Idei de plantare succesivă după recoltare

Grădină mică varietate mare - Planificarea unui an de recolte

Lista de verificare a grădinii: 10 sarcini pentru a oferi grădinii tale un avans în ianuarie

Cum să vă planificați grădina perfectă în 2024

Organizarea eficientă a lucrărilor în grădină. Lucrări utile vs. Lucrări...

Cum să vă planificați grădina de legume pentru 2023

Planifică-ți grădina 2023 în 10 pași simpli

5 greșeli de planificare a grădinii frecvente și cum să le evitați

Planifică cu mine: Grădina ta 2022 începe aici!

Principii de proiectare a grădinii

Culturi ciudate, semințe de patrimoniu și alte obiective pentru sezonul următor | Obiectivele de grădinărit 2022

Sarcini ESENTIALE de toamna pentru gradini foarte productive

7 sfaturi esențiale atunci când vă planificați gradina de legume din 2021 | Plan pentru abundența alimentară pe tot parcursul anului

3 greșeli comune de planificare a grădinii de legume și cum să le evitați!

Planificatorul grădinii tocmai s-a îmbunătățit!

Principii de grădinărit la munte

Treaba putina dar eficienta in luna Martie.

Dupa ce in luniile de iarna ne-am preocupat de pregatirea viitoarei recolte, incepand de la planificarea gradinii, studiul cartilor si revistelor de specialitate, achizitionarea sau trimiterea comenzilor pentru seminte, plante, rasaduri, arbusti, arbori si flori la firmele specializate, iata ca a venit luna Martie si sunt suficiente semnale ca primavara se va instala si pe meleagurile noastre asa ca, marea majoritate a gradinarilor, incepatori sau avansati, diletanti sau profesionisti au inceput lucrarile de primavera (curatenia de primavara, tunderea arborilor si arbustilor, obtinerea rasadurilor, etc.).

            Si daca gradinarii  rutinati, doar aruncand o privire in gradina si stiu ce au de facut, care sunt prioritatile, pentru noi, cei care abia deslusim tainele acestei arte, gradinarim ca hobby, sau gradinarim de weekend   apar diverse probleme, in primul rand cum sa facem treaba cat mai putina dar eficienta in aceasta perioada astfel incat randamentul sa fie cat mai mare.

            Pentru o buna organizare, ideea mea este sa folosim un calendar lunar al activitatilor  (un astfel de calendar , destul de cuprinzator gasiti in aceasta postare) ca  ghid in planificare zilnica a treburilor gradinaresti.

Si daca tot am citit in aceasta iarna cartea bio-gradinarului Karl Plomberger – 12 luni in gradina mi-am propus sa spicuiesc cateva sfaturi din experienta de peste 40 de ani a acestui eco-gradinar, idei completate cu opinii ale unor cercetatori in domeniu.

Deci cum  trebuie sa ne organizam in aceasta luna ca sa facem treaba putina dar eficienta.

Lucrarile in gradina sunt conditionate de starea vremii asa ca o parte din activitati vor putea fi realizate doar  in perioadele propice .

In aceasta luna trandafirii se trezesc la viata asa ca-i bine sa-i dezmusuroim, indepartand orice tip de material de protectie si sa-i tundem. Cea mai buna perioada coincide cu perioada infloriri Forsythiei.

Trebuie curatat gazonul de resturi vegetale pe care le vom composta

Eliminam crengile uscate din arbusti pastrand insa vegetatia de sub acestia care va oferii adapost si protective insectelor folositoare.

Tundem plantele perene, inca inainte de pornirea in vegetatie, astfel noii lastari vor fi mai vigurosi.

Transvazam plantele din ghivece si jardinière, iar daca nu este necesara transvazarea adaugam un strat de 1-2 cm de pamant prospat amestecat cu putin compost maturat;

Imprastiem  compost intr-un strat de 2-3 cm. la toate plantele:arbori, arbusti, trandafiri, straturi de flori pe care-l incorporam in sol cu grebla:

Semanam, in camp mazarea, spanacul , morcovii, ridichiile de luna, ceapa, salata, patrunjelul

Eliminam obligatoriu, ( incercam pe cat posibil sa le scoatem cu tot cu radacina)  buruienile;

Ne menajam plantele adunand primii melci ce apar; Semanam plantele aromatice mai robust - Melissa, leustean, macris;

In a doua jumatate a lunii putem planta cartoful timpuriu, napul, hreanul;

Pregatim straturile pentru legume:

In livada a sosit momentul plantarilor de primavara;

Se pot executa inca lucrari de taiere pentru formare a pomilor;

Curatam capsunul de frunzele bolnave inainte de inflorire si fertilizam cu compost, afanam si mulcim;

Cine planteaza usturoi intre plantele sau stolonii de capsun va avea mai putina bataie de cap cu daunatorii;

Pentru combaterea paduchilor de frunze  la trandafiri se planteaza alaturi de acestia lavanda;

Pentru plantele de ghiveci si jardinière, un bun remediu pentru combaterea paduchilor de frunze, lanosi sau testosi este solutia de sapun cu apa( un litru de apa la o lingura de sapun);

Trebuie prevenita invazia melcilor, daca in gradina peste iarna ati avut pasari de curte este posibil ca acestea sa fi distrus o mare parte din melci, daca ati renuntat la cantatul cocosului veti avea mai mult de munca cu daunatorii;

Folositi-va de dusmanii naturali ai melcilor, soparlele, carabusii sau aricii ce pot primii adapost la dumneavoastra in gradina, fie in gramezile de pietre adunate, in frunzele ramase sub arbori ori in crengile taiate si adunate la capatul gradinii;

O metoda simpla este sa-i adunam cu mana;

Exista plante care nu sunt atacate decat foarte rar sau chiar deloc de catre melci. Dintre acestea amintim: coada soricelului, muscata, caldarusa, feriga, ochiul soricelului, urechelnita, brumareaua, sporul casei, gura leului,condurasii, omagul, astilbe, heuchera, parul Maicii Domnului, Veronica.

Dupa ce ne-am ocupat de dusmanii plantelor noastre este timpul sa incropim un loc de joaca pentru copii.

Lada cu nisip, deliciul oricarui copil se face foarte simplu, prin saparea unei gropi pe care o captusim cu folie si in care aducem nisip.

Odata cu trecerea timpului cand copii au crescut si groapa cu nisip a cazut in desuetudine putem sa o transforman in gradinita pentru plantele care prefera soluri nisipoase;

Intretinerea gradinii de legume nu este, de fiecare data cea mai placuta indeletnicire dar, produsele obtinute sunt un adevarat deliciu, e timpul sa semanam salata si ridichile care vor fi printre primele legume pe care le vom savura din gradina noastra.

Nici mazarea sau ceapa nu cer conditii deosebite.

Daca dorim sa creionam o bordura putem incerca sa folosim ca gard viu cimbrisorul ce ne va binedispune cu parfumul sau;

Daca in aceasta luna realizam o gradina cat mai naturala ne va fi mult mai usor in lunile urmatoare.” Gradinaritul se face cu mintea, nu cu forta”.

Daca plantele perene au inflorit mai putin in anul care a trecut putem realiza o intinerire prin despartirea tufelor sau a lastarilor, plantele se vor regenera mai usor iar in urma reantineririi vor inflori mai abundent.

Pentru a ne usura munca si a evita rutina semanatului bob cu bob putem folosi panglica sau banda de semanat, fie cea cumparata din magazine fie una confectionata prin lipirea semintelor pe hartie. Vom avea certitudinea respectarii distantelor intre plante si nu vom mai lucre atat de mult la rarit (cazul morcovului in care semintele foarte mici fac ca semanatul sa fie anevoios chiar daca folosim nisip sau zat de cafea uscat).

Si daca am vorbit de buruieni, unele dintre acestea  sunt foarte bune pentru consum, papadie, bobocii banuteilor( pot sa inlocuiasca caperele, iar florile confera un aspect placut salatelor, supelor si ceaiului, urzica moarta e buna in ceaiuri, iar veronica, gura leului sau vioreaua au flori comestibile.

O tendinta la moda in amenajarea gradinii este iazul din gradina sau biotopul acvatic. O suprafata de 20m² de luciu de apa se intretine mai usor decat 20m² de gazon iar efectul magic al apei provoaca o adevarata placere.

O data cu venirea primaverii apar si primele resturi vegetale pe care le utilizam la compost dar, despre compost si compostare intr-o postare special destinata.

Sa aveti o primavara minunata cu munca cat mai lejera si multa satisfactie in arta gradinaritului.

Treaba putina, dar eficienta in luna Ianuarie

In primul capitol al cartii sale, 12 luni in gradina, biogradinarul Karl Ploberger ne prezinta activitatile ce trebuie sa le derulam pentru obtinerea eficientei maxime in arta gradinaritului.

Majoritatea au fost inserate in Calendarul lunii Ianuarie pe care-l puteti citi aici.

Autorul pune un accent deosebit pe protectia plantelor impotriva gerului, mentinerea in stare buna a bulbilor si rizomilor ce ierneaza in pat de paie sau nisip, asigurarea necesarului de apa, in conditii de seceta, pentru plantele vesnic verzi din gradina, protectia pomilor prin aplicarea unui strat protector de var pe scoarta.

Desi inca nu si-au facut aparitia daunatorii, se recomanda curatarea scoartei copacilor cu o perie de paie.

Pentru ca activitatea din gradina, pe parcursul anului, sa se deruleze usor si eficient, Ploberger recomanda ca in luna Ianuarie gradinarii sa-si intocmeasca un plan al gradinii in care sa se prezinte fiecare pas ce-l vor face pe parcursul sezoanelor viitoare de gradinarit.

Planul pentru amenajarea gradinii este mai usor de facut pe o hartie milimetrica unde putem reprezenta gradina la scara (ex.1cm = 1m.)

De regula trebuie sa tinem cont de faptul ca in plan, nordul se reprezinta in partea de sus, fapt ce ne va ajuta sa scoatem in evidenta, mai usor, zonele umbrite.

Planul trebuie sa cuprinda conturul gradinii noastre cu obiectivele ce se gasesc aici, obiectele si plantele déjà existente, iazul si sursele naturale de apa, precum si alte detalii pe care le consideram necesare si care nu se vor schimba.

Urmeaza proiectarea zonelor de cultura, trasarea straturilor de flori, locurile in care vom planta arbori si arbusti, etc. Sfatul expertului este sa tinem cont ca “arborii si arbustii trebuie sa reprezinte un fundal potrivit pentru straturile de flori pregatite corespunzator fiecarui anotimp( primavara sa predomine florile bulboase, iar in rest cele perene sau ierburile decorative.”

Nu trebuie sa uitam de alei care vor fi mai atractive si aspectoase daca sunt serpuite si dispar intre oazele de verdeata.

Oazele de verdeata delimitate de arbori si arbusti maresc gradinile mici si confera o privire de ansamblu gradinilor mari.

Nu uitati de spatiile de relaxare si joaca pentru copii, nepoti si nu numai – pentru vara in zone umbrite, pentru primavara/toamna in zone mai insorite.

Tot in luna Ianuarie biogradinarul ne sfatuieste sa igienizam ghivecele, in special cele ceramice prin curatarea lor, cu un amestec de apa si otet (1/4 l.otet la 5 l apa). Vasele se scufunda in aceasta solutie si se lasa cateva ore dupa care se clatesc cu apa curata.

Pentru cei care sunt atrasi de lucruri vechi, antice, acoperite cu muschi si licheni sfatul specialistului este sa grabim procesul de invechire prin ungerea ghivecelor de lut o data la 2-3 saptamani cu un strat de iaurt. Dupa o scurta perioada acestea se vor umple de muschi si licheni.

Nu trebuie sa uitam nici de unele. Facem inventarul, le ascutim si le reparam pe cele existente si achizitionam sau ne construim noi scule si dispozitive pentru a ne usura munca.

Dintre uneltele de baza sunt amintite harletul, sapa, furca de sapat, tarnacopul si grebla la care se adauga trei unelte practice  – sapa cu

dinti cu taisul in forma de secera( pentru afanarea solului in adancime), cultivatorul ( maruntirea stratului de suprafata) si aparatul grubber (scormonitor)- unealta ideala pentru distrugerea buruienilor

Sfaturile pentru luna Ianuarie se incheie cu sfaturi pentru cresterea si intretinerea plantelor aromate pe pervaz.

De retinut ca nu toate plantele aromatice se potrivesc pentru crestere pe pervaz. Autorul recomanda busuioc, partrunjel, arpagic, rozmarin si creson in detrimentul mararului, tarhonului, leusteanului, salviei ori cimbrisorului care sunt mai sensibile si nu se dezvolta atat de bine la interior.

Dupa trecerea inghetului se recomanda transplantarea acestora in gradina.

Pentru a ne bucura cu aromele lor aceste plante au nevoie de ghivece , de regula de lut si un substrat pe care Karl spune ca este bine sa-l obtinem din pamant din musuroaiele de cartita, pamant pentru rasaduri, putin nisip bogat in cuart folosit de regula la insamantarea gazonului si humus. Nu se recomanda pamantul de flori pentru ca plantele se vor dezvolta foarte repede, luxuriant, in detrimentul calitatii si aromelor.

Acestea fiind spuse va doresc sa gradinariti cu spor si pasiune.

Planificarea – Culturile asociate

Planificarea muncii este de regula vazuta ca o activitate grea care trebuie facuta permanent cu un efort de gandire si concentrare asa ca multi dintre noi renunta la ea. Daca, in urma planificarii unei activitati au survenit si esecuri  atunci avem tendinta de a amana sau abandona noua planificare considerand-o, de multe ori, inutila.(Am facut planul dar am dat gres asa ca, de ce sa mai incerc? - Vad eu ce-o sa fac sau celebra vorba romaneasca ''Las' ca merge si asa'').

Sa -ti planifici activitatea in general si cea din gradina in special nu-i un lucru foarte usor.

Este nevoie de putina vointa, rabdare si perseverenta. Atingerea obiectivelor si obtinerea rezultatelor dorite ( chiar daca nu  de fiecare data in totalitate) reprezinta o recompensa  suficient de buna pentru a  incepe si continua aceasta activitate. Ce este mai frumos decat sa poti pune pe masa familiei o ladita de legume proaspete si ‘’curate’’din gradina casei tale, sau sa-i dai copilului un fruct gustos si sanatos cules din  livada sau via plantata si ingrijita chiar de tine.

Va spun ca merita tot efortul chiar daca zilnic 10 -15 minute zilnic, cu creionul in mana, aduci viitorul in prezent, stabilind cele mai bune optiuni pentru tine si gradina.

Nu vreau sa intru in detalii  referitoare la planificare( pentru simplu fapt ca nu sunt un specialist in functiile managementului desi, am cateva cursuri facute) dar va spun ca pentru mine planificarea a insemnat – Reusita.

Si ca sa nu lungim vorba  haideti sa vedem ce trebuie sa mai stabilim, in legatura cu gradina si culturile noastre.

Am discutat despre calendarul lucrarilor, asolament si rotatia culturilor,  culturile succesive. Cred ca trebuie sa spunem cateva lucruri si despre asocierea culturilor.

Fasole asociata cu dovlecei

Cred ca pentru toata lumea este un lucru deosebit de important ca in gradina sa aibe un pamant fertil si sanatos. Putem obtine acest lucru acordand o putina atentie acoperirii si hranirii solului .Este simplu sa mentinem in permanenta pamantul acoperit si sa-l hranim natural.  

Cu cat solul este invelit mai bine cu atat in interior se va dezvolta o viata mai activa iar plantele noastre vor avea conditii mai bune de crestere si fructificare.Sa avem  ca terenul sa fie cultivat cu legume, iar portiunile necultivate sa le acoperim cu un strat de ingrasaminte verzi sau mulch.

Cand facem planul gradinii si incepem sa punem pe hartie fiecare strat in parte apar o serie de intrebari:

-          La ce dimensiune vor ajunge plantele mele si cat spatiu imi vor ocupa?

-          Pot sa plantez mai multe randuri sau un singur rand?

-          Ce voi planta in straturile vecine?

-          Exista relatii de simpatie, sau plantele mele nu se vor suporta intre ele?

-          Pot sa combin plantele in asa fel incat plantele mele sa se ajute reciproc?

Raspunzand corect acestor intrebari veti obtine o gradina verde in permanenta care nu va necesita un efort prea mare pentru ingrijire. Plantele se vor ajuta reciproc, se vor influenta benefic si vor lupta eficient cu bolile si daunatorii

Ca sa realizam o  gradina pe principiul culturilor asociate vom ţine seama de urmatoarele aspecte:

1    Asocierea culturilor o facem prin dispunerea alternativă a rândurilor plantei principale cu acelea ale culturii secundare

Culturi intercalate

2.    Cultura secundară va ocupa terenul până în momentul în care cultura principală începe să cresca si sa acopere solul cu frunzele ;

3.  Sistemul radicular al legumelor pe care le asociem  trebuie sa patrunda in sol la adancimi diferite, cele secundare sa aibe de regula o înrădăcinare mai superficială (salată, spanac, ridichi de lună, ceapă verde) decât cele din cultura de bază (tomate, ardei, vinete);

4.       Este recomandat sa asociem plantelor cu talie diferită;

5.       Putem cultiva asociat soiuri diferite, aparţinând aceleaşi specii. De exemplu intre rândurile de rosii pe spalier, putem cultiva rosii cherry, soiurile de fasole urcatoare le combinam cu fasolea oloaga, iar castraveţii pe spalier cu cei lăsati pe sol;

6.       Cerinţele faţă de factorii de mediu ale speciilor  pe care le asociem trebuie să fie cât mai apropiate. De regula vom cauta ca speciile secundare sa aiba  pretenţii mai reduse faţă de lumină, daca specia principală are o inaltime mai mare.

Cum putem asocial in cateva exemple:

Între rân­durile de tomate timpurii se pot cultiva: bulboase, conopida, fasole oloaga,gulii,morcovi, salată, sau varya timpurie;

Între rândurile de castraveţi susţinute pe spalier se pot cultiva ardei, castraveţi pe sol, fasole oloagă, rosii cherry, vinete,

Culturile perene în primii ani se pot asocia cu fasole, tomate, ardei etc

Culturi de legume intercalate in porumb

Cultura	Perioada		Distanţa între plante	Producţia (kg./m2)
	semănat	plantat	pe rând (cm)
Varză timpurie	20.01 /5.02	5/20.03	40	1-1,2
Conopidă timp‘	20.01/10.02	15/30.03	40	0,7-0.8
Porumb xx)	15 /20.04	-	20	0,7-0,8
Salată	10/15.02	10/15.03	20	0,5-0,6
Fasole de grădină	20 / 30.04	-	5	0,8

            Porumbul se seamănă la 90 cm între rânduri. Între rândurile de porumb se intercalează câte două rân­duri de legume distanţate la 70 cm unul de altul (varză, conopidă, salată) sau 30 cm (fasole de grădină)

In solarii, putem folosi pentru asociere: ceapa verde, gulioare, mărar, pătrunjel pentru frunze, ridichi de lună, salata de căpăţână, spanac.

Se pot realiza diverse combinatii in functie de spatiu, preferinte culinare, nevoi si posibilitati dar trebuie sa retinem doua aspecte.

1.Terenul trebuie sa fie cat mai mult timp acoperit.

2. Ca sa se dezvolte armonios plantele trebuie sa se accepte reciproc sa se ‘’simpatizeze’’, daca vreti.

Sa aveti un sfarsit de saptamana linistit si nu uitati sa oferiti o picatura de apa si un strop de dragoste plantelor dumneavostra.

Planificarea – Culturi succesive de legume

Culturi succesive  de legume

            Am impartit cei aproximativ 1100 m² de teren in 11 parcele si le-am stabilit fiecareia destinatia: 6 parcele pentru legume, o parcela livada, una pentru constructii si acareturi -casa,magazie, depozit,atelier, o parcele pentru animale, solarul si panta reprezinta o alta parcela si una pentru gradina de flori plantelor aromatice si medicinale - fiecare parcele are aproximativ 100m^2.    

Ca sa pot folosi la maxim terenul a trebuit sa caut solutii iar una dintre acestea a fost folosirea culturilor succesive .

Culturile succesive reprezintă un sistem de cultura prin care pe aceeaşi supra­faţă de teren se succed doua sau mai multe culturi într-un an.

            Pentru a intocmi  o schema a culturilor succesive trebuie tinut cont de:

-       familia botanică din care fac parte plantele;

-       perioada de vegetaţie;

-       caracteristicile sistemului radicular al plantelor;

-       cerinţele faţă de lumina, tempe­ratură, apă şi nutritie.

Cum am procedat

In primul rand am citit despre clasificarea speciilor legumicole si particularitatile biologice ale acestora - vezi tabelul de la final.

Succesiunea am realizat-o cu plante ce provin din familii botanice diferite, pentru a evita problemele legate de sol, nutritie, boli si daunatori.

Dupa plante cu radacini superficiale ( salata, spanac, ridichi, usturoi, ceapa) am plantat specii cu radacini profunde (varza, vinete,)si invers pentru valorificarea eficienta a apei si substantelor nutritive din sol.

Prima succesiune am realizat-o acum 2 ani cand am plantat din toamna salata, spanac, ceapa pentru stufat, usturoi iar la inceputul lunii februarie (timpul) am semanat  mazare, morcov si am plantat,ceapa, varza de vara si  gulioarele.

De la sfarsitul lunii aprilie si pana pe 15 iunie am cules prima recolta si am inlocuit-o cu vinete, rosii, ardei capia si gogosar, castraveti cornichon, fasole si conopida si varza de toamna,

Culturile succesive consuma mult mai multa apa si substante nutritive din sol deci a trebuit sa fac cateva fertilizari suplimentare cu gainat de pasare si plamadeala de urzica.

Cand mi-am planificat succesiunea culturilor am tinut cont si de ciclul azotului in sol asa ca dupa plante care consuma mult azot (spanac, salată, ceapă pentru stufat, gulie) am cultivat fasole,castraveţi, morcovi, tomate, plante cu cerinţe mai reduse faţă de acest element.

De fiecare data trebuie sa tinem cont, in planificare, sa avem o cultură de bază sau principală ce ne va ocupa terenul o perioadă mai lungă dar ne va asigura necesarul de legume proaspete si pentru conserve şi una sau mai multe culturi secundare care vor ocupa terenul o perioadă mai scurtă de timp şi ne asigura necesarul de verdeturi si legume proaspete in perioadele de extrasezon - primavara timpuriu si tarziu in toamna .

Rasaduri in solar

Exista mai multe posibilitati si combinatii pe care le puteti aplica in gospodarie in functie de specificul fiecarei zone si caracteristicile climatice:

O schema cu trei culturi  cand in toamna pana pe 10 Octombrie se seamana spanac, salată sau ceapă verde care se recolteaza in primăvara până la data de 20 aprilie. urmate de tomate timpurii ce se recolteaza pana la 15-20 iulie, si o cultura de conopidă sau varza de toamnă pe care o recoltati la sfârşitul lunii Octombrie.

De regula folosesc schema de cultura cu 2 culturi pe parcelele descoperite si cu 3 culturi in solar.Cateva exemple:

stanga lucrat cu grebla dreapta strat sapat

-       mazăre (10 III-25 VI) urmată de varză de toamnă (1 VII- 15 XI);

-       gulioare sau conopidă timpurie (15 III- 15 VI) urmată de castraveţi de toamnă (20 VI- 30 IX);

-       cartof timpuriu (20 III – 20 VI) urmat de gulii sau varză de toamnă(25 VI – 15 XI);

-       varza tim­purie (15 III – 15 VI) urmată de fasole păstăi (20 VI – 10 X);

-       tomate timpurii (20 IV – 10 VIII) urmate de spanac (15 VIII – 30 IX);

-       ceapă verde plantată din toamnă (20 IX – 1 V) urmată de vinete sau ardei gras (10 V – 10 X) etc.

În solar,in functie de conditiile climatice, pot sa am atat culturile prelungite, cât şi succesiuni de mai multe culturi.

În ciclul prelungit voi cultiva: tomatele, ardeiul gras, vinetele, castraveţii, pepenii galbeni.

Ca si cul­turi succesive, de bază am tomate timpurii, castraveţi,varza timpurie, conopida, fasole pentru păstăi, iar secundare: salata, spanac, ceapa verde, usturoi verde, ridichi de lună, gulioare etc.

Solarul din recuperari

Cateva scheme de culturi succesive în solarii

Nr.	Cultura	Semănat	Plantat	Desfiinţat	Producţie
I	Tomate ciclu prelungit Salată	15-20 I 10-15IX	20III-5IV  15-20X	10-15 X  15-25 III	50-70 24
II	Salată, anticipată Ardei gras Ceapă verde	20 VIII-10XI 25 – 30 I	20 IX 10X 1 – 25IV 1-15X	15 – 30III 20 – 30IX 25 III -5IV	24  25-50  24
III	Salată, anticipată Tomate ciclu scurt Castraveţi	20 VIII- 10 IX 15-20I 25 – 30 VI	20 IX 10X 20 III – 5IV 25-30 VII	15-20 III 20 VII  1- 10 X	18-20  25-40  20-30
IV	Spanac,anticipat Vinete Salată	1 -10X 25 – 30 I  5 – 10 IX	5-15IV 15-20X	20 III-5 IV  10- 15 X 20 –30 III	15 30-40  20
V	Ceapă verde, anticipată Castraveţi Salată	5-10 III  25 – 30 VI	1 – 15X 5-15  IV 25 – 30 VII	25 III -5IV  20 -25VII 20 IX-10X	24 45-60 24
VI	Salată, anticipată Castraveţi Fasole verde	20 VIII – 10 IX 5- 10 III 25-30 VII	20 IX- 10X  5 – 15 IV	25 – 30III 20 –25VII 15 -20X	18-20  45 -60 15

            Acolo unde conditiile permit in solar putem sa cultivam:

-        răsaduri diverse urmate de castraveţi,

-       salată; varză timpurie urmată de tomate;

-       tomate timpurii urmate de castraveţi, apoi salată de toamnă;  

-       salată urmată de castraveţi timpurii, apoi conopidă de toamnă;

-       salată urmată de ardei gras şi din nou salată;

-       varză timpurie, ardei gras şi salată

In solar este bine si avantajos din punct de vedere financiar – pentru cei care valorifica produsele la piata - sa practice 3 culturi într-un an prin înfiinţarea din toamna anului anterior a primelor culturi, care sunt protejate sub folie si se recol­tează extratimpuriu,urmata de o serie de rasaduri si apoi culture de baza ca tomate, castraveti,ardei,vinete.se utilizeaza la maxim atat spatial cat si solul.

Clasificarea botanică a plantelor legumicole

Familia botanica	Speciile legumicole
Solanaceae	Tomatele (Lycopersicon esculentum), ardeii (Capsicum annum), pătlăgelele vinete (Solanum melongena), cartoful (Solanum tuberosum).
Liliaceae	Ceapă comună (Allium cepa), usturoiul (Allium sativum), prazul (Allium porrum), sparanghelul (Asparagus officinalis).
Brassicaceae (Cruciferae)	Varza albă pentru căpăţână (Brassica oleracea var. capitata, forma alba), varza roşie (B.oleracea var. capitata, forma rubra), varza creaţă (B.oleracea var. sabauda), varza de Bruxelles (B.oleracea var. gemmifera), varza de Pekin (B. pekinensis), varza de frunze (B.oleracea var. acephala), conopida (B.oleracea var. botrytis subvar. cauliflora), broccoli (B.oleracea var. botrytis subvar. cymosa), gulia (B. oleracea var. gongylodes), ridichile de vară şi de iarnă (Raphanus sativus convar. niger), cresonul de grădină (Lepidium sativus), hreanul (Armoracia rusticana).
Umbeliferae	Morcovul (Daucus carota ssp. sativu), pătrunjelul pentru rădăcină (Petroselinum crispum convar. radicosum), pătrunjelul pentru frunze (Petroselinum crispum convar. crispum), păstârnacul (Pastinaca sativa), mărarul (Anethum graveolens), leuşteanul (Levisticum officinale), ţelina (Apium graveolens), asmăţuiul (Anthiriscus cerefolium), feniculul de Florenţa (Foeniculum vulgare, ssp. dulce convar. azoricum).
Papilonaceae (Fabaceae)	Fasolea de grădină (Phaseolus vulgaris), mazărea de grădină (Pisum sativum), bobul (Vicia faba) soia
Cucurbitaceae	Castravetele (Cucumis sativus), dovlecelul (Cucurbita pepo convar. giromontia), dovlecelul patison (Cucurbita pepo var. radiata), pepenele galben (Cucumis melo), pepenele verde (Citrulus lanatus), dovleacul comestibil (Cucurbita maxima), dovleacul pentru plăcintă (Cucurbita moschata).
Chenopodiaceae	Sfecla roşie (Beta vulgaris var. canditiva), spanacul (Spinacia oleracea), loboda (Atriplex hortense).
Compositae	Salata (Lactuca sativa), andivele (Cichorium intybus), cicoarea de grădină (Cichorium endivia), anghinarea (Cynara scolymus), cardonul (Cynara cardunculus), scorţonera (Scorzonera hispanica), tarhonul (Arthemisia dracunculus).
Polygonaceae	Reventul (Rheum rhabarbarum), măcrişul (Rumex acetosa), ştevia (Rumex patientia).
Malvaceae	Bamele (Hibiscus esculentus)
Labiatae	Cimbrul (Satureja hortensis), cimbrişorul (Thymus vulgaris), busuiocul (Ocimum basilicum) maghiran
Tetragonaceae (Aizoaceae)	Spanacul de Noua Zeelandă (Tetragonia tetragonoides).
Convolvulaceae	Batatul sau cartoful dulce (Ipomea batatas).
Agaricaceae	Ciuperca de culoare albă (Psalliota hortensis), ciuperca de culoare crem (Psalliota bispora)
Polyporaceae	Buretele vânăt (Pleurotus ostreatus), buretele roşiatic (Pleurotus florida)
Strophariaceae	Ciuperca cu văl (Strapharia rugosa annulata)
Gramineae	Porumbul zaharat (Zea Mays convar. saccharata).