

De ce este important? Este de asemenea important pentru mediu, pentru că necesarul de energie al planetei este de aşteptat să crească cu 30% în urmatoarea perioadă. 40% din energia lumii este folosită de clădiri şi 60% din populaţia lumii va locui în cladiri în oraşe cu o populaţie de peste 1 milion de locuitori în următorii 15 ani. Şi există tendinţa din ce în ce mai mare de a locui şi lucra în locuri cu aer condiţionat. Fii schimbarea pe care vrei să o vezi în lume, zicea Mahatma Gandhi. - See more at: http://suntsanatos.ro/cum-iti-poti-produce-singur-aer-proaspat-3305.html#sthash.5YRkT5nE.dpuf
Sursa: http://suntsanatos.ro/cum-iti-poti-produce-singur-aer-proaspat-3305.html

Transplantarea unui pui (Keiki) de orhidee Phalaenopsis

Mi-a batut primava - n geam

Desi afara s-a intors iarna si chiar una reala( la ora 8 termometrul meu de geam arata -10 grade), la caldura camerei au inceput sa infloreasca bulbii de zambile.

In urma cu 2 saptamani am cumparat 2 bulbi de zambila din Lidl, in speranta ca voi avea zambile inflorite la inceputul lui Martie. Dupa ce a inceput frigul mi-a fost mila sa-i las in balcon si i-am mutat in camera

O privire pe blogul celor 7 coline unde gasiti unul dintre cele mai bune articole referitoare la modul in care se forteaza bulbii de zambile ca sa aveti flori in martie.

O zi minunata plina de parfumul diafan al micutelor zambile.