Suntem in perioada in care marea majoritate a plantelor din gradinile
noastre ajung la maturitate, fapt ce ne permite sa pregatim recolta anului
urmator recoltand semintele. Printro atenta selectie a plantelor care au ajuns
la maturitate si ne-au oferit satisfactii prin recoltele obtinute putem
perpetua varitatile productive
bucurandu-ne si in anii urmatori de o recolta bogata, de legume gustoase
adaptate la microclimatul zonei in care locuim.
Iata un fragment din cartea lui Sepp Holzer" Permacultura"
referitor la criterii de alegere a semintelor –
„Experienţele mele arată în întregime faptul că soiurile vechi de cereale,
legume sau cartofi – de fapt, din toate plantele cultivate – fac cele mai bune
recolte. Au o aromă mai bună, sunt în general mai puţin
pretenţioase și fac faţă mult mai bine condiţiilor locale de creştere decât
soiurile noi, hiperspecializate.
În vremuri mai vechi, fiecare ţară, de fapt fiecare regiune, avea propriile
varietăţi de cereale. Acest lucru era valabil şi pentru legume, cartofi sau
ierburi. Într-o singură fermă, se cultivau şi se înmulţeau numeroase soiuri
locale. De obicei, aceste soiuri nu aveau un nume propriu. Printr-un proces de
selecţie erau înmulţite de la o generaţie la alta pentru a deveni plantele cele
mai bine adaptate condiţiilor locale.
În consecinţă, aceste soiuri creşteau cel mai bine în zonele în care au
luat naştere. De aceea este important să întrebaţi în împrejurimi în zona în
care staţi ce soiuri locale se găsesc şi apoi să le propagaţi.
Seminţele hibride (varietățile F1) sunt în întregime nepotrivite sistemelor
de permacultură. Aceste seminţe au fost create aşa încat marea lor majoritate
să nu mai deţină capacitatea de a se reproduce. Ele nu se reproduc cu adevărat
(cu alte cuvinte, prin înmulţire, nu pot transmite caracteristicile şi
calităţile soiului lor de fiecare dată) şi trebuie întotdeauna cumpărate
seminţe din nou – spre satisfacţia companiilor ce comercializează seminţe.
Ele se obţin prin linii încrucişate homozigote, sunt sterile de cele mai
multe ori şi nu sunt adaptate diferitelor condiţii locale. Dau recolte bogate,
dar sunt mai predispuse la îmbolnăvire pentru că nu se potrivesc condiţiilor
locale de creştere.
Toate acestea, împreună cu faptul că sunt crescute ca monocultură, conduc
la o suprapopulare a unei singure specii – ceea ce duce mai târziu la folosirea
pesticidelor.
Seminţele modificate genetic sunt şi mai îndoielnice.
În opinia mea este o crimă împotriva naturii să alterezi construcţia genetică
a unei vietăţi în acest mod. Oricine tratează natura cu respect şi înțelegere
va simţi la fel. Rezultatele şi repercusiunile utilizării modificărilor
genetice în cultivarea plantelor şi creşterea animalelor nu pot fi trecute cu
vederea şi se pare că utilizarea lor nu mai poate fi ținută sub control.
Ca rezultat al specializării sau modernizării, am pierdut aproape în
întregime diversitatea plantelor pe care am avut-o cândva şi, odată cu ea,
multe resurse utilizate în agicultură şi grădinărit. Este în mod special
îndoielnic însuşi faptul că în UE propagarea şi comercializarea seminţelor a
fost preluată de la fermieri şi lăsată în grija companiilor agricole.
Odată ce am conştietizat acest lucru, am făcut un efort considerabil de
a-mi înmulți seminţele de la orice plantă imaginabilă ce s-ar putea preta a fi
cultivată la Krameterhof.
Diversitatea plantelor la Krameterhof îmi acordă statutul unei adevărate
bănci de gene. Celor care vizitează Krameterhoful li se permite să culeagă
seminţe în cantităţi mici pentru utilizarea în scop personal, în timpul
tururilor de vizitare a fermei.
Din experiență, am văzut că seminţele de la plantele cele mai puternice,
care cresc în solurile cele mai rele şi în condiţiile cele mai vitrege
(altitudini mari, îngheţ, etc) sunt cele mai pretabile pentru înmulţire, pentru
că au energie pozitivă şi s-au aclimatizat bine.
În revistele academice găsim, de obicei, recomandarea opusă. Se pretinde că
seminţele de la plantele cele mai dezvoltate, crescute pe soluri bune, ar fi de
preferat.
Din punctul meu de vedere aceste seminţe ar fi alegerea cea mai proastă.
Deşi plantele ce cresc pe soluri bune produc cele mai multe seminţe, din
experienţa mea, plantele propagate în acest mod se deteriorează.
Seminţele de la plantele cele mai puternice, care cresc în solurile cele
mai sărace, pe de altă parte, oferă plante care pot face faţă condiţiilor
dificile, pentru că nu sunt pretenţioase şi totuşi dau recolte satisfăcătoare.
Pentru mine, acestea sunt cele mai bune criterii de selecţie. De asemenea, continui
să înmulţesc plante mai rezistente şi mai robuste care să crească şi să
supravieţuiască pe cont propriu, fără ajutorul fertilizatorilor şi al apei.
Bineînţeles, sunt atent la gustul diverselor varietăţi atunci când selectez
seminţele.
Hrana nutritivă şi de foarte bună calitate dezvoltă o aromă intensă şi
conţine multe substanţe valoroase, ajungând aproape ca un medicament şi
protejând oamenii şi animalele de boli şi de o sănătate precară. La fel şi
mâncarea sănătoasă dezvoltă această aromă.
Oricine cu un simţ al gustului dezvoltat şi care a fost măcar parţial
protejat de mâncarea procesată industrial şi de mâncarea de tip „fast food” îşi
poate folosi simţurile pentru a testa calităţile unor plante bune pentru
producerea seminţelor.
Habitatele şi microclimatele numeroase pe care le-am creat sunt utile
pentru producerea seminţelor. În aceste locuri este posibil de evitat
polenizarea încrucişată a varietăţilor înrudite, pentru că pot fi izolate ca
spaţiu una de cealaltă.
Când cultivi diverse seminţe care se pot încrucişa prin polenizare într-o
zonă restrânsă, este important să creezi habitate structurate,
multi-stratificate.
Prezenţa gardurilor vii şi în mod particular a straturilor supraînălţate
mai mari, între diversele varietăţi care trebuiesc păstrate si îmbunătăţite, le
protejează de polenizarea încrucişată, în special în cazul plantelor cu
polenizare prin vânt.
Varietăţile polenizate de insecte ar trebui cultivate la distanţe
considerabile unele de altele, pentru a putea fi propagate cu caracteristicile
soiului respectiv.
Din experienţă, există un lucru pe care ar trebui să-l faci pentru a-ți
propaga seminţele cu succes. Chiar de la început ar trebui să examinezi
ciclurile naturale de reproducere ale plantelor pe care le-ai ales: cum sunt
polenizate, sunt insectele necesare, şi dacă da, care anume?
Cu varietăţile polenizate prin vânt trebuie să fii atent la direcţia
vântului, pentru că aceasta este direcţia în care va fi transportat polenul.
Dacă vreau să împiedic două varietăţi să se polenizeze încrucişat, trebuie
să păstrez o distanţă mare între ele pe această direcţie.
Este mai simplu de selectat varietăţi cu înflorire în perioade diferite,
pentru că astfel pot elimina complet pericolul polenizării încrucişate.
Şi totuşi, multe varietăţi au apărut la Krameterhof prin polenizare
încrucişată întâmplătoare. Dintre acestea, am înmulţit pe cele mai bune şi mai
gustoase.”
Putem trece la selectia si recoltarea semintelor noastre fiind atenti sa respectam aceste criterii.
O zi frumoasa va doresc si recolte bogate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu