Calendarul lunii mai

temperatura medie multianuala  14-17 gradeC
media precipitatiilor lunare 40-55 mm/mp

Lucrari:

GRADINA DE LEGUME

ud culturile

plantez, intretin si recoltez ceapa verde, usturoiul, salata, spanacul,  verdeturile,

incep plantarea rasadurilor de legume dupa 10 mai. Voi planta rasadurile de ardei, rosii, castraveti, varza, gulie, conopida, broccoli, telina, ceapa (din seminte), praz, vinete, pepeni galbeni, anghinare;

plantarea se face la o temperatura nocturna de 7-10 ⁰ C daca nu a plouat, ud terenul, operatiunea o repet si dupa plantare.Rasadurile vor avea roade dupa 50-60 de zile, timp in care trebuie sa prasesc de 2 ori si sa ud din 10 in 10 zile sau functie de situatie.

Controlez mereu rasadurile pentru prevenirea aparitiei bolilor si parazitilor

răresc morcovii:

plantez dupa 10 mai fasolea pitică şi fasolea de arac, sensibile la ger,

indepartez complet de pe plante toate materialele de protectie, chiar si de pe sensibilul rozmarin

pot semăna direct în aer liber ardeii şi porumbul;

insămânţez succesiv salată pentru a asigura recoltele curente.

la mijlocul lunii mai insamantez cicoarea ;

sap solul regulat între rândurile de plante pentru a preveni apariţia buruienilor. Ca sa nu se dezvolte prea mult voi folosi mulci din resturi vegetale.

Luna mai reprezinta un curcubeu de flori. Odata cu inflorirea gradinilor, apar si reprezentantele insectelor, care contribuie la stabilirea echilibrului ecologic, polenizarea si protectia florilor.dar sosesc si daunatorii. Inainte de a sosi acesti oaspeti, este indicate luarea unor masuri de protectie.

gradina de zarzavat este este de neconceput fara mirodenii. Aproape toate mirodeniile sunt iubitoare de lumina, caldura si soare., nu sunt plante pretentioase, nu le dauneaza daunatorii mici, si nu au nevoie de ingrasaminte.Ne referim la marar, cimbru, levantica, oregano, tarhon, leustean.

Pentru un gradinar pasionat, mirodeniile sunt o mica oaza.

Adesea, plantarea levanticai printre trandafiri, cibrul la baza pietrelor, menta pe malul lacului artificial, este um mod deosebit de a face asocieri benefice plantelor

la taierea mirodeniilor, plantele trebuie sa fie uscate. Nu trebuie culese daca ploua, sau daca este inca roua, nu se culeg la orele pranzului, pe caldura mare, deoarece au un continut mai redus de ulei volatil, care contribuie foarte mult la aroma condimentului de aceea, trebuie spalata planta inainte de cules, si nu dupa, pentru ca cele mai multe substante active se afla in planta inainte de inflorire. Dupa cules, mirodeniile se leaga intr-o gramada si se agata intr-un loc aerisit si umbros, deoarece soarele le consuma mult din aroma. Plantele se considera  uscata, daca la atingere, aceasta fosneste, frunzele se desprind cu usurinta de tulpina.

Isi mentin aceeasi aroma indelungata, daca sunt puse intr-un recipient inchis ermetic.

Cele mai importante mirodenii care se pot pastra astfel, sunt: tarhonul, oregano si salvia. Arbustul tarhonului poate ajunge pana la 1,20m inaltime, iar mirosul este foarte placut. Trebuie sadit intr-un sol bogat in humus.

Distantez rasadurile care ies la suprafata si stropesc cu apa din abundenta. Fixez cu tarusi si araci ,plantele care au crescut in inaltime si sunt sensibile la vant. Tarhonul face flori albe-verzui, vara tarziu, insa trebuie cules inainte de a da florile, iar tulpinile se vor usca. Dupa ce se usuca foarte bine, se folosesc doar frunzele.Maghiranul, sau oregano este poate cea mai agreata mirodenie. Se poate precreste in ghiveci sau in sera, iar in luna mai se planteaza la 30 cm distanta unul de altul. Maghiranul poate ajunge pana la 50 cm inaltime, are frunze mici si ovale, acoperite de un strat cenusiu de minerale cristalizate. Arbustul de maghiran creste sub forma de tufa si trebuie cules inainte de inflorire, inca inainte de a fi inflorit. Este delicios la fripturile de rata sau gasca. Salvia de gradina are o cantitate de ulei volatil foarte ridicata, totodata fiind si o planta decorativa.  Ca si planta medicinala, salvia se foloseste in cazul racelilor si al inflamatiilor

VIA SI VINUL

controlez musuroaiele si sparg crusta ;

plivesc lastarii de vita de vie fara rod, pentru echilibrarea butucilor;

fac primele tratamente impotriva manei, fainarii, precum si pentru moliile de struguri. In anii cu precipitatii normale si infectii numeroase de mana, tratamentele de prevenire le execut saptamanal ;

fac prima legare a vitei de vie, daca lastarii au atins lungimea de circa 40 de cm;

ciupesc lastarii in preajma infloritului

continui lucrarile fitosanitare ,leg coardele , intretin solul

LIVADA

fac tratamente fitosanitare la pomii fructiferi, înaintea înfloritului, sau după înflorit, cum este posibil, după starea vremii

incep sa recoltez primele fructe, ciresele de mai

aplic compost in zona circulară din jurul pomilor fructiferi . În loc sa acopar cu scoarţă de copac pot semăna călţunaşi sau gălbenele.

Completez permanent stratul vegetal de sub tufele cu boabe.

Astern paie sau rumegus pe straturile de căpşuni astfel încât fructele să nu putrezească la umezeală.

încep recoltarea agrişelor şi a căpşunilor.

fac tăierea la arbuştii care înfloresc primavara devreme (Forsitia)

GRĂDINA ORNAMENTALA

continui plantarea bulbilor de gladiole;

continui transplantarea unor plante de apartament;

butasesc suculentele si cactusii;

plantez la locul definitiv rasadurile produse in rasadnite, ghivece, cutii;

pe vreme secetoasa ud regulat plantele, indeosebi pe cele proaspat plantate si aplic primele ingrasaminte suplimentare

este perioada maxima de inflorire a rododendronilor. Culeg florile trecute, pentru a nu face seminte.si-l transplantez intr-un pamant adecvat (acid) daca se ingalbenesc frunzele;

incep formarea arbustilor si gardurilor vii ( tund doar lastarii tineri).

protejez plantele prin metode biologice si mecanice. tai si distrug inca din timp partile bolnave ale plantelor.

plantez rizomii de cana şi tuberculii de dalie.

se butăşesc plantele suculente şi cactuşii.

trebuie sa semăn plantele bienale (de ex. garoafe, alcea) şi floarea soarelui.

plantele anuale de vară le plantez după 10 mai, pe cât posibil într-o zi acoperită, astfel încât plantele tinere să nu fie expuse imediat la acţiunea directă a razelor soarelui.

leg tulpinile noi ale plantelor lemnoase agăţătoare .

tund inflorescenţele de liliac.

tai sub noduri florile ofilite ale lalelelor şi narciselor . Mai întâi îndepărtez tijele şi frunzele când sunt îngălbenite şi pot fi uşor detaşate.

nu trebuie  sa îndepărtez prea repede nici frunzele celorlalte plante cu bulb.

la sfarsitul lunii trebuie ingras trandafirii  cu îngrăşământ bio

tund saptamanal gazonul. Pentru a creşte uniformil tund alternant, întâi longitudinal şi apoi transversal.

este luna optimă pentru pozarea noului gazon. Gazonul trebuie udat până creşte uniform.

pun plantele acvatice în iaz.

BALCOANE ŞI TERASE

sezonul în aer liber, pentru florile de vară din balcoane şi terase începe după 10 mai.

plantez cutiile, vasele suspendate şi platourile.

mut plantele de pe pervaz ;

expun la soare plantele în hârdaie;este important sa fertilizez.

până la sfârşitul lunii încă mai pot  semăna florile de vară în aer liber.

asigur umbra şi imi protejez spaţiului privat de privirile indiscrete prin plantarea unor plante anuale (de ex. glicina, cobaea, vicia, eccremocarpus, convolvulvus, thunbergia sau călţunaşi căţărători,zorele), care cresc foarte repede pe un grilaj şi sunt foarte parfumate.

cele mai intalnite plante de ghiveci sunt begoniile, craitele, cercelusii. Insa cea mai agreata este muscata cataratoare, care se poate procura in multiple varietati de culori. 

muşcatele în hârdaie le scot afară după mijlocul lui mai. Muscata are nevoie de foarte multa apa. Peste iarna, acestea au fost pastrate in beci Ramificatiile lor pot cobori pana jos, insa sunt foarte sensibile la inghet, si este recomandata sa fie scoasa afara doar dupa data de 14 mai.

scot in aer liber plantele vesnic verzi la ghiveci (agava, leandru, palmier) dar sa nu le expun direct razelor solare.
plantez alaturi de plantele vesnic verzi, plantele anuale (kana, begonia, gazania).

pot planta in ghivecele de balcon  panselutele, floarea de colt, margareta pitica si banutii. Prin combinarea si alaturarea tuturor acestor plante, pot obtine un colorit foarte frumos.

GRADINA DE APARTAMENT

scot plantele care au iernat în casă pe balcon sau în grădină. Ud florile la 2-3 zile dar, înainte de a le uda, verific  pământul la 2-3 cm adâncime.Dacă este umed, nu-i cazul să le uzi.

verific dacă plantele au paraziţi şi le  tratez cu insecticidul adecvat.

umbresc veranda sau sera.sau modific aranjamentele in care anumite plante sunt periclitate de caldura

scot plantele in gradina sau pe balcon, unde vor sta vara.

elimin daunatorii (cosenile si paduchii).

dupa terminarea perioadei de inflorire, mut plantele cumparate in alte ghivece.

repic butasii inradacinati.

Iasomie

Iasomia sau Jasminul este o planta originara din China. Face niste flori in forma de stelute albe, dispuse in ciorchini care infloresc primavara. Aceasta planta are nevoie de multa lumina si de mult soare, dar trebuie sa-i acorzi o atentie deosebita vara, atunci cand este un pericol datorita efectului de lupa. Ingrasamant se aplica doar 6 luni pe an, dupa inflorire, odata la 15 zile.Are nevoie de umiditate, asa ca asaza ghiveciul pe un pat de pietris umed.De asemenea, planta se pulverizeaza zilnic. Se inmulteste prin butasi. Butasii prelevati in aprilie vor inflori anul viitor. Se schimba ghiveciul in fiecare an, imediat dupa inflorire.Planta va trai mai mult daca va fi tinuta pe un balcon inchis si nu in camera.

PLANTE MEDICINALE

Se recolteaza : Amareala, Banutei, Brad, Castan (flori+frunze), Calin (scoarta), Catusnica, Carcel, Cervana, Cimbrisor, Cimisir, Ciubotica cucului (flori), Coada racului, Cruciulita, Crusatea, Cucurbetica, Drete, Drobusor, Dud, Floarea cucului, Frasin, Fumarita, Iarba de soaldina, Iarba grasa, Iasomie, Iedera, Jneapan, Lacramioara, Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Macrisul iepurelui, Maturi (flori), Molid (cetina), Narcise (flori), Napraznic, Nasturel, Nuc (frunze), Paltin de camp (flori), Paducel (frunze+flori), Papadie (parti aeriene), Patlagina, Perisor, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Plamanarica (frunze), Pochivnic (rizomi+parti aeriene), Podbal (frunze), Porumbar (frunze), Priboi (parti aeriene), Rostopasca, Rotunjoara (parti aeriene), Ruscuta de primavara (flori), Salba moale (flori), Salcam, Sanisoara, Sanziene galbene, Scanteiuta, Sclipeti (rizom), Scumpie (frunze), Soc (flori), Sorbestrea, Stupinita (radacini tuberizate), Suliman (parti aeriene), Sunatoare, Stevie (frunze), Talpa matei (parti aeriene), Traista ciobanului, Trei frati patati, Trifoi alb si rosu (flori), Trifoiste de balta (frunze), Troscot (parti aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta, Ventrilica, Vinarita, Vinerita, Volbura, Zmeur (frunze).