Datini si traditii - Buna Vastire (Blagovestenie) sau ziua Cucului

Una dintre sarbatorile cu data fixa din Calendarul ortodox este Buna Vestire, sarbatoare ce se celebreaza pe 25 Martie in apropierea echinoctiului de primavara si care vine cu obiceiuri diverse pentru gradinari.

Blagoveştenie este ziua când Biserica creştină celebrează vestea adusă Fecioarei Maria de Arhanghelul Gavril că va naşte Fiul fără înaintaşi, Iisus Hristos, sinonimă cu Buna Vestire. 

Sărbătoarea, fiind situată în imediata apropiere a echinocţiului de primăvară, când sosesc rândunelele şi începe cucul a cânta este denumită în Calendarul Popular şi Ziua Cucului.

La Blagoveştenie se efectuau nenumărate acte de purificare a spaţiului, de alungare a şerpilor de pe lângă casă şi a insectelor şi omizilor din livezi: afumarea cu tămâie şi cârpe arse a clădirilor, curţilor, oamenilor şi vitelor (Transilvania, Banat); producerea zgomotelor de care să se sperie forţele malefice prin tragerea unui clopoţel legat de picior (Transilvania) sau lovirea fiarelor (Banat); aprinderea focurilor în grădini şi livezi; scoaterea din lăzi a straielor şi ţesăturilor la aerisit. Fertilitatea în noul an era invocată prin stropitul rădăcinii prunilor cu ţuică; ameninţarea cu securea a pomilor fructiferi că vor fi tăiaţi daca nu rodesc (Banat, Transilvania).

 În alte zone ziua de Blagoveştenie era însă considerată neprielnică pentru rodul păsărilor, animalelor şi plantelor: nu se puneau cloştile sau se credea că din ouăle ouate în această zi nu ies pui; vacile nu se „goneau“; nu se semăna porumbul (Moldova, Bucovina). 

 În schimb, în vestul ţării se obişnuia să se altoiască pomii, iar în nord, unde primăvara soseşte mai târziu, să se scoată stupii la iernat. 

Blagoveştenia era un timp favorabil pentru aflarea norocului şi rodului pomilor fructiferi pentru previziuni meteorologice. Femeile strângeau apa provenită din neaua topită pentru a fi folosită în practicile de medicină şi cosmetică populară.

De Buna Vestire se poate ara, dar nu se poate semana, ca sa nu manance pasarile boabele de sub brazda.

In traditia populara se spune ca de Blagovestenie vin randunelele si incepe cucul sa cante, pana de Sanziene sau de Sfantul Petru. Dupa aceea, se zice ca se ineaca cu orz sau cu boabe de cirese, si se transforma in uliu. Si va ramane uliu pana anul urmator, cand isi va recapata din nou glasul de Buna Vestire. De asemenea, in unele parti, oamenii numara de cate ori a cantat cucul pentru a sti cati ani va mai trai.

Totodata, in alte zone ale tarii, se obisnuieste ca fetele de maritat si flacaii sa intrebe cucu cand se vor casatori: “Cucule voinicule/cati ani imi vei da/pana m-oi insura (marita)?”. Daca se intampla ca dupa rostirea acestor cuvinte sa cante cucul, inseamna ca va mai astepta un an. Daca nu se auzea, inseamna ca va urma o casatorie in acel an. De asemenea, craca pe care a cantat cucul de ziua sa, era taiata si pusa in scaldatoarea fetelor, in speranta ca flacaii nu le vor ocoli.

In alte zone, se face foc in curte, in fata usii, iar pe langa foc sunt puse apa, sare si paine, care apoi sunt date de pomana. In unele parti, se pun pe prag paine si sare ca sa aiba ce manca ingerii.

Gospodinele nu pastreaza ouale facute in ziua de Buna Vestire si nu le vor pune sub closca pentru ca nu vor iesi pui sanatosi.

Se zice ca daca cineva se cearta de Buna Vestire, se va certa tot anul.

In Maramures, se aduna lucrurile care nu mai trebuiesc si se ard. Ritualul se numeste Noaptea focurilor, si e practicat in fiecare casa, focul durand pana dupa miezul noptii sau chiar pana in zori.

În Bucovina şi în multe zone din Muntenia, femeile se scoală dis-de-dimineaţă, fac focul în ogradă şi pun în faţa uşii pâine, sare şi apă. Pe la prânz, pâinea şi sarea se dau de pomană unui sărac, acest gest aducând spor şi sănătate în gospodărie. În schimb, apa se lasă în continuare la uşă, în vas, pentru ca îngerii să-şi potolească setea.

În Transilvania, se mai păstrează un obicei străvechi. De seara, se pregătesc câteva obiecte rituale: o oală cu jar, tămâie şi clopoţei. Cel care se scoală primul în acea familie iese din casă, pune tămâie peste jar şi înconjoară clădirea de trei ori; apoi, afumă vitele şi pomii, făcând zgomot cu clopoţeii. Se spune că astfel se alungă energiile negative şi bolile din gospodărie.

Sărbătoarea Bunei Vestiri trebuie petrecută în bună înţelegere cu cei din jurul nostru. 

Cine se ceartă pe 25 martie va avea necazuri tot anul. De Buna Vestire, apicultorii scot stupii afară, dar şi vitele din grajduri şi le lasă să stea la soare, fără să poarte jug, pentru ca ele să fie sănătoase tot anul.

Importanţa sărbătorii este subliniată de sacrificiul peştelui care se mănâncă, indiferent daca ziua este de post sau de dulce.