Ciresar - Calendar de datini si traditii

Odata cu "Ziua copilului"

am intrat, cel putin calendaristic, in perioada de vara. Chiar daca aceasta primavara a fost mai capricioasa si mai imprevizibila decat toate celelalte cel putin din ultimii 5 ani sa na bucuram de frumusetea si bogatia din gradinile noastre si sa intram cu incredere si speranta in vara. Calendarul de datini si traditii va prezinta pricipalele activitati legate in special de obiceiurile si ritualurile traditiilor crestine, de sarbatorile din aceasta perioada si de modul in care inaintasii stiau sa onoreze divinitatea si natura. Pentru a vedea care sunt pricipalele activitati din gospodarie in aceasta luna puteti rasfoi materialul acesta. Pentru cei care doresc sa citeasca intregul calendar,il veti gasi accesand acest link.

Dacă fulgeră şi tună, vara va fi ploioasă şi belşug la grâu;dacăplouă mult strică via şi strugurii; dacă e uscat, va fi belşug la mălai şi struguri mulţi; dacă sunt omizi, va fi recoltă bună la grâu şi struguri. Nu se mână oile la locuri umede să nu facă gălbează. Se seamănă ridichile de toamnă şi guliile şi conopidă pe iarnă; se sapă viile a doua oară.

1. Sâmbăta rusaliilor. Ajunul zilei naşterii Bisericii Creştine. Moşii de rusalii. Moşii cei mari. Moşii de sâmburi. Moşii de vară. ZI de pomenire a strămoşilor. Naşterea caluşului.

DATINI

- Mosii de vara sau de Rusalii cea mai importanta sărbătoare de moşi, cind este obiceiul sa se tina si tirguri mari, unde oamenii gasesc cele necesare pomenilor, dar si prilej de veselie si desfatare.In mod traditional, se crede ca sufletele mortilor/mosilor, dupa ce parasesc mormintele in Joia Mare sau Seaca (cea de dinaintea Pastilor), se preumbla printre cei vii, inapoindu-se la locul lor fie in ajunul Rusaliilor, fie la Rusitori (pe alocuri: sarbatoare a “despartirii de morti”, tinuta la 7 sau 9 zile dupa Rusalii).

- Se dau de pomană pentru morţi, plăcinte, păsat de porumb, lapte, ceapă, usturoi verde, cireşe, apă, în vase noi, împodobite cu flori.

- Se ţine până la amiază, apoi se lucrează dar nu se toarce, nu se mătură, nu se dă gunoiul afară.

- Obiceiuri: “Goana Rusaliilor”( o fac tinerele fete, pentru alungarea relelor).

- Noaptea “înfloreşte feriga”.

- Se duc crenguţe cu frunze de tei la biserică.

CREDINTE

- Dacă plouă va fi an mănos; se buciumă pentru a aduna ploile pentru vară.

- Se ung uşile şi ferestrele cu usturoi şi leuştean ca apărare de duhuri.

- Se împodobesc uşile şi casele cu crengi de tei, care vor fi bune de leac.

2.Duminica mare, rusaliile.

DATINI

- Obiceiuri: “datul de văr sau surată” (tinerii astfel “legaţi” îşi dau blide cu mâncare pomană unii altora), jocul “Căluşarilor”.Calusarii executa un ritual magic, care evolueaza in jurul fructului de alun numit „calus”.
Calusarii se joaca in timpul Rusaliilor cand timp de doua-trei saptamani calusarii merg in sate pentru a-i vindeca pe cei bolnavi cu puterea pe care au dobandit-o. Prin acest dans se protejeaza oameni, vite, recolte de fortele malefice. Rusaliile sunt un fel de iele care danseaza, deosebit de frumos, noaptea in cerc, in aer sau pe pamant. Daca sunt vazute de un muritor sau acesta calca pe locul in care au dansat (acolo unde iarba este arsa) se imbolnaveste greu. Rusaliile pot lua mintile oamenilor, acestia cazand intr-un fel de transa care nu poate fi vindecata de medici, ci doar prin dansul calusarilor. Mai intai se identifica spiritul bolii de catre vataful calusarilor. Apoi vataful atinge cu steagul (care are la capat o legatura de usturoi, una de pelin si un snur rosu) pe unul din calusari. In dansul lor magic exista un moment cand unul dintre executanti este doborat la pamant cu steagul de alun. Cei care joaca sunt initiati dupa un ritual secret bine pastrat pentru a fi demni de a juca acest dans. Calusarul atins cade la pamant, preluand astfel asupra lui raul care iese din cel bolnav.
Acest dans si-a pierdut in timp semnificatia magica, devenind un dans care se caracterizeaza prin forta, agilitate, ritm. Calusarii au puterea de a izgoni bolile cronice, iar vindecarea se face astfel: dupa ce bolnavul s-a asternut la pamint, aceia incep sariturile lor si, la un anumit loc al cintecului, calca, unul dupa altul, de la cap pina la picioare, pe cel culcat; in sfirsit, ii sufla la ureche citeva cuvinte anume ticluite si poruncesc bolii sa iasa”. Daca bolnavul nu se lecuieste nici asa, se zice ca nu mai are scapare.

CREDINTE

- Sarbatoarea bisericeasca a Pogoririi Sfintului Duh, la 50 de zile dupa Paste (de unde si denumirea paralela de Cincizecime), urmata imediat de cea a Sfintei Treimi, poarta in popor numele de “Rusalii”. Duminica de Rusalii se numeste si Duminica Mare. Acum se sfintesc hotarele, se aduna tinerii la hore si se fac, iarasi, “infratiri” si “insuratiri”. Cu Rusaliile se incheie ciclul pascal.

- Se spune ca barbatii si femeile care lucreaza de Rusalii sint ridicati in virtejuri de pe pamint, chinuiti si ismintitii. Multi gospodari de la sate ne-au povestit cum, in zi senina ca si cristalul, s-au trezit cu finul abia strans in claie dintr-o data luat si dus de Vintoase - un fel de vartej format din curenti turbionari care se formeaza istantaneu si dispar undeva prin paduri. Obiectele prinse in acele virtejuri sint risipite pe distante foarte mari. Se spune totodata ca oamenii ori vitele care au calcat locul batatorit de Hora Ielelor mor in mod misterios. Grindina, inundatiile catastrofale, uscarea pomilor din aceasta perioada a anului sunt atribuite tot puterilor malefice ale acestor fapturi. La tara spre exemplu, daca un barbat ramine olog dupa ce s-a culcat pe cimp, satenii considera ca a fost pedepsit de Iele. Nici cei care dorm sub arborii considerati de Iele proprietate intangibila sau beau din izvoarele, din fantanile sau din iazurile lor ori din vasele de gospodarie care au fost uitate afara peste noapte, descoperite, nu scapa de razbunarea Ielelor. Pedepse cumplite primesc cei care refuza invitatia la hora sau care le imita gesturile ridiculizindu-le. Cine, din intimplare, le aude cintecul, ramane mut.

- Dacă este timp frumos va fi vara frumoasă.

- Cine lucrează “este luat de Rusalii,înebuneşte).

- Femeile poartă pelin şi beau vin cu pelin pentru a fi voinice, sănătoase.

- Se dau pomană , de la amiază, pentru cei vii, străchini.

- La biserică se îngenunchiază pe iarbă şi frunze de tei care apoi se folosesc la îndepărtarea relelor.

- De acum se poate dormi afară.

3. A doua zi de rusalii.

Troiţa. Sf.Treime. Zilele căluşului.

DATINI

- Jocul Căluşului.

CREDINTE

- Se face aghiazmă şi se stropesc holdele ca să fie îmbelşugată recolta.

- Joacă “Căluşarii”pentru a îndepărta bolile şi a aduce noroc(“luatul din căluş”).

- Se culeg buruieni de leac.

- Următoarele zile din săptămână se ţin pentru protecţia sănătăţii şi a recoltelor.

4. A treia zi de rusalii.

Marţea mânioasă, Tretunul.

DATINI

CREDINTE

- Nu se lucrează la câmp să fie apărată recolta de trăznete, furtuni, grindină.

- Nu se lucrează ca protecţiede trăznete, lovituri.

 6. Joia nepomenită. Buciumul rusaliilor.

Bulcile.

DATINI

CREDINTE

- Se ţine ca protecţiea treburilor gospodăriei şi culturilor, de grindină, a oamenilor, de boli.

- Cine se supără va fi supărat tot anul şi-i va merge în gospodărie pe dos.

8. Rusitorii. Rusitoarele.

Sâmbăta pietrii.

DATINI

CREDINTE

- Se ţine ca apărare de grindină.

9. Duminica tuturor sfinţilor. Lăsatul secului de Sânpetru.

10. Lunea încurcată.

DATINI

- Oamenii mănâncă la câmp ceapă verde şi beau pelin.

- Se scoate ramura pusă de Rusalii la streaşină.

CREDINTE

- Sărbătoarea se ţine pentru sănătatea vitelor.

11. Spartul caluşului. Marţea caluşului.

Vartolomeul grâului. Marţea rusitorilor

DATINI

- În popor se consideră că în această zi când înfloreşte teiul se pot face ritualuri de protejare impotriva răului.

CREDINTE

- Există credinţa că în această zi “sufletele morţilor se odihnesc după uşă,înainte de a pleca”, se mătură locul.

- Se ţine să aibă grâul rod, să nu-l strice grindina, vîntoasele şi să nu-l mănânce păsările.

12. Onufrie.

13. Eliseiul grâului. Joia mânioasă.

DATINI

- “Paparudele”; Secerarea orzului şi Eliseiul grâului (obiceiuri pentru sporul recoltei), se ţine să nu fie grâul sec,să nu facă tăciune, să nu se măneze holdele şi viile, să fie apărate vitele.

CREDINTE

- Sărbătoarea se ţine pentru protecţia recoltelor, vitelor şi sănătăţii oamenilor.

19. Iuda.

23. Moşii de sânziene. Ajunul Sântion.

24. Sânziene. Drăgaica. Amuţitul cucului. Sântion de vara.

Sărbătoarea marcheaza inceputul verii, pentru ca pe 21 iunie este solstitiul de vara sau vara astronomica. Soarele se afla pe bolta in cel mai inalt punct deasupra Ecuatorului, iar pe pamant este ziua cea mai lunga si noaptea cea mai scurta. Cerul se inalta si el dupa soare si ziua se transforma in eternitate. Timpul se face bun, ingaduitor, creste si cuprinde gandul omului, purtandu-l peste campurile si poienile pline de flori de Sanziene, parfumate cu miros de Rai. Este momentul in care orice muritor care bate la vamile nevazutului si nestiutului poate sa intre, doar purtand pe cap o coronita galbena de flori sau folosind un fir de Sanziana. Sarbatoarea este una cu totul speciala, tinand o noapte si o zi. Iar noaptea de Sanziene este una cu adevarat magica. Este noaptea focurilor de vara, fiindca este vara in cer si vara pe pamant, este vara in suflete si trupuri, este anotimpul dragostei si al vietii plenare.

DATINI

- In credinta populara, Sanzienele erau considerate a fi niste femei frumoase, niste adevarate preotese ale soarelui, divinitati nocturne ascunse prin padurile intunecate, neumblate de om.

-Megalitii din Muntii Calimani, pe care s-au descoperit insemne solare (rozete, soarele antropomorfizat), pot fi marturii in acest sens, Muntii Calimani fiind locul unde se desfasurau unele sarbatori de vara din care au derivat, mai apoi, nedeile locale.

- Conform traditiei, Sanzienele plutesc in aer sau umbla pe pamant in noaptea de 23 spre 24 iunie, canta si danseaza, impart rod holdelor, umplu de fecunditate femeile casatorite, inmultesc animalele si pasarile, umplu de leac si miros florile si tamaduiesc bolile sisuferintele oamenilor.

- In conceptia populara, sanzienele sunt zane bune, extraordinar de frumoase care au putere asupra pamantului, asupra holdelor si care ocrotesc recoltele doar daca acestea sunt cinstite cum se cuvine de ziua lor. In popor se crede ca in aceasta noapte magica aceste fapturi umbla pe pamant sau plutesc prin aer si impart rod holdelor si femeilor casatorite, inmultesc pasarile si animalele, tamaduiesc bolile oamenilor si apara semanaturile de grindina.

- Sarbatoarea Sanzienelor care marcheaza mijlocul verii, era considerata a fi si momentul optim pentru culegerea plantelor de leac.

- Tot acum se faceau previziuni meteorologice: in functie de momentul in care rasarea Constelatia Gainusei, se determina perioada prielnica pentru semanatul graului de toamna.

- Sarbatoarea se porneste in ajun, dupa-amiaza, mai ales in satele din lunca Somesului. Fetele tinere pleaca in grupuri sa culeaga florile galbene de pe campuri si de pe braturile dintre lanurile de grau date in parg. In timp ce culeg, ele canta impletindu-si propria coronita, pe care o inchina soarelui si si-o aseaza apoi pe cap. Pentru cateva ore, pana cand vor impleti cate o coronita fiecarui membru al familiei, fecioarele sunt chiar Sfintele zane ale florilor galbene, asa cum sunt Dragaicele in sudul tarii. Ajunse acasa, fetele dau coronitele tuturor locuitorilor casei si inainte de asfintit, adunati in curte, incepe dialogul mut cu nestiutul ce va sa vina.

- In ajun de Sanziene, seara, se intalnesc fetele care vor sa se marite cu flacaii care doresc sa se insoare. Baietii pregatesc ruguri si aprind faclii pe care le invartesc in sensul miscarii soarelui, in timp ce canta: “Du-te, Soare, vino, Luna/Sanzienele imbuna,/Sa le creasca floarea – floare,/Galbena, mirositoare,/Fetele sa le-adune,/Sa le prinda in cunune,/Sa puna la palarie,/Floare pentru cununie,/Babele sa le rosteasca,/Pana-n toamna sa nunteasca.” A doua zi dimineata, baietii se plimba prin sat cu florile de Sanziene la palarie, in semn ca au vazut cununile de flori pe hornuri la casele fetelor care-i intereseaza. Ei canta si striga: “Du-te, Luna, vino, Soare,/Ca tragem la-nsuratoare,/Cununile neursite,/Zac sub hornuri azvarlite”.

- Noaptea se fac focuri mari- fetere, cu cat mai multe fetere arzand frumos, cu atat mai fericit dealul si mai sus in clasament, pentru ca luminile sunt pe intrecere. Feterele cam de un metru si jumatate lungime se invart pana dupa miezul noptii, insotite de strigate si chiuituri. Seara, cand facliile se aprind, lumina se ia de la unul la celalalt, pastrandu-se o distanta de cel putin un metru si ceva intre om si om. Acest lucru se intampla in noaptea de 23 spre 24 iunie, ziua de Sanziene. Dupa ce feterele au ars aproape in intregime, barbatii coboara pe malul raului, pe prund, unde au voie sa vina si fete. Acolo se face un foc mare, peste care sare toata lumea si apoi intra in rau si se scalda, doi cate doi, perechile de indragostiti.

- Obiceiul Dragaica se practica de fete nemaritate in numar de 4,6,8 si urmarea asigurarea prosperitatii holdelor. Fata care reprezinta divinitatea poarta pe cap o coroana din flori de sanziene si spice de grau si este imbracata in alb. Ceremonialul se desfasura mai mult pe la casele oamenilor, grupul de fete juca de la o casa la alta o hora rotita de trei ori. Sanzienele sunt patroanele semanaturilor, apara vegetaţia si animalele.

- Fetele se imbraca de sarbatoare, isi pun marame albe pe cap si coronite din floarea galbena si spice de grau. La brau sunt incinse tot cu flori de Dragaica (de Sanziene), iar in maini tin spice de grau si seceri. Dupa ce se intorc in fuga de la camp, fluturandu-si maramele, la intrarea in sat, le asteapta flacaii cu ulcele cu apa si le stropesc. Apoi se intinde Hora Dragaicelor, la care se prind numai fetele ce au participat la datina. Uneori, Dragaicele plimba hora lor pe la unele case din sat, mai ales pe la casele plugarilor vrednici. Fetele poarta o cruce inalta, ce se cheama Steagul Dragaicei. El este confectionat dintr-o prajina inalta de 2-3 metri, care are la capat o cruce impodobita cu flori de Sanziene, pelin, spice de grau si imbracata ca o papusa. Pentru a fi feriti de boala, copiii mici sunt dati de mamele lor in bratele Dragaicelor, pentru a fi "jucati".

- In unele sate din sud-vestul Bucovinei, putea fi intalnit, cu ani in urma, obiceiul "boului instrutat". In cadrul ceremonialului, masca taurina murea si renastea simbolic la acest inceput de timp calendaristic.

- Pentru pomenirea mortilor se fac pomeni imbelsugate si se pun flori mirositoare pe morminte.

- De Sanziene se organizau iarmaroace, cel mai vestit fiind cel de la Suceava.

CREDINTE

- Spre deosebire de Rusalii, care sunt reprezentari fantastice aducatoare de rele, Sanzienele sunt zane bune. Dar ele pot deveni si forte daunatoare, lovindu-i pe cei pacatosi cu "lantul Sanzienelor", pot starni din senin si vijelii, pot aduce grindina, lasand campul fara de rod si florile fara de leac.

- In dimineata de Sanziene inainte de rasaritul soarelui oamenii strangeau buchete de Sanziene pe care le impleteau in coronite si le arucau pe acoperisul caselor. Se considera ca omul va trai mult in cazul in care coronita ramanea pe casa sau, dimpotriva ca va muri repede, atunci cand coronita, aluneca spre marginea acoperisului sau cadea de pe acoperis.

- Fetele strangeau flori de Sanziene pentru a le pune sub perna, in noaptea care premergea sarbatoarea, in credinta ca, in acest fel isi vor visa ursitul. In unele zone fetele isi faceau coronite din Sanziene pe care le lasau peste noapte in gradini sau in locuri curate. Daca dimineata gaseau coronitele pline de roua, era semn sigur de maritis in vara care incepea.

- Gospodarii incercau sa afle care le va fi norocul la animale, tot cu ajutorul florilor de Sanziene, in seara din ajunul sarbatorii agatau cununi de Sanziene la coltul casei orientat catre rasarit si daca, a doua zi, in coronite erau prinse par de la anumte animale, sau puf / pene de la pasari considerau ca anul va fi bun mai ales pentru acestea.

- Florile culese in ziua de Sanziene prinse in coronite sau legate in forma de cruce, erau duse la biserica pentru a fi sfintite si erau pastrate, apoi, pentru diverse practici magice.

- Pentru a fi sanatosi si avea spor in munca, in acest moment de inceput al secerisului, oamenii se incingeau peste sale cu tulpini de cicoare.

- Pentru a fi placute feciorilor, fetele se spalau pe cap, in aceasta zi cu fiertura de iarba mare. Pentru a scapa de boli, fetele si nevestele se scaldau ritual in ape curgatoare iar pentru a se umple de fertilitate, femeile se tavaleau dezbracate in roua, dimineata, inainte de rasaritul Soarelui.

- Pentru alungarea spiritelor malefice se aprindeau focuri in care se aruncau substante puternic mirositoare, se buciuma si se striga in jurul focurilor.

- In Bucovina se considera ca odata cu Sanzienele amuteste si cucul vestind, astfel, ca incepe sezonul cositului si al secerisului.

- Sunzienele sunt fuioare de vant usoare in timpul zilei, noaptea se transforma in zane cu parul galben si rochii albe de abur, ce danseaza sub razele lunii (astrul celor nascuti in aceasta zi) prin gradini, mutandu-se de la un loc la altul, cantand pe sus, cu glasuri nemaiauzit de armonioase. Pentru ca sunt din alta lume si sunt atat de frumoase, „cine le vede nu le crede si cine le-aude nu le raspunde”. Despre ele se stie ca iau glasul cucului, pentru ca incepand de pe 24 iunie, cucul amuteste, pleaca in munte si se transforma in uliu pasaresc, razbunandu-se pe toate celelalte pasari cantatoare. In realitate, ziua exacta cand, cu adevarat, cucul pleaca, pierzandu-si orice speranta de recapatare a glasului, nimeni din lumea oamenilor n-o stie existand si exista o spusa foarte subtila in acest sens: „Atunci va sti femeia gandul barbatului, cand va sti ziua cand pleaca cucul”. Uneori, din mila, Sanzienele ii mai dezleaga limba sa cante o data sau de doua ori si dupa 24 iunie, dar „bine ar fi daca nimeni nu l-ar auzi”, fiindca numai de rau canta atunci, pentru cine-l aude.

- La trei zile dupa solstitiul de vara, ziua incepe deja sa scada; orice inceput presupunand si existenta unui sfarsit. Intreaga vegetatie isi pierde cate putin sevele si aromele. De aceea, ultima zi de culegere a plantelor vindecatoare este ziua de Sanziene, fiind socotita pana la urma si cea mai buna zi din an, florile potentandu-si puterile si mirosurile inainte sa le inceapa declinul. Se spune ca din noaptea zilei de Sanziene, Fata Padurii rupe varfurile florilor, adica le ia puterea si se pisa pe ele, luandu-le mirosurile, ea fiind stapana absoluta a florilor de leac, a florilor rare, a celor magice, a apelor minerale si termale, a vanturilor, a muntilor, a codrilor, putand sa apara fie singura, fie multiplicata. Sanzienele sau sfintele zane ar putea fi ipostaza benefica a Fetii Padurii, Marea Zeita a vegetatiei - fiindca florile de Sanziene intra tot in patrimoniul ei.

- Coroniţa împletită în ajun se arunca propria coronita pe acoperisul casei. Fetele, pentru a sti cat de repede se vor casatori si cu cine, dupa semnele pe care Sfintele le vor lasa in timpul noptii pe flori, batranii, pentru a sti cati ani mai au de trait sau de vor mai ajunge alte Sanziene. Daca le cade coronita de pe casa, avertismentul este pentru anul in curs.

- Mai lipsiti de curaj, flacaii prefera uneori o procedura pe cont propriu: pun un fir de Sanziana in fereastra, lasand-o deschisa, si se culca. In timpul noptii, Sanzienele aduc pe floare un fir de par sau un alt semn care spune ceva despre cea ursita, asta insemnand si ca se vor casatori in anul acela. Daca trei ani la rand nu vine nici un semn, poate ca flacaul n-are ursita.

- Pentru ca doi tineri sa fie legati prin dragoste pentru toata viata, se spune ca trebuie sa se scalde in mare impreuna, in noaptea de Sanziene.

- Fetele care vor sa afle numele viitorului sot, in noapte de Sanziene trebuie sa faca urmatoarele: sa ia un vas cu gura larga, sa-l umple cu apa proaspata si sa picure in el 23 de picaturi de ceara de la o lumanare rosie. Pe marginea apei ceara se va aduna, iar fetele trebuie sa urmareasca sa vada ce initiale formeaza acestea, iar prima intiala formata va fi intiala viitorului lor sot.

- In noaptea de Sanziene, daca fetele nemaritate isi pun flori de sanziene sub perna se zice ca isi vor visa ursitul.

- In ziua de Sanziene fetele si femeile care vor purta in părsau in san, cununa din flori de sanziene, vor deveni mai atragatoare si dragastoase.

- Inainte de rasaritul soarelui, fetele si baietii au obiceiul sa mearga in grajdurile unde sunt adapostite vitele si sa arunce inspre acestea cununi de flori de sanziene. Daca cununa se agata de coarnele unei vite tinere, inseamna ca ursitul tinerei sau tanarului va fi o persoana tanara, daca vita pe care va cadea cununa va fi una batrana, atunci ursitul sau ursita va fi in varsta. Daca vor cununa va cadea pe jos, vor ramane necasatoriti.

- De asemenea, se impletesc cununi pentru barbati in forma de cruce si pentru fete in forma de cerc, care sunt aruncate pe casa. Dacă jerbele se opresc pe acoperiş este semn ca va avea loc curand o nunta, iar daca vor cadea pe pamant, ursitul sau ursita vor mai trebui asteptati.

- In noaptea de Sanziene (23 spre 24 iunie), femeile pornesc in plina noapte spre pentru a culege ierburi de leac si descantece. Multe din florile si ierburile care se culeg in aceasta zi, se duc la biserica, cu credinta ca vor fi sfintite si prin aceasta vor fi curatite de influentele negative ale Ielelor, zanele rele ale padurilor. Se spune ca numai astfel fel de ierburi si flori sunt bune de leac.

- Apa de Stele. Roua din noaptea de Sanziene are tainice virtuti; in multe parti ale lumii se crede ca daca te stropesti cu ea pe trup, acesta va deveni frumos si suplu, iar daca te speli cu ea pe fata, vei fi chipes si mandru. Daca roua se aduna pe frunze de sanziene si o culegi dimineata, ea va indeparta de mana care a atins-o artroza si durerile osoase. Orice obiect impregnat cu pretioasa "Apa de Stele" devine un talisman: este de ajuns sa-l lasi in seara de dinainte si sa-l iei dimineata, inainte de a-l vedea Soarele. Culese inainte de ivirea primei raze de soare, atunci cand sunt inca pline de roua (apoi se usuca si se tin intr-un saculet de matase alba), frunzele de dafin si ierburile capata proprietati magice: zarna (sau iarba de dragoste), maghiranul salbatic, salvia, musetelul, sporisul, levantica, rozmarinul, varnantul, nalba, pelinarita

- Puterea ierburilor . Cea mai cautata planta, pentru puterea ei, este cea cunoscuta ca "iarba Sfantului Ion": este vorba de sanziana, cea cu florile de culoarea soarelui, cunoscuta la unele popoare ca "iarba ce alunga diavolii si duhurile necurate". Uscata la focul Sfantului Ion si agatata la fereastra, indeparteaza de casa strigoii si pe toti cei cu ganduri rele; arsa, ea alunga spiritele si diavolii. "Pusa sub perna, floarea de sanziene ii va arata in vis fetei cine va fi viitorul ei sot".

- Practici de dragoste. Cand doi tineri se iubesc si vor sa nu se mai desparta in veci, n-au decat sa faca baie-n mare, in aceasta noapte, chiar si cateva clipe, si pot fi siguri ca dragostea lor ii va lega toata viata. In 23 iunie, dupa apusul soarelui, se culeg 9 flori de maslin, se pun intr-un lighean cu apa (mai bine sa fie de izvor) si se lasa in timpul noptii, expus influxurilor astrale. Dimineata in zori, se va urmari desenul format: acesta corespunde initialelor viitorului sot. O varianta poate fi si aceasta: se umple un recipient - de argint sau de teracota, nu prea inalt si larg - cu apa de fantana. Se va aprinde o lumanare rosie si se lasa sa picure 23 de stropi de ceara, observand ce initiale se vor forma. Pe o foaie de hartie se vor scrie, numarandu-le, intrebarile la care se asteapta raspuns din partea cerului si se pun apoi sub perna. Se vor face apoi bilete cu "Sfantul Ion spune da" si tot atatea cu "Sfantul Ion zice nu". Se amesteca bine biletelele si se pun intr-un vas de teracota ce va fi asezat afara, in timpul noptii. Dimineata, la sculare, se ia hartia cu intrebari, se citeste numarul 1 si, cu o mana, fara sa se priveasca in partea aceea, se ia un biletel, afland astfel raspunsul. Se procedeaza astfel, pana ce se termina biletelele si intrebarile.

- De Sânziene se fac cununite de flori galbene. De regulă fac cununi toti din casă. Florile pentru cununi si cununite le adună, de regulă, tinerii, dar si femeile însărcinate. Cununitele se fac seara de către toti membrii din casă. Fiecare o cunoaste pe a lui si-si pune un semn. Se aruncă peste acoperisul de la cotet sau grajd, fixându-si fiecare un gând anume, care să li se împlinească: fetele să se mărite cu alesul inimii lor, femeile să fie sănătoase si să nască usor etc. Dimineata până nu răsare Sfântul Soare, fiecare îsi ia cununita cu semnul lui si si-o pune la păstrat până la Anul viitor. Pentru sănătate cununitele mici se leagă la copii, ca să fie sănătosi si voiosi. Femeile gravide si le pun împrejurul mijlocului pentru a naste mai usor.

29. Sânpetru de vară. Sărbătoarea lupilor.

DATINI

- Sărbătoarea se ţine pentru protejare de vreme rea şi animale sălbatice.

CREDINTE

- Dacă tună sau fulgeră nucile şi alunele vor avea viermi.

- Se dau pomană colaci, lumânări şi mere (de acum se pot mânca merele ).

30. Stoborul Sânpetrului. pietrele lui Sânpetru.

Va doresc o vara plina de bucurii si roade bogate.