Planificarea – Culturi succesive de legume

Culturi succesive  de legume

            Am impartit cei aproximativ 1100 m² de teren in 11 parcele si le-am stabilit fiecareia destinatia: 6 parcele pentru legume, o parcela livada, una pentru constructii si acareturi -casa,magazie, depozit,atelier, o parcele pentru animale, solarul si panta reprezinta o alta parcela si una pentru gradina de flori plantelor aromatice si medicinale - fiecare parcele are aproximativ 100m^2.    

Ca sa pot folosi la maxim terenul a trebuit sa caut solutii iar una dintre acestea a fost folosirea culturilor succesive .

Culturile succesive reprezintă un sistem de cultura prin care pe aceeaşi supra­faţă de teren se succed doua sau mai multe culturi într-un an.

            Pentru a intocmi  o schema a culturilor succesive trebuie tinut cont de:

-       familia botanică din care fac parte plantele;

-       perioada de vegetaţie;

-       caracteristicile sistemului radicular al plantelor;

-       cerinţele faţă de lumina, tempe­ratură, apă şi nutritie.

Cum am procedat

In primul rand am citit despre clasificarea speciilor legumicole si particularitatile biologice ale acestora - vezi tabelul de la final.

Succesiunea am realizat-o cu plante ce provin din familii botanice diferite, pentru a evita problemele legate de sol, nutritie, boli si daunatori.

Dupa plante cu radacini superficiale ( salata, spanac, ridichi, usturoi, ceapa) am plantat specii cu radacini profunde (varza, vinete,)si invers pentru valorificarea eficienta a apei si substantelor nutritive din sol.

Prima succesiune am realizat-o acum 2 ani cand am plantat din toamna salata, spanac, ceapa pentru stufat, usturoi iar la inceputul lunii februarie (timpul) am semanat  mazare, morcov si am plantat,ceapa, varza de vara si  gulioarele.

De la sfarsitul lunii aprilie si pana pe 15 iunie am cules prima recolta si am inlocuit-o cu vinete, rosii, ardei capia si gogosar, castraveti cornichon, fasole si conopida si varza de toamna,

Culturile succesive consuma mult mai multa apa si substante nutritive din sol deci a trebuit sa fac cateva fertilizari suplimentare cu gainat de pasare si plamadeala de urzica.

Cand mi-am planificat succesiunea culturilor am tinut cont si de ciclul azotului in sol asa ca dupa plante care consuma mult azot (spanac, salată, ceapă pentru stufat, gulie) am cultivat fasole,castraveţi, morcovi, tomate, plante cu cerinţe mai reduse faţă de acest element.

De fiecare data trebuie sa tinem cont, in planificare, sa avem o cultură de bază sau principală ce ne va ocupa terenul o perioadă mai lungă dar ne va asigura necesarul de legume proaspete si pentru conserve şi una sau mai multe culturi secundare care vor ocupa terenul o perioadă mai scurtă de timp şi ne asigura necesarul de verdeturi si legume proaspete in perioadele de extrasezon - primavara timpuriu si tarziu in toamna .

Rasaduri in solar

Exista mai multe posibilitati si combinatii pe care le puteti aplica in gospodarie in functie de specificul fiecarei zone si caracteristicile climatice:

O schema cu trei culturi  cand in toamna pana pe 10 Octombrie se seamana spanac, salată sau ceapă verde care se recolteaza in primăvara până la data de 20 aprilie. urmate de tomate timpurii ce se recolteaza pana la 15-20 iulie, si o cultura de conopidă sau varza de toamnă pe care o recoltati la sfârşitul lunii Octombrie.

De regula folosesc schema de cultura cu 2 culturi pe parcelele descoperite si cu 3 culturi in solar.Cateva exemple:

stanga lucrat cu grebla dreapta strat sapat

-       mazăre (10 III-25 VI) urmată de varză de toamnă (1 VII- 15 XI);

-       gulioare sau conopidă timpurie (15 III- 15 VI) urmată de castraveţi de toamnă (20 VI- 30 IX);

-       cartof timpuriu (20 III – 20 VI) urmat de gulii sau varză de toamnă(25 VI – 15 XI);

-       varza tim­purie (15 III – 15 VI) urmată de fasole păstăi (20 VI – 10 X);

-       tomate timpurii (20 IV – 10 VIII) urmate de spanac (15 VIII – 30 IX);

-       ceapă verde plantată din toamnă (20 IX – 1 V) urmată de vinete sau ardei gras (10 V – 10 X) etc.

În solar,in functie de conditiile climatice, pot sa am atat culturile prelungite, cât şi succesiuni de mai multe culturi.

În ciclul prelungit voi cultiva: tomatele, ardeiul gras, vinetele, castraveţii, pepenii galbeni.

Ca si cul­turi succesive, de bază am tomate timpurii, castraveţi,varza timpurie, conopida, fasole pentru păstăi, iar secundare: salata, spanac, ceapa verde, usturoi verde, ridichi de lună, gulioare etc.

Solarul din recuperari

Cateva scheme de culturi succesive în solarii

Nr.	Cultura	Semănat	Plantat	Desfiinţat	Producţie
I	Tomate ciclu prelungit Salată	15-20 I 10-15IX	20III-5IV  15-20X	10-15 X  15-25 III	50-70 24
II	Salată, anticipată Ardei gras Ceapă verde	20 VIII-10XI 25 – 30 I	20 IX 10X 1 – 25IV 1-15X	15 – 30III 20 – 30IX 25 III -5IV	24  25-50  24
III	Salată, anticipată Tomate ciclu scurt Castraveţi	20 VIII- 10 IX 15-20I 25 – 30 VI	20 IX 10X 20 III – 5IV 25-30 VII	15-20 III 20 VII  1- 10 X	18-20  25-40  20-30
IV	Spanac,anticipat Vinete Salată	1 -10X 25 – 30 I  5 – 10 IX	5-15IV 15-20X	20 III-5 IV  10- 15 X 20 –30 III	15 30-40  20
V	Ceapă verde, anticipată Castraveţi Salată	5-10 III  25 – 30 VI	1 – 15X 5-15  IV 25 – 30 VII	25 III -5IV  20 -25VII 20 IX-10X	24 45-60 24
VI	Salată, anticipată Castraveţi Fasole verde	20 VIII – 10 IX 5- 10 III 25-30 VII	20 IX- 10X  5 – 15 IV	25 – 30III 20 –25VII 15 -20X	18-20  45 -60 15

            Acolo unde conditiile permit in solar putem sa cultivam:

-        răsaduri diverse urmate de castraveţi,

-       salată; varză timpurie urmată de tomate;

-       tomate timpurii urmate de castraveţi, apoi salată de toamnă;  

-       salată urmată de castraveţi timpurii, apoi conopidă de toamnă;

-       salată urmată de ardei gras şi din nou salată;

-       varză timpurie, ardei gras şi salată

In solar este bine si avantajos din punct de vedere financiar – pentru cei care valorifica produsele la piata - sa practice 3 culturi într-un an prin înfiinţarea din toamna anului anterior a primelor culturi, care sunt protejate sub folie si se recol­tează extratimpuriu,urmata de o serie de rasaduri si apoi culture de baza ca tomate, castraveti,ardei,vinete.se utilizeaza la maxim atat spatial cat si solul.

Clasificarea botanică a plantelor legumicole

Familia botanica	Speciile legumicole
Solanaceae	Tomatele (Lycopersicon esculentum), ardeii (Capsicum annum), pătlăgelele vinete (Solanum melongena), cartoful (Solanum tuberosum).
Liliaceae	Ceapă comună (Allium cepa), usturoiul (Allium sativum), prazul (Allium porrum), sparanghelul (Asparagus officinalis).
Brassicaceae (Cruciferae)	Varza albă pentru căpăţână (Brassica oleracea var. capitata, forma alba), varza roşie (B.oleracea var. capitata, forma rubra), varza creaţă (B.oleracea var. sabauda), varza de Bruxelles (B.oleracea var. gemmifera), varza de Pekin (B. pekinensis), varza de frunze (B.oleracea var. acephala), conopida (B.oleracea var. botrytis subvar. cauliflora), broccoli (B.oleracea var. botrytis subvar. cymosa), gulia (B. oleracea var. gongylodes), ridichile de vară şi de iarnă (Raphanus sativus convar. niger), cresonul de grădină (Lepidium sativus), hreanul (Armoracia rusticana).
Umbeliferae	Morcovul (Daucus carota ssp. sativu), pătrunjelul pentru rădăcină (Petroselinum crispum convar. radicosum), pătrunjelul pentru frunze (Petroselinum crispum convar. crispum), păstârnacul (Pastinaca sativa), mărarul (Anethum graveolens), leuşteanul (Levisticum officinale), ţelina (Apium graveolens), asmăţuiul (Anthiriscus cerefolium), feniculul de Florenţa (Foeniculum vulgare, ssp. dulce convar. azoricum).
Papilonaceae (Fabaceae)	Fasolea de grădină (Phaseolus vulgaris), mazărea de grădină (Pisum sativum), bobul (Vicia faba) soia
Cucurbitaceae	Castravetele (Cucumis sativus), dovlecelul (Cucurbita pepo convar. giromontia), dovlecelul patison (Cucurbita pepo var. radiata), pepenele galben (Cucumis melo), pepenele verde (Citrulus lanatus), dovleacul comestibil (Cucurbita maxima), dovleacul pentru plăcintă (Cucurbita moschata).
Chenopodiaceae	Sfecla roşie (Beta vulgaris var. canditiva), spanacul (Spinacia oleracea), loboda (Atriplex hortense).
Compositae	Salata (Lactuca sativa), andivele (Cichorium intybus), cicoarea de grădină (Cichorium endivia), anghinarea (Cynara scolymus), cardonul (Cynara cardunculus), scorţonera (Scorzonera hispanica), tarhonul (Arthemisia dracunculus).
Polygonaceae	Reventul (Rheum rhabarbarum), măcrişul (Rumex acetosa), ştevia (Rumex patientia).
Malvaceae	Bamele (Hibiscus esculentus)
Labiatae	Cimbrul (Satureja hortensis), cimbrişorul (Thymus vulgaris), busuiocul (Ocimum basilicum) maghiran
Tetragonaceae (Aizoaceae)	Spanacul de Noua Zeelandă (Tetragonia tetragonoides).
Convolvulaceae	Batatul sau cartoful dulce (Ipomea batatas).
Agaricaceae	Ciuperca de culoare albă (Psalliota hortensis), ciuperca de culoare crem (Psalliota bispora)
Polyporaceae	Buretele vânăt (Pleurotus ostreatus), buretele roşiatic (Pleurotus florida)
Strophariaceae	Ciuperca cu văl (Strapharia rugosa annulata)
Gramineae	Porumbul zaharat (Zea Mays convar. saccharata).