Gradinarit in favoarea aliatilor naturali

Gradinarind ecologic vom avea gradini pline de viata, fructe si legume sanatoase si pline de vitamine, un sol sanatos si bogat in humus.

Daca nu vom folosi substantele cu sufixul “cide”( insecticide, pesticide, fungicide, etc.) vom asigura o  viata sanatoasa gradinii ce se va umple de vietati mai mari sau mai mici.

Flora  si  fauna ce ne populeaza gradina ne vor ajuta in activitatea noastra, altele ne vor impiedica si vor cauta sa ne paraziteze si distruga plantele, in timp multe vietati vor fi neutre nici prieteni, nici dusmani dar cu un rol natural, bine definit in lantul trofic.

Este foarte important sa stim care sunt aliatii nostrii naturali dar si potentialii dusmani care vor actiona impotriva intereselor si muncii noastre producand pagube semnificative sau nu culturilor noastre.

Cheia gradinaritului de succes o reprezinta cunoasterea si identificarea la timp, a  daunatorilor  si alegerea modului natural, eficient  de combatere sau limitare a efectelor distructive a acestora.

Indiferent de marimea gradinii sau de experienta gradinarului, daunatorii vor fi cei care, de fiecare data, ne vor face probleme, fie ca este vorba de plantele necultivate (buruienile) care cresc in straturile noastre, fie de vertebratele sau nevertebratele care ne populeaza gradina.

Metodele de combatere ecologica a invadatorilor nedoriti sunt diverse si variate dar, visul oricarui gradinar este sa-si gaseasca aliatii naturali, pe care sa-i puna la munca pentru combaterea daunatorilor.

http://vasilerosciuc.blogspot.ro/2013/02/aliatii-necuvantatori-ai-gradinarului.html

Acest vis este realizabil, cu putin efort, prin studierea si observarea atenta a biocenozei din micro-habitatul nostru.

http://vasilerosciuc.blogspot.ro/2013/01/planificarea-cheia-succesului-culturi.html

Modul in care va reactiona gradina noastra depinde de foarte multi factori dar in primul rand depinde de modul in care o proiectam, planificam culturile si respectam cateva reguli simple referitoare la rotatia culturilor, asocierea plantelor, folosirea plantelor conpanion.

http://vasilerosciuc.blogspot.ro/2013/01/planificarea-culturile-asociate.html

Planificare si organizarea gradinii, va ocupa ceva timp dar, o buna planificare va scuti ulterior multe ore de munca. http://vasilerosciuc.blogspot.ro/2013/01/asolament-si-rotatie-2012-2015-sola.html

Pentru recolte sanatoase si bogate trebuie sa incercam sa realizam o gradina sinergica prin cooptarea vietatilor benefice in echipa de combatere a daunatorilor.

Ecosistemul din gradina noastra, ne ofera o multime de aliati, componenti ai florei sau faunei care, nu numai ca nu ne ataca plantele dar se si napustesc asupra adevaratilor daunatori, facand echipa naturala cu gradinarul.

http://vasilerosciuc.blogspot.ro/2013/01/simpatie-si-antipatie-in-gradina.html

Majoritatea pasarilor sunt benefice in gradina si de aceea trebuie incurajate sa ne viziteze. Putem face acest lucru asigurandu-le putina hrana in anotimpul rece si o sursa de apa usor accesibila (aveti totusi grija la locul in care montati aceste dispozitive, ca pasarile sa nu fie vanate de felinele casei sau ale vecinilor).

Daca in gradina plantam cativa arbusti sau montam cateva casute (cuiburi)  vom incuraja pasarile sa vina, iar daca se vor simti in siguranta, probabil  se vor inmulti si astfel avem aproape niste aliati de nadejde.

Alti aliati de nadejde in gradina sunt albinele, excelenti polenizatori, contribuind la bogatia recoltelor de legume si fructe.

In categoria    aliatilor intra si sirfidele dungate care in afara de faptul ca sunt foarte buni polenizatori sunt si vanatori de afide.

Daca nu se vor folosi pesticide si vom planta flori si plante melifere in gradina o multime de insecte ne vor vizita , sigur multe dintre ele parazite dar care, vor atrage la randul lor pradatorii naturali.

O sursa deosebita de nectar o constituie plantele cu inflorescente mari compuse dintr-o multime de flori mici ( molura, marar, soc).

Multe dintre insectele benefice isi vor gasi adapost in tulpinile goale ale unor plante, sub frunzele uscate sau in adaposturile special construite pentru ele( ghivecele cu paie in interior promovate de Heinz Erven – pentru urechelnite).

Gradinarul trebuie sa cunoasca si sa trateze cu respect toate stadiile de viata ale aliatilor potentiali stiut fiind faptul ca unele insecte benefice (sirfidele, crisopidele)  ataca daunatorii doar cand se afla in stadiul de larva, asta nu inseamna ca nu avem nevoie de adulti.Ii putem incuraja sa ne viziteze gradina daca vom planta flori adecvate, nu duble cu centru deschis pentru ca sirfidele si crisopidele sa aibe acces usor la polenul si nectarul cu care se hranesc.

Dupa sezonul de vara nu va grabiti prea tare si amanati dereticatul in gradina pana primavera asigurand in acest fel locuri de iernat pentru vietatile benefice.

Cele mai bune flori pentru a le atrage sunt: Phacelia, Coriandru, Molura, Limnanthes, Macul Californian,Splinuta, Galbenele, Limba mielului. Beneficiile pe care le aduc insectele sunt tratate pe lar in acest articol. http://vasilerosciuc.blogspot.ro/2013/02/insecte-benefice-pentru-gradina-dupa-ce.html.

Pentru a prevenii infectiile cu agenti patogeni si atacul daunatorilor este important sa vizitam cat maid esc gradina sis a verificam plantele identificand in acest fel problemele ce apar. Cat de grava este o infectie cu daunatori sau o boala datorata agentilor patogeni depinde de mai multi factori, inclusiv de specia atacata, perioada de timp in care se produce atacul( primavara, vara, toamna)  precum si conditiile meteo.

Pentru o gradina curata si sanatoasa cel mai important lucru, ca si in medicina umana , este prevenirea dar, despre metodele preventive in alta postare.

Ingrijirea plantelor – 1001 de idei pentru gradina ta

 Indiferent cati bani ati investi in producerea rasadurilor sau pentru cumpararea lor si a altor plante, poate fi totul pierdut in cateva zile daca nu le veti acorda atentia cuvenita.

Cunoasterea cerintelor pe care le au plantele dumneavoastra si asigurarea conditiilor necesare unei dezvoltari normale va vor scuti de surprize si va vor recompensa cu frumusete, parfum si rod bogat.

Atat in perioada de stabilizare, cat si dupa aceasta, plantele vor avea cerinte suplimentare pentru adaptare in noul mediu.

Performantele vor fi cu atat mai bune cu cat veti acorda o atentie deosebita ingrijirii acestora. De cele mai multe ori ingrijirea nu presupune decatoperatiuni minore pe care le puteti realize in cateva minute care, sigur vor face diferenta intre o planta jalnica si una superba si rodnica.

Activitatile de ingrijire tin de stilul si marimea gradinii, timpul la dispozitie si in primul rand de plantele si necesitatile lor specifice.

Primele cateva saptamani sau luni dupa plantare (pentru plantele mai sensibile si pretentioase) sunt in general cele mai critice asa ca acordati o atentie sporita perioadei initiale cand plantele transplatate in gradina sunt in perioada de stabilizare.

Iata cateva idei care va ajuta sa treceti fara pierderi de aceasta perioada:

-       Aclimatizati plantele cumparate inainte de transplantare daca, conditiile din gradina difera substantial fat de mediul din care provin;

-       Protejati plantele peste noapte daca temperaturile sunt mai mici, inlaturand protectia pe timp de zi;

-       Chiar si cele mai rezistente plante perene ar trebui protejate in prima iarna dupa transplatarea in gradina;

-       Pentru stabilizare plantei si o buna inradacinare, pamantul trebuie mentinut umed;

-       Pentru a avea cele mai bune rezultate cu o planta noua pe termen lung este bine, chiar daca de cele mai multe ori pare o nebunie, sa sacrificam primele flori ce apar imediat dupa sadire pentru ca, energia plantei sa se canalizeze in dezvoltarea ei – exista la toate plantele tendinta naturala de inmultire, deci fructificare, in detrimentul dezvoltarii armonioase;

-       Eliminati florile uscate atat pentru o mai buna inflorire cat si pentru a asigura sanatatea plantei;

-       Pentru a uda corect este necesar sa cunoastem cerintele de umiditate ale plantelor, multe plante pot fi distruse datorita udarilor excesive si a unei ingrijiri exagerate;

-       Vremea calda, uscata si cu vant duc la deshidratarea plantelor, este bine sa verificati in perioadele cu vant si vreme racoroasa umiditatea din pamant si compost;

-       Pentru a verifica cat de adanc a patruns apa in sol dupa udare, este bine sa sapam o groapa langa planta udata, avand grija sa nu deranjam radacina, la aproximativ o ora dupa udare. In acest mod vom sti ce cantitate de apa este necesara pentru ca acesta sa ajunga la radacina;

-       Udatul trebuie sa aibe un efect util si nu doar sa umezeasca pamantul. Udatul la suprafata va determina radacinile sa se dezvolte catre aceasta zona fiind astfel si mai expuse efectelor secetei si caldurii;

-       Nu udati in timpul zilei, mai ales cand temperaturile sunt ridicate, cea mai mare parte din apa se va pierde prin evaporare. Este indicat sa udati dimineata foarte devreme sau seara;

-       Evitati udarea cu jeturi puternice care pot deteriora planta sau disloca pamantul din jurul radacinilor;

-       Evitati sa udati pe frunze pentru a nu creea un mediu favorabil dezvoltarii agentilor patogeni( rugina si fainarea);

-       Pentru a evita sa deteriorati plantele prin mutarea furtunului este recomandat ca din loc in loc sa bateti tarusi limitatori care nu vor permite ca furtunul sa treaca peste plante;

-       In zonele din strat, mai greu accesibile, puteti monta un tub cu gauri facute la interval mici prin care veti putea uda;

-       Udati cu jet puternic cand aveti o infectie cu mici paianjeni rosii (nu suporta sa aiba picioarele umede) asa ca udati frunzisul plantelor invadate dar, nu cand soarele este puternic;

-       Ca apa sa ramana in locul dorit faceti in jurul plantelor un cerc cu marginile ridicate suficient de larg incat sa acopere raza de actiune a radacinilor si udati direct in acest “castron”;

-       Pentru o udare eficienta folositi un sistem de udare prin picurare;

-       Nu udati petalele florilor pentru ca se vor deteriora foarte repede;

-       Cea mai buna apa pentru udat este apa de ploaie asa ca incercati sa o colectati;

-       Plantele care sunt plantate langa ziduri sunt amenintate de uscarea pamantului       (zidul se comporta ca un burete absorbind apa) asa ca acordati-le o atentie sporita;

-       Se pot folosi si aspersoare dar eficienta udarii este mai mica – sunt eficiente la gazon;

-       O atentie deosebita trebuie sa acordati fertilizarii si aplicarii straturilor protectoare;

-       Plantele au nevoie de apa dar si de nutrienti, fertilizati fazial dar nu excesiv;

-       Un sol in stare buna este solul in care veti  incorpora cu regularitate mranita si compost (acestea ajuta atat la fertilizare cat si la dezvoltarea microorganismelor din sol). Nu este foarte scump si evitati folosirea fertilizatorilor artificiali;

-       Sulfatul de potasiu este folosit pentru stimularea infloriri, maturizarea tulpinilor si intarirea frunzelor fiind repede filtrat de pamant;

-       Pentru a reduce riscul de a avea plante slabe la sfarsitul anului nu fertilizati decat pana la mijlocul verii;

-       O fertilizare excesiva  sau facuta prea tarziu poate duce la o inflorire mai slaba;

-       Nu fertilizati plantele care sufera de efectele secetei sau plantele bolnave;

 -       Nivelul scazut de nutrienti din compostul pentru rasaduri se poate compensa printr-o fertilizare foliara;

-       Cea mai buna perioada de fertilizare a majoritatii plantelor este de la jumatatea primaverii pana la jumatatea verii;

-       Daca doriti un fertilizator care se fixeaza repede si cu rezultate rapide folositi fertilizatori lichizi;

-       Fertilizatorii care se aplica direct pe frunze se vor folosi , de regula, in zilele mohorate sau seara;

-        Daca ati introdus recent balegar in pamant evitati folosirea varului, acesta va reactiona cu azotul din balegar degajand amoniu care poate deteriora plantele;

-       Aveti grija la dezechilibrele nutritionale (folosirea unei cantitati mai mari de potasiu pentru a stimula producerea rosiilor sau inflorirea trandafirilor duce la aparitia simptomelor lipsei de magneziu);

-       Lipsa de magneziu se manifesta prin ingalbenirea frunzelor afectate intre nervuri , mai intai cele mai vechi si mai mari, (pot apara si zone brune sau purpurii intre nervuri);

-       Cel mai indicat tratament este utilizarea sarii Epsom care se poate aplica in pamant sau direct pe frunze pentru un efect mai rapid, Solutia care se scurge , nu se pierde fiind absorbita de radacini;

-       Fosfatul stimuleaza cresterea radacinilor si este deosebit de util pentru plantele noi, deseori fiind folosit sub forma fainii de oase;

-       Cenusa contine mari cantitati de potasiu si este foarte bines a fie folosita cu conditia ca aceasta sa nu provina de la arderea unor materialre necorespunzatoare. Folositi in gradina exclusiv cenusa ce provine de la materiale vegetale (recomandata cenusa din tulpinile de floarea soarelui);

-       La fertilizare va vor ajuta si plantele leguminoase care au capacitatea de a fixa azotul din aer si de a transforma azotul din sol inaccesibil plantelor intr-o forma asimilabila;

-       Introduceti mazare si fasole in rotatia culturilor iar dupa recoltare, daca este posibil lasati toate radacinile acestor plante sa se descompuna in sol, in acest fel ele vor continua sa fie utile un timp mai indelungat;

-       Un fertilizator foarte util pentru plante pe care-l puteti prepara singuri este cel facut din urzica si tataneasa.( 1kg. urzica si 1 kg. tataneasa la 10l de apa se lasa la macerat cateva saptamani pana plantele putrezesc, se strecoara si se dilueaza la o parte lichid 10 parti de apa;

-       Odata cu micsorarea stratului de protectie acesta trebuie completat,

-       Nu trebuie ca stratul de mulci sa intre in contact direct cu tulpinile plantelor;

-       Completand mereu stratul de mulci veti avea mai putine probleme cu buruienile;

-       Aplicand un strat de mulci organic solul va fi mentinut umed, suprafata se va incalzi mai repede primavara si se va reduce pierderea de umiditate prin evaporare;

-       Pentru a fi cat mai eficient stratul de mulci trebuie sa aiba 5-8 cm, daca nu aveti suficient material pentru realizare este mai bine sa aplicati initial un strat mai mic si  sa-l completati ulterior, un strat mai mic este evident mai bun decat deloc;

-       Nu subestimati buruienile care va pot creea mari problem fie ele anuale sau perene;

-       Majoritatea buruienilor se dezvolta si se inmultesc mult mai repede decat plantele de cultura asa ca inlaturarea lor prin plivit inainte sa faca seminte este esentiala;

-       Sapati buruienile intr-o zi calduroasa si lasati-le pe sol ca sa se usuce;

-       Incercati sa scoateti buruienile cu tot cu radacina;

-       Puteti folosi buruienile in stratul de mulci daca n-au seminte sau nu se inmultesc prin radacini;

-       Pentru compost buruienile se lasa sa putrezeasca intr-un loc separat de regula un butoi de tabla umplut cu apa, dupa putrezire apa  se va folosi ca fertilizant lichid;

Cam acestea sunt cateva dintre ideile sugerate pentru ingrijirea plantelor, dupa mutarea in gradina.

O duminica frumoasa va doresc,

Inmultirea simpla – prin seminte – 1001 de idei pentru gradina ta

Pentru ca suntem intr-o perioada propice va propun cateva idei, din gradina minunata a botanistei britanice Pippa Greenwood, referitoare la inmultirea simpla a plantelor.

Desigur, cea mai mare satisfactie a unui gradinar este sa-si inmulteasca plantele proprii, activitate nu prea costisitoare dar care necesita cateva cunostinte si putin efort.

Nimic nu se compara cu satisfactia si mandria de a avea micile vlastare obtinute din semintele proprii. 

Majoritatea florilor si legumelor din gradinile noastre pot fi cultivate prin seminte, pentru aceasta va veti confectiona sau cumpara cateva echipamente simple cu care sa incepeti.

Iata cateva idei:

-       Pentru incepatori se recomanda sa inceapa cu seminte care dau rezultate relativ  usor si nu necesita o prea mare experienta;

-       De regula pe pliculetele de seminte sunt inscrise perioadele in care se seamana si locul de semanat ( fie direct in strat fie in medii protejate); tineti cont de aceste lucruri pentru ca fiecare planta are cerintele specifice, unele necesitand conditii mai deosebite, surse de caldura sau lumina suplimentara;

-       Folositi pentru semanat recipiente de plastic la care a-ti facut suficiente gauri pentru un bun drenaj al apei sau achizitionati tavi si alveole speciale de la magazinele de specialitate. Foarte utile sunt  tavitele de plastic cu capac;

-       De obicei se doreste semanarea unui numar cat mai mare de seminte diferite care, probabil, vor avea momente de germinare si vor necesita conditii de dezvoltare diferite asa ca este bine sa le grupati functie de necesitatile biologice;

-       Este bine ca fiecare rasad sa aiba propriul minighiveci pentru a reduce cat mai mult stresul transplantarilor succesive. Dezavantajul consta in faptul ca o cantitate mai mica de compost are tendinta sa se usuce mai repede si va trebui sa udati mai des;

-       Compostul folosit pentru semanare se prepara functie de specificul fiecarei plante sau se recomanda folosirea unui compost bun pentru rasaduri gata preparat. Inainte de a pune compostul in alveole este bine sa-l cerneti.

-       Folositi compost proaspat, pungile vechi desfacute, s-ar pute sa adaposteasca agenti patogeni. Daca este inca rece, compostul este bine sa fie tinut cel putin 12 ore intr-un spatiu incalzit inainte de folosire, incalzirea lui va stimula incoltirea;

-       Pentru a obtine rezultate bune la sadirea semintelor in tavi si ghivece acordati atentie modului in care faceti acest lucru care in aparenta pare simplu;

-       Semintele au nevoie de o adancime corespunzatoare a compostului pentru a-si dezvolta radacinile. Umpleti tava pana la 0,5-1 cm sub margine;

-       Inainte de a pune semintele compostul trebuie batatorit dar nu compactat iar suprafata trebuie nivelata, lucru ce se poate realiza simplu prin folosirea unui tampon confectionat dintr-o placuta de lemn, cu cativa milimetrii mai mic decat latimea tavii prevazut cu un maner atasat de centru placutei.

-       Se poate batatorii si folosind o alta tava de plantare, de aceeasi marime sau alveola, in cazul plantarii individuale, plina cu compost,  cu care se apasa usor in jos;

-       Semintele se acopera cu un strat subtire de compost;ca regula generala cu cat este mai mica samanta cu atat trebuie sa se gaseasca mai aproape de suprafata, semintele mici ca o pulbere se imprastie la suprafata iar cele mari se ingroapa la o adancime aproximativ egala cu latimea lor;

-       Nu uitati sa etichetati tavile sau alveolele plantate;

-       Nu semanati prea des, in tavi, rasadurile se vor deranja intre ele si vor fi expuse bolilor fiind si mai greu de repicat;

-       Semintele foarte mici care sunt foarte greu de semanat este bine sa fie amestecate cu nisip sau zat de cafea uscat;

-       Semintele mici ce se lipesc de maini pot fi semanate cu ajutorul unei bucati de carton sau hartie tare indoita pe mijloc care formeaza un jgheab si se loveste usor cu degetul pentru presararea uniforma;

-       Pentru ca transplantarea sa fie mai usoara semanati in randuri drepte, pentru semintele mari puteti face mici gauri cu un bat sau creion in timp ce pentru cele mici faceti un santulet de adancime potrivita cu ajutorul unei etichete;

-       Acoperirea semintelor din santulete se poate face direct prin impingerea compostului de pe marginile santuletului in timp ce, semintele plantate mai adanc este mai usor sa treceti cu sita peste tava si sa cerneti putin compost peste ele;

-       Unele seminte au nevoie de lumina ca sa germineze, dar nu supravietuiesc daca sunt lasate neacoperite la suprafata compostului, se pot acoperi cu un strat fin de material cum este vermiculit (Vermiculitul este o roca poroasa, sfaramata ce se foloseste la producerea rasadurilor. Are o mare capacitate de retinere a apei. Se imprastie pe deasupra patului germinativ, pastrandu-l umed dedesubt si uscat pedeasupra, prevenind in acest fel uscarea patului germinativ si aparitia bolilor de sol (pythium, fusarium).care va preveni si deshidratarea si va permite trecerea partial a luminii. Se poate acoperii tava cu folie, punga de plastic sau o bucata de geam.

-       Pentru plantele care trebuie sa-si dezvolte un sistem radicular bun inainte de plantarea in gradina (lathyrus – sangele voinicului) este recomandata folosirea unor vase mai adanci sau chiar a rulourilor facute din carton sau hartie de ziar care, in momentul transplantarii in gradina, se planteaza fara indepartarea acestora;

-       Pentru udarea semintelor se va folosi apa calduta;

-       Se recomanda semanarea semintelor in compost uscat iar apoi udarea dupa semanat. Chiar daca se uda de sus, cu mare grija, apa va antrena semintele adunandu-le in grupuri de aceea se recomanda ca tavitele cu seminte sa se puna intr-un vas mai mare cu apa. Functie de calitatea si tipul compostului in aproximativ 10 min acesta va fi bine umezit iar semintele vor ramane la locul lor.

-       Pentru reducerea riscului infectiei cu fainare se va folosi apa incalzita provenita din surse sigure, compost proaspat,se evita udarea excesiva si se asigura un regim de lumina naturala cat mai mare;

-       Daca aveti o sera sau un propagator incalzit, sortimentul plantelor pe care le puteti cultiva din seminte se mareste daca nu, veti putea folosi pervazele geamurilor orientate spre sud pentru ca rasadurile sa primeasca cat mai multa lumina.

-       Pentru ca plantele sa nu creasca desirate (au tendinta sa se indrepte spre sursa de lumina) rotiti tavile cel putin o data pe zi sau puneti un carton invelit in folie de aluminiu de bucatarie in partea dinspre camera a pervazului.

-       Cercetarile au aratat faptul ca rasadurile isi dezvolta tulpini mai solide si au tendinta sa devina mai putin desirate daca sunt mangaiate cu regularitate. Treceti cu delicatete cu mana sau o bucata de hartie peste varfurile rasadurilor de cateva ori pe zi;

-       Pentru ghivecele mici se recomada folosirea unui clopot din sticla de plastic transparent care le va permite rasadurilor sa primeasca suficienta lumina, reducand fluctuatiile de temperatura si uscarea compostului.

-       In cazul in care creste temperatura se va desface dopul;

-       Cand este necesara mutarea rasadurilor in vase mai mari sau plantarea in gradina nu uitati sa le udati bine inainte de mutare;

-       Daca apa este turnata prea repede pe suprafata compostului ea poate disloca compostul din jurul rasadului de aceea se recomanda asezarea alveolelor sau ghivecelotr in tavi cu apa pana ce suprafata compostului incepe sa sclipeasca indicand ca a absorbit suficienta apa;

-       Dupa transplantare, chiar daca compostul a fost destul de umed este bine sa se ude rasadurile imediat. Udarea suplimentara va ajuta la asezarea pamantului in jurul radacinii si realizarea unei stabilizari mai rapide a plantelor in noul loc;

-       Chiar si cele mai rezistente plante trebuie calite inainte de plantare afara, prin scoaterea rasadurilor in gradina –initial cateva ore pe timpul zilei, apoi pe toata durata zilei dupa care si pe timpul noptilor;

-       Rasadurile se apuca de frunzele din seminte, nu de tulpina;

-       Multe dintre plantele noastre se vor dezvolta mai bine daca se seamana direct afara, fara sa mai fie nevoie de compost pentru rasaduri, tavi sau alte echipamente speciale.De regula pe plicurile de seminte este specificat acest lucru;

-       Daca se doreste semanarea timpurie, pamantul s-ar putea sa fie mai rece si atunci se poate pune o folie neagra care sa acopere solul cu o saptamana inainte de plantare pentru a-l incalzi;

-       Incorporarea de mranita si compost la suprafata solului, inainte de semanat imbunatateste structura si fertilitatea acestuia si mareste capacitatea de retentie a apei;

-       Este important sa respectati periodele de semanat iar in cazul in care solul este foarte umed sau rece evitati semanarea pentru ca semintele vor putrezi, asa ca mai bine mai asteptati cateva zile;

-       Cele mai bune plante anuale rezistente la semanat direct afara; Agrostemma, Calendula officinalis,Centaurea cynatus, Clarkia elegans;

Eschscholzia californica;Gypsophila elegans;Iberis;Limnanthes douglasii

Linanthus androsaceus;Linaria;Linum grandiflorum;Malcolmia maritime;

Nemophila menziesiiNigela damascene;Papaver rhoeas;Papaver somniferum;Phacelia campanularia;Scabiosa atropurpurea.

-       Pentru a delimita zonele din strat unde veti semana florile anuale folositi nisip horticol pentru marcaje;

-       Pentru a proteja semintele de pasari sau pisici puteti folosi bête, sfori intinse sau chiar o sperietoare;

-       Cand va planificati peisajul floral, din timpul verii, luati in considerare nu numai coloritul ci si inaltimea la maturitate a plantelor;

-       Se recomanda semanrea plantelor anuale in siruri fiind mai usor sa la deosebim de buruieni;

-       Semanati plantele anuale la o distanta putin mai mare, una de cealalta, pentru a preveni atacul daunatorilor si munca suplimentara la rarit;

-       Santurile in care semanati le puteti trasa cu un bat  iar la capatul acestora este bine sa le etichetati;

-       Majoritatea buruienilor germineaza si cresc mai repede decat florile noastre de aceea trebuie scoase( pe cat posibil cu tot cu radacina) in mod regulat;

-       Nu rariti complet dintr-o data, rariti in decursul unei perioade de timp astfel incat, in cazul unui atac al daunatorilor, sa nu ramaneti cu un peisaj rarefiat;

-       Inainte de a rari udati bine solul si folositi plantele scoase in alte locuri din gradina;

-       Rariti seara sau dimineata  cand temperatura este relativ scazuta iar rasadurile scoase puneti-le intr-o punga de plastic pentru a reduce piederile de umiditate , inainte de a le planta in alta parte;

-       Udati bine locul dupa ce ati rarit ca pamantul sa se aseze in jurul radacinilor plantelor ramase;

Acestea sunt cateva dintre ideile prezentate de catre distinsa gradinareasa britanica in capitolul rezervat inmultirii prin seminte a plantelor de gradina.

Sa aveti spor la gradinarit si o primavara minunata. 

Taieri de intretinere, taieri de corectare si taieri de regenerare

Desi, in ultima perioada, exista opinii conform carora,  nu ar trebuie sa intervenim in dezvoltarea naturala a pomilor prin taiere, consider ca taierile bine facute si la timp sunt utile si benefice.

O coroana formata cat mai aproape de forma naturala, completata de o toaletare periodica, nu doar prin taiere ci si prin procedee de educare si  ingrijire a coroanelor (indepartare, arcuire, proptire, etc.), asigura pomilor nostrii o viata mai lunga si bucuria unor recolte bogate.

                Dupa ce am parcurs cateva notiuni cu caracter teoretic, referitoare la ramurile de rod, muguri si formele de coroana ale pomilor fructiferi, voi incerca sa prezint (in limita posibilitatilor) cateva operatiuni, ce se pot efectua in aceasta perioda, prin care putem  sa asiguram aerisirea si luminarea coroanei, mentinerea unui echilibru in structura acesteia, a unei densitati si lungimi corespunzatoare a semischeletului si a ramurilor de rod.

                 Am vazut cat de importanta este formarea coroanelor pomilor fructiferi in primii ani de la plantare dar, marea majoritate dintre noi, care ne-am mutat la curte avem in gradina unu sau mai multi pomi care déjà sunt pe rod si care n-au fost niciodata ingrijiti.

Desi operatiunile de formare sunt tardive si presupun o interventie brutala, uneori cu consecinte imprevizibile si chiar fara sorti de izbanda – la nivelul gradinarilor amatori, putem incerca cateva metode pentru intretinerea, regenerarea, corectarea si chiar intinerirea pomilor pentru a ne bucura de ei cat mai mult timp.

De regula aceste operatiuni se executa in perioada de repaus vegetativ, iar pentru zonele cu temperaturi mai scazute la sfarsitul acestei perioade ( februarie –martie)

Taierile de intretinere

Taierile de intretinere (adica interventia asupra ramurilor de schelet) se fac simultan cu taierile de rodire ( interventia asupra ramurilor de semischelet si de rod.)

Pe parcursul anilor, sub greutatea crescanda a rodului si nu numai,( ploi,zapezi,vant puternic, etc.) ramurile de schelet si semischelet au tendinta de a se apleca iar in punctele de curbura apar noi ramuri ce indesesc si umbresc ramurile principale de semischelet cu care concureaza, ducand de multe ori chiar la uscarea acestora.

            Tinand cont de aceste lucruri inainte de a ne apuca sa taiem trebuie sa analizam putin forma coroanei, locul si unghiul de insertie al fiecarei sarpante si subsarpante de pe ax, lungimea ei si modul de garnisire cu ramuri de semischelet si de rod, lungimea cresterilor anuale.

Taierile de intretinere se vor concretiza in:

-       Reechilibrarea sarpantelor cu verificarea directiei de crestere si  lungimii lor;

-       Rarirea ramurilor cand acestea sunt prea dese si umbresc interiorul( suprimarea ramurilor de semischelet cu varsta de peste 3 ani epuizate;

-       Substituirea axului, ce creste foarte viguros in detrimentul ramurilor laterale, cu o ramura subterminala de vigoare slaba (de regula la speciile cu crestere accentuata);

-       Se vor suprima ramurile arcuite, cele viguroase ce indesesc coroana aflate sub sau deasupra  sarpantelor, ori intre etaje;

-       Ramurile lacome cand nu se retin pentru completarea unui gol.

Taierile de corectare

            Au drept scop  aducerea unui pom netaiat la o forma rationala sau refacerea coroanei unui pom distrus de diverse fenomene( vezi caderile abundente de zapada din aceasta iarna care pur si simplu au dezbinat unii pomi) si se efectueaza atat in coroanele rare cat si in cele dese.In urma analizei facute, gradinarul va stabili care este forma cea mai rationala de coroana pe care o va putea obtine in urma interventiilor.

             La coroanele dese

Formarea unei coroane  piramidale ( forma cea mai apropiata de coroanele natural si cel cea mai des intalnita in gradinile familiale):

-       Se aleg 3-4 ramuri pentru primul etaj, respectandu-se distantele de insertie si de ramificare pe sarpante;

-       Celelalte ramuri din primul etaj se suprima la inel;

-       Se aleg ramurile pentru etajele 2 si 3 ;

-       Toate ramurile cu diametrul sub 2 cm se orizontalizeaza sau se scurteaza in vederea garnisirii cu formatiuni de rod;

-       Suprimarea ramurilor in plus se poate face pana la grosimea de 8cm. pentru speciile samantoase si 6 cm. pentru cele samburoase;

-       Cand  ramurile depasesc aceste dimensiuni nu se vor suprima ci se vor scurta, deasupra unor ramuri laterale cu grosimea amintita;

-       In urma taierilor pomul va ramane cu 6 -9 ramuri de schelet, functie de forma coroanei, si ramificatiile  de semischelet si de rod urmarindu-se obligatoriu si refacerea echilibrului vertical.

Taierile de regenerare

Sunt taieri ce se aplica atat pomilor tineri cat si celor batrani si de regula sunt mai mult folosite in gospodariile familiale, nefiind eficiente economic in sistemele de cultura.

Pentru pomii tineri:

-       Stabilim forma reala functie de specie si soi, alegem sarpantele si subsarpantele ce corespund formei alese;

-       Sarpantele suplimentare se elimina de la inel;

-       Se  tine cont ca subsarpantele sa fie distantate intre ele la 40 -80 de cm.

-       Se taie la inel ramurile plasate pe 10cm.deasupra si sub punctual de insertie al subsarpantelor;

-       Ramurile anuale care au peste 60 de cm. cu exceptia celor care asigura prelungirea scheletului se taie complet, indiferent de locul lor de insertie;

-       Ramurile anuale de vigoare mijlocie cu lungimi de 40-60cm. se taie complet numai daca sunt inserate la partea superioara a sarpantelor si subsarpantelor;

-       Ramurile anuale de 40-60 de vigoare mijlocie inserate lateral se raresc la 15-20cm.

-       Ramurile anuale de vigoare mica 15-40 cm se raresc la 7 -15 cm.

-       Ramurile de semischelet se raresc la 20-25 cm. si se suprima cele slabe si epuizate;

-       Ramurile de schelet si semischelet care raman, daca sunt insuficient garnisite se scurteaza cu ½ sau 1/3 deasupra unei formatiuni mai tinere;

-       Ramurile de rod, daca sunt prea dese, se raresc la 5-10cm.

Pentru pomii batrani:

Scopul acestor taieri este de a stimula cresterile vegetative si mentinerea ramurilor de rod cat mai aproape de ramurile de schelet pentru a fi bine hranite,

Se executa urmatoarele operatii:

-       Daca cresterile anuale sunt de 1-12 cm se taie in lemn de 3-4 ani;daca cresterile sunt mai mici se taie in lemn de 5-6 ani;

-       Sarpantele si subsarpantele se scurteaza deasupra unor ramuri laterale;

-       Ramura asupra careia se face scurtarea nu trebuie sa formeze cu ramura mama un unghi mai mare de 55⁰, iar diametrul ei sa nu fie mai mic de jumatate din diametrul ramurii mama.

Metoda clasica consta in scurtarea ramificatiilor coroanei cu 75-150cm. de la periferia coroanei de obicei sub zona activa a cesteia.

Pentru scurtare se foloseste o sfoara ce se leaga (in cazul coroanelor cu ax) la 75 cm. sub varful acestuia. Sfoara se roteste in jurul coroanei sub un unghi de 60⁰ cu axul, mentinand de obicei o distant de 75 cm de la periferia coroanei la sfoara.

Reantinerirea coroanei prin metoda scurtarii ramurilor dupa aprecierea varstei,

(experimentata cu bune rezultate de Cornelia Parnia) consta in scurtarea ramurilor principale in lemn de 6-8 ani, celelalte ramuri ce garnisesc ramurile principale se scurteaza pe lemn de aceesi varsta.

Scurtarea se efectueaza deasupra unei ramuri laterale si are rolul de a asigura cresterea ramurii scurtate. Cand ramificatiile si ramurile lacome lipsesc scurtarea se poate efectua si in zona mugurilor dorminzi.

Grosimea ramurilor de schelet in punctul de scurtare nu trebuie sa depaseasca 7-8 cm la samantoase si 5-6 cm. la samburoase.

Efectuaind odata cu reintinerirea coroanei si o reintinerire a sistemului radicular se obtin rezultate si mai bune.

Lucrarea consta in efectuarea unui sant de aproximativ 80 cm adancime si 60 cm latime pe proiectia coroanei, portiune in care sistemul radicular este taiat si care se va umple cu compost si mranita sau  6 kg de materie organica si 10-12 g NPK la m²

Cam acestea sunt cateva dintre metodele de taiere pe care le putem folosi  pentru toaletarea pomilor din gradinile noastre in perioada in care pomii sunt in perioada de repaus vegetativ.