Calendarul lunii Iunie

Dupa o luna mai. destul de capriciosa,cu temperature care au variat intre 32 de grade maxima si 9 grade minima si o perioda de seceta 01-16 a urmat o perioada normala, cu temperaturi intre 10 si 26 de grade si precipitatii abundente.Una peste alta,acest sfarsit de primavara a fost destul de propice gradinii: culturile s-au dezvoltat multumitor( in ultima parte a lunii au mers chiar foarte bine daca nu bagam in seama explozia buruienilor), florile au inflorit si ne-au bucurat cu parfumul lor, pomii au inceput sa-si arate rodul(in special ciresii, visinii, duzii, piersicii si caisii)iar via a facut o gramada de ciorchini asa ca, multumit de rezultate pot spune – ramas bun primavera – bun venit vara. Luna Iunie prima luna de vara vine cu activitatile si bucuriile ei. Iata ce putem sa facem in aceasta prima luna de vara:

            temperatura medie multianuala  19-21 grade C

media precipitatiilor lunare  50 - 65 mm/mp

Lucrari:

GRADINA DE LEGUME

Ø  continui lucrarile de intretinere la culturile  prasitoare

Ø  recoltez legumele timpurii si intretin culturile conform calendarului.Pe straturile recoltate  reînsămânţez, astfel încât suprafaţa să fie folosita din nou.

Ø  la inceputul lunii iunie pot sa plantez- daca n-am reusit in luna mai  - rasadurile de rosii, ardei si vinete;

Ø  pe soluri fertilizate cu ingrasamant organic plantez conopida, varza de toamna, varza rosie, varza de Bruxelles, gulia de toamna si broccoli, de regula dupa ce recoltez ceapa si mazarea;

Ø  folosesc culturile succesive pe parcelele eliberate dupa ceapa verde, salata, spanac, mazare si gulioare.

Ø  curat terenul de resturi vegetale, nivelez pamantul  pentru infiintarii culturilor duble;

Ø  cultiv castraveti de toamna;

Ø  palisez, copilesc si carnesc rosiilor timpurii;

Ø  intind castravetii timpurii din sera pe sfoara. Daca frunzele nu sunt ridicate pe sfoara, castravetii nu vor avea lumina si nu se vor coace;

Ø  prasesc, plivesc, raresc, ud zarzavaturile,combat bolile si daunatorii la legume.

Ø  însămânţez în continuare diferitele soiuri de salată iar de la mijlocul lui iunie andive şi ridichi. ridichile le însămânţez vara şi în penumbră si le ud intens.

Ø  Insamantez in continuare fasole si guile;

Ø  pana la mijlocul lunii trebuie sa pun rasadul de varza;

Ø  elimin frunzele îmbătrânite de la bază, la tomate pentru o mai bună aerisire a plantei;

Ø  in săptămână (15 – 20 iunie) pot sa însămânţez mazărea, salata şi spanacul pentru recoltarea lor în luna septembrie – octombrie. Recoltez ceapa şi usturoiul  pe care le ţin câteva zile la soare pentru uscare după care le depozitez

Ø  fac funiile din ceapa si usturoiul recoltat;

Ø  in zilele cu cer acoperit sau spre seară straturile trebuie îngrijite cu compost.

Ø  recoltez reventul pana la mijlocul lunii;

Ø  la sfârşitul lunii inchei recoltatul la sparanghel;.

Ø  reînsămânţez straturile de mărar şi asmăţui.

Ø  tund des arpagigul astfel încât să crească puternic;

Ø  lângă fasolea aflată în creştere insamantez fasolea verde.

Ø  corectez si sa pastrez umiditatea in sol prin mulcire, colectez apa de ploaie,

Ø  dupa recoltarea salatei, ridichilor, guliei, plantez in locul ramas legumele potrivite;

Ø  Inainte de o noua plantare, corectez compozitia solului prin adaugare de compost si sau mranita;

Ø  recoltez dovleceii in stare frageda, iar fasolea in mod continuu, de-a lungul intregii perioade de productie

Ø  dezleg roşiile si rup vrejurile;

Ø  recoltez salata de diferite soiuri, spanacul, mazărea, anasonul, ridichile, ridichile mari, varza timpurie, mărarul, tarhonul, pătrunjelul şi rozmarinul.

Ø  lupt impotriva daunatorilor de regn animal si a buruienilor, dar  nu cu pesticide si substante chimice, pentru ca acestea pot dauna mediului inconjurator.

Ø  majoritatea daunatorilor pot sa fie starpiti si pe cale naturala, cu ajutorul plantelor din zona. ( urzica, coada calului, usturoi sau pelin.)

Ø  prepar plamadelile din aceste plante  ce vor indeparta daunatori ca: paduchi de frunze, gandacul de Colorado- urzica, 

Ø  ‘supa de urzica’. Aceasta se prepara dintr-un kilogram de tulpina si frunza de urzica verde, fie de 200 grame de frunze uscate. care se pun impreuna cu 10 litri de apa la soare, si se lasa sa fermenteze aproximativ 4-5 zile, pana cand lichidul va deveni spumos si deschis la culoare.

Ø  la fel se procedez si cu coada calului, care ajuta in cazul bolilor date de ciuperci, voalarea frunzelor, putregaiului cenusiu si negru

Ø  in mod asemanator, amestecul de pelin ajuta la indepartarea paduchilor de frunze, dar si impotriva manei cartofului, fluturelui verzei

Ø  fac amestecul de urzica si-l folosesc  ca ingrasamant;

Ø  usturoiul insa este mult mai util in indepartarea mustei care ataca morcovul, a paianjenului care ataca fragii, tantarilor, gandacilor de Colorado, fluturii de varza si a mustei de ceapa.

Ø  pentru mucegaiul negru care ataca trandafirii insa, doar atibioticele au succes.

VIA SI VINUL

Ø  continui legarea lastarilor, copilitul si carnatitul (indepartarea varfurilor tuturor lastarilor mai vigurosi).

Ø  daca am timp suficient, aranjez frunzele vitei in asa fel incat ciorchinii sa aiba mai multa lumina, mai mult soare.

Ø  stropeste via contra manei, fainarii si putregaiului;

Ø  dupa inflorire si legare incep tratamentele impotriva putregaiului cenusiu;

Ø  fac legatul al 2-lea al lastarilor;

Ø  administrez fazial ingrasamintele organice;

Ø  continui cu plivitul, ciupitul si legatul lastarilor;

Ø   fac primul copilit (cand lastarii au 6-7 frunze se scurteaza la 4-5 frunze);

Ø  in perioadele ploioase repet tratamentele la fiecare 7-8 zile si aplic tratamentele foliare la cca. 15 zile, dimineaţa şi după amiază evitând aplicarea lor pe timp cald şi uscat.

Ø  execut prima ingrasare foliara.

LIVADA

Ø  incep recoltarile la principalele specii de cires, visin cais piersic, capsuni etc.

Ø  continui stropirile impotriva paduchilor;

Ø  fac taierile la cires;

Ø  raresc zmeura si o culeg regulat;.

Ø  recoltez căpşunile şi coacăzele;

Ø  trebuie sa completez permanent stratul protector de mulci din scoarţă de copac

Ø  protejez cireşele care se coc cu o plasă fină contra păsărilor.

Ø  raresc merele şi perele iar surplusul de fructe il indepartez;

GRADINA ORNAMENTALA

Ø  incep semanatul la althaea, viola, bellis, etc.;

Ø  scot si pun la pastratea bulbii de lalele, narcise, zambile( de la un vecin 0priceput in ale gradinaritului am invatat o regula simpla pentru aceste bulboase – se scot cand se termina scoala de regula 15 iunie si se planteaza cand incepe scoala 15 septembrie;

Ø  tund gardurile vii.

Ø  pulverizez frunzele cu apă dimineaţa şi seara.

Ø  pentru a stimula creşterea tufelor şi înflorirea, rup lăstarii din vârful plantei;

Ø  scurtez plantele agăţătoare ca să devină mai viguroase şi le verific de dăunători;

Ø  inlătur florile ofilite de la trandafirii pitici şi scurtez cu o treime lăstarul, ca să înflorească din nou;

Ø  fertilizez, plantele anuale

Ø  seman florile de vară anuale până cel târziu la mijlocul lunii;

Ø  la sfarsitul lunii semăn florile bienale.

Ø  tund circa 10 cm.arbuştii de toamnă şi helenium, astfel încât să se menţină tari la înflorire.

Ø  tund plantele de peluză (de ex. aubrieta şi gâscariţa) ofilite astfel încât să rămână compacte.

Ø  dupa inflorire tund toţi arbuştii de un an care înfloresc primăvara, astfel încât să fie asigurată o înflorire puternică în anul următor.

Ø  fac altoirea in ochi crescand la trandafiri;

Ø  verific trandafirii să nu aibă păduchi de frunze si inlatur  eventualele atacuri 

Ø  cosesc regulat gazonul această operaţiune putând fi efectuată după-amiaza târziu sau seara.

Ø  ud ori de cate ori este nevoie;

Ø  cand tai gladiolele, trebuie sa nu  tai toate frunzele, pentru ca aceasta dauneaza bulbului.

Ø  bulbii ii scot si ii pastrezi peste iarna intr-un loc cu temperatura constanta si aerisit. Cutiile in care depozitez bulbii le marchez, pentru a se sti tipul, soiul, culoarea.

Ø  plantez in camp plantele perene vesnic verzi, arborii si arbustii, adusi la container.

Ø  plivesc regulat,afanez solul din cand in cand si il acopar cu un strat de mulci;

Ø  tund arbustii vesnic verzi pe durata intregii luni, dar sunt atent la cuiburile de pasari, iar daca este nevoie mai bine  aman lucrarea.

Ø  culeg florile trecute, pentru ca planta sa nu consume energie in procesul de formare a semintelor.

Ø  ud plantele vesnic verzi la ghiveci (fara sa stagneze apa) si le protejez de curentii de aer.

BALCOANE SI TERASE

Ø  îndepărtez regulat părţile ofilite de pe plantele din balcoane şi terase.

Ø  trebuie sa efectuez fertilizări în mod regulat.

Ø  in zilele calde trebuie sa ud abundant plantele 

GRADINA DE APARTAMENT

Ø  nu pun ingrasamant in plina caldura, ci doar seara sau dimineata.

Ø  ciupesc Impatiens si Pasiflora pentru a favoriza inflorirea. Ud bonsaii de doua ori pe zi, dar nu las apa in farfurioara.

Ø  scurtez sau tai tulpinile bolnave ale arborilor de interior.

Ø  schimb in ghivece mai mari plantele pe care nu le-am mutat primavara.

Ø  pun azaleea la umbra si incerc sa altoiesc cactusii.

Begonia

·         Begonia este o planta foarte iubita la noi in tara. Pe piata exista un numar foarte mare de specii, iar partea cea mai grea in ingrijirea unei begonii este identificarea speciei pe care o ai in casa. Lumina este un factor important in dezvoltarea unei begonii. In cazul unei lumini insuficiente bobocii de floare vor fi incolori si nedezvoltati. In cazul unei lumini abundente, frunzele se vor pata, iar bobocii, in cazul in care vor exista, vor cadea imediat de pe tulpina. Ghivecele in care va fi plantata nu trebuie sa fie foarte mari, 15 centimetri sunt suficienti, pentru ca begonia nu are radacina dezvoltata. Pamantul trebuie sa fie foarte bine drenat si bogat in minerale. Ai mare grija cu udatul. Mai bine umezesti pamantul de la suprafata decat sa o inunzi.

PLANTE MEDICINALE

·         recoltez : Alun (frunze), Amareala, Arnica, Asmatui, Banutei, Brad, Captalan (frunze), Castan (flori+frunze), Caltunasi, Catuse, Catusnica, Carcel, Cervana, Cimbrisor, Cimisir, Ciocul berzei, Ciumarea, Coada racului, Coada soricelului, Cretisoara, Cretusca, Cruciulita, Crusatea, Cucurbetica, Drete, Drobita, Drobusor, Dud, Dumbat, Feciorica, Floarea cucului, Floarea raiului, Frasin, Fumarita, Galbenele, Ghimpe, Ghizdei, Iarba Sf. Ioan, Iarba sarpelui, Iarba de soaldina, Iarba grasa, Iarba rosie, Iasomie, Iedera, Jneapan, Lacrimioara, Lemn cainesc (frunze+flori), Lichen de piatra, Lichen de prun, Limba boului, Limba cainelui (parti aeriene), Limba mielului, Linarita, Lipicioasa, Lumanarica, Margarete, Macrisul iepurelui, Maselarita, Matreata bradului, Mesteacan (frunze), Molid (cetina), Mur, Musetel, Nalba (flori+frunze), Napraznic, Nasturel, Navalnic, Nuc (frunze), Papadie (parti aeriene), Par (frunze), Patlagina, Perisor, Piciorul cocosului, Pin (cetina), Podbal (frunze), Porumbar (frunze), Priboi (parti aeriene), Pufulita, Rachitan, Rascoage (flori+frunze), Roiba (parti aeriene), Roinita, Rostopasca, Rotunjoara (parti aeriene), Roua cerului, Salba moale (frunze), Salcam, Saschiu, Sanisoara, Sanziene galbene, Scanteiuta, Schinel, Scumpie (frunze), Silur, Smirdar (frunze+flori), Soc (flori), Sorbestrea, Sporici, Stupinita (radacini tuberizate), Sulfina, Suliman (parti aeriene), Sunatoare, Susai paduret (parti aeriene), Talpa gastii, Talpa matei (parti aeriene), Trei frati patati, Trepadatoare (parti aeriene), Trifoi alb si rosu (flori), Trifoiste de balta (frunze), Troscot (parti aeriene), Turita mare, Unguras (parti aeriene), Urechelnita, Urzica (frunze), Urzica moarta alba, Urzicuta moarta, Ventrilica, Vinarita, Vindecea, Vinerita, Volbura, Vulturica, Zamosita, Zarna (parti aeriene), Zmeur (frunze).

Indiferent cat de ocupati suntem cu gradinaritul nu trebuie sa uitam ca aceasta luna debuteaza cu ziua florilor din viata noastra - copiii nostrii asa ca, e momentul sa le uram