O timisoreanca lupta pentru "fibra de aur a Romaniei"

O timișoreancă e decisă să lupte pentru „fibra de aur a României”: „Cânepa ne-a hrănit, ne-a îmbrăcat, ne-a încălzit şi ne-a vindecat de mii de ani”. De ce acuză guvernanții de incomeptență De Georgeta Stanici - Ian 13, 2016 6 DISTRIBUIȚI Facebook Twitter Românii aproape au uitat că până în 1989, țara noastră ocupa locul 1 în Europa la cultura inului şi a cânepei şi locul 4 în lume. Se mai cultivă acum doar câteva mii de hectare din cele peste 130.000 inițiale. O timișoreancă e decisă, însă, să nu lase să moară această tradiție. Leontina Prodan se chinuie de ani buni să atragă atenția autorităților că cultura cânepii și a inului trebuie susținută. E greu să explicat unor oameni superficiali că neaoșa noastră cânepă e diferită de cea indiană, sau că este o plantă cu utilitate din industria alimentară, în cea textilă și a mașinilor, însă Prodan nu e dispusă să cedeze. Recent, timișoreanca a lansat o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Dacian Cioloş, viceprim-ministrului Vasile Dâncu și ministrului Agriculturii Achim Irimescu. Joi, Leontina Prodan a fost invitată de acesta din urmă la București, la o discuție pe baza celor semnalate în document. Redăm, în cele ce urmează, scrisoarea care a stat la baza unei întâlniri ce poate schimba soarta cânepii în România: Numele meu este Leontina Prodan, născută în satul Gâlgău Almaşului, jud. Sălaj, iar după absolvirea Facultăţii de Studii Economice la Universitatea de Vest Timişoara (1980), am lucrat ca economist până în anul 1991, an în care am început o afacere în domeniul producţiei de confecţii, activitate pe care o desfăşor şi astăzi, având ca segment de piaţă vestimentaţia şcolară, îmbrăcămintea naturală din in şi cânepă (costume populare), ateliere de promovare a meseriilor şi meşteşugurilor tradiţionale. Între timp am absolvit secţia de Design Vestimentar a Facultăţii de Arte Plastice Timişoara, iar în prezent sunt masterand în anul II la USAMV Cluj: Agricultură, Schimbări Climatice şi Siguranţă Alimentară. Am avut şansa copilăriei la ţară, împreună cu părinţii şi bunicii de la care am deprins bucuria muncii pământului, dar şi alternativa unei meserii, bunicii fiind cojocari. V-am prezentat aceste detalii pentru a înţelege de ce anul trecut (2014) am cultivat in şi cânepă în satul meu, pentru a avea materie primă în activitatea firmei. Ştiam problemele legate de legislaţie, eu doresc să-mi păstrez identitatea şi libertatea de a continua ceea ce mi s-a transmis de la neamul meu. Am întâmpinat situaţii ridicole până am reuşit să obţin o autorizaţie de cultură a cânepii în sistem gospodăresc, iar mama mea de 83 de ani a făcut faţă tuturor controalelor: Direcţia Agricolă, Brigada Antidrog şi Crimă Organizată! În anul 2015, având deja o experienţă, am crezut că va fi mai uşor, a trebuit să fac aceleaşi demersuri, inclusiv să cumpăr altă sămânţă certificată, cea obţinută de mine nu aveam voie să o folosesc pentu însămânţare, dar cultura în sistem gospodăresc nu figurează în legislaţie, pentru că în noul PNDR 2014-2020, ŢĂRANUL nu mai există, aşa că suprafaţa mea de 5 ari cu cânepă a trebuit să o declar lot experimental, folosindu-mă de adeverinţa USAMV Cluj ca masterand. Tot în acest an am organizat la Gâlgău Almaşului ZIUA CÂNEPII (6 august), eveniment la care au participat personalităţi importante din domeniu (76 profesori, cercetători, investitori), peste 700 de persoane interesate de cultura plantelor tehnice. Reprezentanţii din MADR nu au răspuns invitaţiei noastre. Prin iniţiativa DRUMUL INULUI ŞI CÂNEPEI a Asociaţiei Culturale Tradiţii, Identitate şi Succes (ACTIS-Timişoara), câţiva cultivatori au reuşit să obţină autorizaţii pe suprafeţe mici în judeţele Arad şi Cluj, dar cu foarte mari probleme create de funcţionarii din instituţiile statului: primării, Direcţii Agricole, Poliţia Antidrog, Poliţie, Ministerul Agriculturii. Cânepa româneasca este recunoscută în lume, nemţii o numeau “fibra de aur a României”, aproape zilnic primim solicitări din ţară şi străinătate pentru produse din cânepa noastră. În magazinele naturiste şi super-market-uri se găsesc seminte si frunze din China, Franta, Austria, iar firma Cannah-Salonta produce ulei de cânepă, procesând săptămânal 5 tone de seminţe importate din China şi Franţa, un alt procesator din Alba Iulia importă din Austria! Incompetenţa la cel mai înalt nivel, prin adoptarea legii 143/2000 (interzice culturile de cannabis, fără să menţioneze diferenţa dintre cannabis sativa şi cannabis indica), apoi a altor acte şi norme de aplicare, au dus la distrugerea în totalitate a unităţilor de procesare (topitorii, filaturi, ţesătorii, Staţiuni de Cercetare). Lipsa cânepei ca plantă de asolament îngrijorează adevăraţii specialişti agronomi, marginalizaţi în drepturi de decizie si opinie. Lipsa de atitudine a Forurilor ştiinţifice (academii, universităţi, institute de cercetare), privind manipularea media cu denumirea drogurilor sintetice ETNO-BOTANICE, care nu au legătură nici cu ETNO, nici cu BOTANICA, este de neînţeles. Denumirea stiinţifică a cânepii romaneşti este CANNABIS SATIVA diferită prin continutul de THC de CANNABIS NARCOTICA, iar în actele oficiale ale Ministerului Agriculturii, denumirea de CÂNEPĂ nu este folosită, doar cea de “plantă holotropă şi halucinogenă” , argumentând că “ne-am aliniat armonios la legislaţia europeană” ( Elena Tatomir-dir. gen. MADR). Cânepa este mai mult decât o plantă, când spun cânepă, mă gândesc la tradiţia ancestrală a satului, cânepa ne-a hrănit, ne-a îmbrăcat, ne-a încălzit şi ne-a vindecat de mii de ani. Sunt mari oameni de ştiinţă ai Planetei care susţin importanţa şi necesitatea acestei plante şi îl menţionez pe savantul japonez MASARU EMOTO, cu cartea “Viaţa secretă a apei” (ed. Adevăr divin, pag. 140-147), care susţine că planeta poate fi salvată de cânepă. La noi în ţară, firma HOFIGAL este premiată cu aur la Geneva pentru tratarea cancerului pe bază de cânepă, la Cluj CASA BIO a editat cartea SĂNĂTATE MULTĂ ÎNTR-UN MIEZ DE CÂNEPĂ (Alina Varadi), iar la Lugoj, VIRGINIA FAUR –inginer doctor chimist – (firma FAVISAN) , in cartea “Un brevet de viaţă lungă” , la capitolul CÂNEPA ROMÂNEASCĂ NU ESTE DROG. ESTE O PLANTĂ-MIRACOL (pag.139-149), ne specifică lista cu beneficiile cânepii: haine şi ţesături, hârtie, funii, materiale plastice, materiale de construcţii, combustibil, cânepa poate înlocui aproape toate produsele petro-chimice toxice (răşini, vopsele, cerneluri, lacuri, solvenţi, chituri, materialul de tencuieli), izolant fonic şi termic în industria auto si locuinţe, aşternut pentru animale pentru că absoarbe mirosul de urină, compost pentru ciupercării… “Ştiinţa a demonstrat că SEMINŢELE şi FRUNZELE de cânepă sunt cele mai hrănitoare alimente de pe planetă” (pag. 141), medicina tradiţionala chineză, indiană, românească menţionează multe aplicaţii, iar Virginia Faur prezintă motivele utilizarii ca hrană: elimină constipaţia şi balonarea, îmbunătăţeşte starea de spirit (litiu organic), întăreşte şi susţine pancreasul (crom organic), susţine sănătatea inimii (magneziu, omega 3 şi omega 6 in proporţie echilibrată de 1:3), susţine sănătatea pielii (sulf şi zinc), susţine sistemul imunitar (germaniu organic), detoxifiant de excepţie(conţine toate mineralele din tabelul lui Mendeleev), menţine supleţea organismului, protejează împotriva cancerului. Avem cele mai bune condiţii pedo-climatice din Europa, soiuri monoice si dioice pentru fibră şi sămânţă recunoscute si certificate cu conţinut THC sub 0,2%, încă mai sunt specialişti şi cercetători care şi-au dedicat ani mulţi în activitatea de ameliorare a soiurilor româneşti ( Prof. Valeriu Tabără de la Staţiunea Lovrin-Timiş, dr. Găucă Constantin de la Statiunea Secuieni-Neamţ, dr. Vasile Ilea Staţiunea Livada Satu-Mare). Avem TRADIŢIE. Este nevoie de legi clare şi corecte, care să repună în drepturi cea mai veche plantă cultivată pe Pământ, de o viziune şi strategie bine documentată pe cele două direcţii: sistemul industrial si sistemul gospodăresc (foarte important pentru “civilizaţia rurală”, adică pentru gospodăria ţărănească) În războiul economic la care am depus armele prin incompetenţă, trădare şi corupţie, putem deveni imbatabili prin respectarea tradiţiilor şi identităţii, prin promovarea valorilor spirituale ale neamului nostru. La final menţionez că a existat firma “Cânepa Românească SA” (2000-2008) la Timişoara, cu proiect de relansare a culturilor de in şi cânepă, depus la Bruxelles în anul 2002, considerat cel mai bun proiect pe resurse naţionale in Europa de Est de către Comisia Economică de la Geneva, proiect care avea nevoie de “garanţie guvernamentală”, nerealizat în condiţiile politice de atunci. Pentru mai multe informaţii vă pot pune la dispoziţie proiecte, documentaţii, articole, studii. Nu este îngăduit nimănui să condamne la pieire o plantă lăsată de Dumnezeu. În cartea “Datinile şi Credinţele Poporului Român”, Elena Niculuţă Voronca (1910) spunea: ”Cânepa a lăsat-o Maica Domnului pentru femeie ca s-o lucreze şi vai de femeia care nu vra să se supuie datoriei sale”. În toată literatura şi cultura populară nu veţi întâlni referiri la cânepă ca drog. Cine nu cultiva cânepa nu avea cu ce să se îmbrace, nu putea participa la şezători, la munca in comunitatea satului, “era arătat cu degetul, nu erau consideraţi oameni de treabă” (aşa-mi spunea Mama-Bătrână). În speranţa că vom putea continua munca şi existenţa noastră pe Pământul nostru, vă doresc multă putere de muncă şi să vă sprijiniţi pe adevăr, cinste şi dragoste de neam.

Sursa : http://www.pressalert.ro

Ghidul gradinarului incepator - constructia straturilor

Chiar daca  tutorialele nu sunt titrate,imaginile vorbesc de la sine. Pentru a vedea intregul proces vizionati ambele tutoriale. Vizionare placuta si weekend minunat.

Cum crestem fertilitatea solului

Despre banane - recoltare si impachetare

Un filmulet interesant despre recoltarea si impachetarea bananelor. Vizionare placuta.

Un clip filmat in Costa Rica la un renumit producator de talie mondial ne arata ce se intampla cu bananele de cand sunt culese.

1. Fructele sunt culese cand sunt inca verzi, dar dupa ce au fost masurate si verificate ca indeplinesc toate criteriile.

2. Dupa ce muncitorii, bananeros, s-au asigurat ca fructele sunt protejate, cu bucati de cauciuc si plastic impotriva loviturilor si a altor factori, ramurile sunt taiate cu macheta.

3. Frunzele ramase apoi sunt lasate pe pamant, printre bananieri si servesc pe post de ingrasamant.

4. Bananele sunt transportate apoi, printr-un sistem de cabluri tras cu magarii, in locul din ferma unde sunt ambalate. Dar inainte sa ajunga in cutiile imense pe care toti le cunoastem, mai au de parcurs cativa pasi. Bananele recoltate sunt inregistrate in sistem, se stie foarte bine cine sunt cei care le-au cules si de unde.

Daca nu corespund standardelor, fructele sunt trimise inapoi.

5. Bananele sunt apoi spalate cu o combinatie de apa cu clor.

6. Apoi sunt taiate in manunchiuri si bagate in apa, pentru a fi curatate si mai bine si pentru a fi protejate, in acelasi timp.

7. Sunt verificate din nou, sunt taiate in “ciorchine” de cate 5 sau 7 si lasate sa pluteasca din nou, pana la urmatoarea zona din fabrica. Acolo, sunt cantarite si marcate cu celebrele etichete.

8. Li se aplica apoi o substanta care pastreaza prospetimea fructelor. Ajung imediat la ambalat, unde sunt puse in cutii speciale, cu gaurele, pentru a permite o buna ventilatie si pentru a le permite fructelor sa se coaca. Cutiile din carton sau din materiale reciclate trec prin inca un punct de control, dupa care sunt pregatite pentru transport.

Tot acest proces dureaza cam doua-trei ore. De atata timp au nevoie bananele de cand sunt culese pana cand ajung in cutii, ambalate frumos si gata de drumul spre alte tari, supermarketuri, apoi la tine in cos.

Sursa: http://viatasisanatate.com/te-ai-intrebat-vreodata-care-este-drumul-parcurs-de-catre-banane-pas-cu-pas-din-jungla-pana-in-supermarket-iata-cum-video/

Preparate biodinamice - compostul in corn de vaca ( preparatul 500)

Pentru cei interesati de agricultura biodinamica va prezentam un scurt documentar referitor la compostul in corn de vaca cunoscut sub numele de Preparatul 500 in agricultura biodinamica. Vizionare placuta.
COMPOST IN CORN DE VACA

Datorita puterii sale de vitalizare a ogoarelor, compostul in corn de vaca este cel mai valoros ingrasamant organic.

Acest tip de compost se produce dupa o reteta a lui Rudolf Steiner in care cele mai importante elemente sunt:

-       containarul (coarnele de vaca);

-       locul (adancime de maxim 0,6 -1,0 m in sol);

-       perioada de compostare (octombrie – martie);

-       metoda de obtinere si de aplicare a preparatului lichid fertilizant.

Se utilizează 60 – 90grame de compost solid (2-3 coarne de vaca), pentru fiecare hectar de teren. Compostul in corn de vaca este cunoscut sub numele de preparatul 500. Este baza pentru cresterea fertilitatii solului, precum si pentru reinnoirea solurilor degradate. 

Acesta este, de obicei, primul preparat utilizat cand trecem la sistemul de agricultura ecologica biodinamica.

Preparatul 500 se face prin umplerea cornul unei vaci, cu balegar de vaca, si ingroparea acestuia in timpul lunilor mai reci (octombrie – martie).

Coarnele de vaci provin de obicei de la abatoare.

Se folosesc cele de vaca care difera de cele de taur printr-o serie de inele si au varfurile solide.

Balegarul trebuie sa fie de la o vaca aflata in lactatie, pentru a avea in compozitie si calciu.

Vaca trebuie sa fie hranite cu furaj de buna calitate cu doua zile inainte de umplerea coarnelor.Coarnele ar trebui sa fie îngropate intr-o groapa care a fost imbogatit cu compost de buna calitate, cu capatul deschis in jos, astfel incat sa nu ajunga apa de ploaie in interior. 

In timpul lunilor reci de viata, solul are tendinta de a se umple cu energii de crestere, care sunt absorbite de balegar prin corn.Preparatul atunci cand este gata, trebui sa fie dulce mirositor, si sa fie depozitat intr-un loc racoros si izolat.

El se foloseste in faza descendenta a lunii, in cantitati mici, respectiv 25 g in 13 litri de apa la aproape jumatate de hectar, de teren, dupa ce a fost agitat timp de o ora intr-o directie si apoi inversata directiai.

Se aplica rapid, din galeata cu ajutorul unei maturite (perii). Preparatul ajuta la forma-rea humusului, dezvoltarea bacteriilor in sol, faramitarea solului, cresterea activitatii ramelor, absortia si retinerea apei in sol, inradacinarea profunda a plantelor, pe orice tip de sol.

Sursa:agriculturae

SATUL ( FED UP - subtitrare in limba romana)

Un documentar care ridica un imens semn de intrebare referitor la modul in care intelegem sa crestem generatiile urmatoare. Vizionare placuta si spor la gradinarit.

De Septembrie

Sfarsit de saptamana memorabil petrecut alaturi de sotie , la intalnirea de 30 de ani a primei promotii de ofiteri femei din Romania ce au absolvit Scoala militara de 3 ani de la Sibiu, specialitatea intendenta. 

Este 13 si marti iar gradina,sau mai bine zis, ce-a mai ramas din ea sufera de sete. Un inceput de toamna torid cu temperaturi ce depasesc la pranz 30 de grade si fara precipitatii.

Rosiile obtinute din plantarea copililor sunt in plin rod.

Unele se indreapta spre masina de tocat si vor sta pana la iarna sa priveasca zapada din spatele sticlei borcanului altele mai barbatoase ajung direct langa fratii castraveti in salata delicioasa 

Capia abia asteapta sa-si arate calitatile langa ciupercutele si patlagelele vinete din zacusca.

Chiar daca au fost plantate mai tarziu plantutele de capia au recuperat timpul pierdut taman la tanc sa ajunga zacusca si coapta la borcan.

Si "borcanatele de Govora" si-au arata rodnicia sporind numarul contributorilor lla delicioasa salata.

La cum se prezinta fructele si cu vremea blanda ce ne ajuta sigur mai avem de recoltat.

In scheletul discentrat( ca nu se mai poate numi solar) minunile Mirelunei inca nu si-au spus ultimul cuvant.

Ne coacem mai incet poate ajungem si noi la mare in programul "Litoralul pentru toti" 

Dupa ce ne-am cocotat prin toti pomii asteptam sa ne coacem si noi.

Nu va suparati cred ca trebuie sa tin o cura de slabire asa ca va rog sa nu ma faceti bulion.

Cui nu-i place in zacusca si nici in bulion ii rezervam o surpriza, un masaj cu ulei de masline dupa "solar"( uscator).

Sa aveti o toamna minunata plina de roade bogate.

Semanatoare manuala de precizie

Nasterea Maicii Domnului: Ce nu ai voie sa faci de Sfanta Maria Mica

Nasterea Maicii Domnului este prima sarba-toare cu cruce rosie din anul bisericesc, fiind praznuita in Biserica Ortodoxa pe 8 Septem-brie, potrivit crestinortodox.ro. 

Fecioara Maria s-a născut într-o familie de creştini, Ioachim şi Ana. Aceştia, deşi înaintaţi în vârstă, s-au rugat cu tărie pentru a avea un prunc. Tradiţia spune că Îngerul Gavriil i-a vestit că ruga lor a fost ascultată şi că Dumnezeu le va da cel mai de preţ dar, un prunc, ales al Domnului, pe care au botezat-o Maria.

Iata cateva superstitii legate de aceasta zi.

În credinţa populară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului reprezintă hotarul astronomic dintre vara şi toamnă, momentul în care se dă startul lucrurilor agricole de toamnă şi momentul în care noul anotimp începe să îşi intre în drepturi.

Ziua de dinaintea sărbătorii şi ziua de după aduc ghinion celor care lucrează – bărbaţii se vor lovi, iar femeilor li se va arde mâncarea. 

În unele zone există chiar superstiţia conform căreia dacă găteşti înainte sau după Sfânta Maria Mică, ţi se varsă oala cu mâncare şi îi arde pe copii.

De asemenea, în cultura populară se mai spune că aceia care nu şi-au adunat plante medicinale nu trebuie să mai facă acest lucru pentru că acestea îşi pierd puterea tămăduitoare dacă sunt culese după Sfânta Maria Mică.

Cei care mănâncă gătit la foc în aceste zile pot atrage asupra lor boli care îi pocesc.

În această zi, bărbaţii nu meşteresc şi nu fac treaba în gospodărie, iar femeile nu cos şi nu spală rufe.

Indiferent cat de frig ar fi, in cultura populara, exista superstitia potrivit careia nu trebuie sa se aprinda focul in preajma acestei sarbatori, in caz contrar ghinionul se va abate asupra ta; de asemenea, nici bolile nu te vor ocoli.

In mentalul colectiv s-a incetatenit si ideea ca 8 septembrie este ziua in care plantele nu mai sunt bune de leac si isi pierd puterile tamaduitoare. Astfel, cei care nu si-au adunat plantele medicinale pana la aceasta data nu ar trebui sa mai faca acest lucru,

Dupa Sfanta Maria Mica nu se mai poarta palarie, pentru ca, potrivit credintei populare, vremea rea isi intra in drepturi, de unde si vorba: : “O trecut Santamaria, leapada si palaria”.

Se crede ca daca pe 8 septembrie ploua, atunci vremea va fi la fel de capricioasa pe tot parcursul toamnei. In cazul in care infloresc merii si perii, atunci toamna va fi frumoasa.

Se spune că rugăciunile adresate Maicii Domnului în această sfântă zi de sărbătoare de către cele care îşi doresc un copil sunt mai ascultate ca oricând.

Este ziua în care unele păsări îşi pregătesc călătoria spre ţările calde, iar gazele şi reptilele se retrag în pământ. Plantele nu mai sunt bune de leac şi îşi pierd puterile tămăduitoare. Vremea începe să se strice, devenind capricioasă şi mai răcoroasă. Începe culesul viilor, al unor fructe şi plante medicinale, bătutul nucilor, recoltarea ogoarelor, semănatul cerealelor de toamnă.

Se aprinde candela în dreptul icoanei Maicii Domnului şi se lasă să ardă pe tot parcursul sărbătorii.

De Sfânta Maria Mică se împart struguri şi prune de sufletul morţilor, pentru ca acestora să li se ierte păcatele şi să primească şi ei din roadele toamnei pe lumea cealaltă.

Tuturor celor care poarta acest sfant nume le urez un sincer si calduros 

" LA MULTI ANI!"

 Sa aveti o toamna minunata plina de roade bogate.

Cum e mai bine?

Cred ca gradinarii adevarati sadesc de toate si legume dar si sentimente.
Sa aveti o toamna minunata cu roade bogate.

EXCLUSIV! Fermierii din România vor referendum național pentru schimbarea Constituției: ”Pâmântul trebuie să devină patrimoniu național!”

Referendum național pentru salvarea agriculturii românești! O lege corectă pentru fermierii români! Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) începe să strângă semnături pentru primul referendum menit să schimbe legislația din țara noastră în acord cu ce vor românii. Președintele LAPAR Laurențiu Baciu a declarat pentru Agrointeligența că aceasta este singura soluție pe care România o mai are pentru a-și proteja pământul în fața marilor tranzacții pe care le fac străinii la noi în țară și că până la acest moment, propunerile cu care au venit fermierii nu se regăsesc în nici una dintre drafturile discutate la MADR pentru modificarea Legii vânzării terenurilor agricole!

Drumurile repetate, dar și felul cu care se mișcă lucrurile în ceea ce privește modificarea Legii 17/2014 privind vânzarea terenurilor agricole l-au determinat pe Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) să se gândească la un alt mod de a schimba legislația, prin organizarea unui referendum.

”În ceea ce privește legea vânzării terenurilor, nu se mai întâmplă nimic! O lege pentru care ne tot luptăm nu va ieși în veci și dacă va ieși, nu va spune nimic sau va fi mai rea decât a fost până acum. Tot avem discuții, consultări, mergem la MADR cu propuneri și partea MADR pare să vrea numai să ne convingă că nu avem dreptate. Nu putem facem nici o modificare pentru că îi deranjăm pe alții: la noi întâi ai grijă de ceilalți și pe urmă de tine, ca popor. Chiar azi am fost la minister și am întrebat în ce stadiu se află legea vânzării terenurilor. Mi-au fost arătate niște draft-uri care din punctul nostru de vedere nu au nici o legătură cu propunerile noastre. Am plecat foarte dezamăgit de acolo și în acest sens m-am gândit la o altă soluție, una care o să fie mai eficientă decât modificarea unor legi și anume la strângerea de semnături pentru a determina Președinția României să organizeze un referendum privind vânzarea terenurilor către străini”, a declarat pentru Agrointeligența Laurențiu Baciu, președintele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

LAPAR își propune să modifice Constituția

Vizavi de această acțiune LAPAR va trimite o poziție oficială către Președintele României și către Guvern, prin intermediul căreia își propune să-i anunțe pe cei implicați care sunt demersurile pe care asociația de producători le va întreprinde în perioada următoare, demersuri care au ca scop final modificarea Constituției.

”În același timp vom trece și la treabă, adică la strângerea de semnături pentru a-l determina pe Președintele României în vederea inițierii unui referendum privind vânzarea terenurilor către străini. Văd că prin lege nu vom face nimic. Prin referendum se va lămuri pentru totdeauna ce vrea poporul român: vrea să-și vândă pământul sau nu vrea să-și vândă pământul. Inițiativa noastră urmărește schimbarea Constituției României, astfel încât terenurile agricole să fie patrimoniu național și nu un bun oarecare ce poate circula oricum. Ca orice bun patrimonial, pământul trebuie să aibă un statut special”, ne-a explicat președintele LAPAR.Este ultima șansă pentru a ne proteja pământul

Vânzarea terenurilor agricole către străini a luat proporții și fără o situație exactă asupra suprafeței pe care străini o au în proprietate, fermierii se tem că, în scurt timp vor pierde și puținul pământ ce le-a mai rămas. Tocmai de aceea văd în modificarea Constituției ultima șansă pentru a proteja acest bun național.

”Despre modificările care ar trebui introduse în legea vânzării terenurilor se discută de foarte mult timp. Tot vorbim vorbe, din 2010 tot vorbim de o lege a vânzării terenurilor, când cei implicați s-au încăpățânat ca și acum și s-a demonstrat că a ieșit o lege care nu are aplicabilitate. Echipele care lucrează acum la această lege mi-au lăsat impresia că suferă de aceeași boală și în ritmul asta, lăsând la latitudinea unor oameni care nu stăpânesc bine nici legislația, nici realitatea din teren, riscăm să ne facem de râs, scoțând o lege care nu își va atinge scopul pentru care a fost creată”, a mai spus reprezentantul fermierilor.

Cum se poate revizui Constituția?

Revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot. În cazul cetăţenilor care iniţiază revizuirea Constituţiei, aceștia trebuie să provină din cel puţin jumătate din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 20.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative.

Conform Constituției României, proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera Deputaţilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Dacă prin procedura de mediere nu se ajunge la un acord, Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţă comună, hotărăsc cu votul a cel puţin trei pătrimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire.

Articol preluat de pe http://agrointel.ro/64031/exclusiv-fermierii-din-romania-vor-referendum-national-pentru-schimbarea-constitutiei-pamantul-trebuie-sa-devina-patrimoniu-national/

DEZVĂLUIRI INCENDIARE! Ne-au RAS INDUSTRIA și se duce dracului și AGRICULTURA!

FERMIERI ROMÂNI DESPRE SECRETE DUREROASE. Ne-au ras industria și se duce dracului și agricultura! Suntem chiar atât de dobitoci încât să nu vedem cât de parșivă e politica pe care o fac ei?! Chiar dacă nu vrem să recunoaștem, România este ocupată economic, străinii fac legea la noi în țară. Noi suntem neam de slugă, mereu cu șapca în mână. Citiți DEZVĂLUIRILE uluitoare făcute de fermierii români! Nu ne-au primit în Europa cât timp am avut tractoare și fabrici de utilaje agricole. După ce ni le-au ras pe ale noastre, ne-au primit în Europa, ne-au dat fonduri ca să ce? Să cumpărăm tractoare și utilaje de la ei! Fermierul român nu a fost stimulat prin credite cu dobândă zero sau prin tot felul de șmecherii financiare pe care le fac alte state, finanțând mascat fermierul. Sunt atât de dibaci încât statul român nu va avea aproape nimic de câștigat. Dacă 100 de afaceri se închid sunt 100 de asistați social, la un moment dat, sau 100 de tineri plecați în străinătate și 100 de părinți care plâng în pumni, spune Călin Fărgaciu, președintele Cooperativei Agricole Someș Arieș, una dintre cele mai vechi și mari cooperative din România. De fapt, este prima cooperativă din Transilvania, creată imediat după revoluția din decembrie 1989. Tot ce produc fermierii români nu este bun. E bun numai ce vine din Europa. Noi mâncăm dintr-o vită părțile pe care le aruncă Europa. Străinii iau musculatura cea mai bună și de calitate și nouă ne dau tot ce nu folosesc ei. Ce-i bun din carne opresc alții, la noi ajunge carne de lucru, capete de salam, alimente care nu par deloc comestibile. Și noi care avem condiții excepționale de ce să fim la mâna altora care au cumpărat pământul și și-au bătut joc de noi. De ce lumea e circumspectă în tot ce face și noi ne-am lăsat în pielea goală în fața Uniunii Europene. Dacă mâine sau poimâine există verosimilitatea ca Uniunea Europeană să se spargă? Nenorocirea acestei țări a fost că la revoluție nu am păstrat nimic. Am ras încet, încet tot. Ce vom face că nu mai avem nimic?! Nu ne rămâne decât să cumpărăm de afară. Nu mai avem vaccinuri, nu mai avem antibiotice, nu mai avem porci, nu mai avem vaci, nu mai avem tractoare, nu mai avem mașini agricole, nu mai avem nimic, spune dr. Mihai Petcu, fermierul cu o experiență vastă în creșterea vacilor de lapte. O scădere de 7 ori a efectivului de bovine în România este cel puțin alarmantă. În 1987, efectivul era undeva la 7 milioane de capete, în 1989 aveam 5,3 milioane de capete de bovine și am ajuns încet-încet să avem în 2013, în cererile depuse pentru subvenție, 1.035.000 de capete. Gândiți-vă ce ar însemna ca 500.000 de viței să fie crescuți, îngrășați, sacrificați în România. Și de ce să nu vindem noi măcar carcasă dacă nu preparate și semipreparate? De ce să vindem noi vițeii mici și după aceea nu avem ce face cu cerealele? Vindem cerealele ieftin. Dacă facem aici o balanță comercială cred că rezultatele sunt dezastruoase. Ce înseamnă să vinzi o vițea la 100 kg cu 400 de euro și ce ar însemna să o vinzi la 500 de kg carcasă cu 3,5 euro/kg, dezvăluie Dumitru Grigorean, președintele Asociației Crescătorilor de Bovine de Carne din România. Abatoarele care ar fi putut să facă export către Europa au fost închise. Abia acum, s-ar gândi un plan pentru deschiderea unor abatoare. Un alt sector lovit crunt este cel al oieritului, cu îndelungă tradiție în țara noastră. Cum se vindea altădată lâna? Nici nu avea loc în depozite, mii de kilograme se expediau la export în țările arabe. Erau contracte cu Kuweit, Iordania, Liban, Arabia Saudită. Acum, lâna este aruncată sau dacă au noroc fermierii o vând ca să fie pusă în asfalt pentru că ar da elasticitate acestuia. Străinii care ne calcă pământul ar fi interesați de modul de administrare și de strategia fermelor mari românești, atât cele de creșterea a bovinelor, cât și cele de creștere a păsărilor și a porcilor, iar odată ce le cunosc secretele să devină stăpâni peste aceste exploatații, susțin fermierii noștri. La un moment dat, am fost contactat de o firmă de consultanță, un fond de investiții care m-a căutat pe mine pentru că eram președintele asociației și să-i pun în legătură și cu alți fermieri, dacă suntem dispuși să ne vindem toți fermele, să vină un fermier olandez care să preia toată zona. Un alt coleg de-al meu cu fermă mai mare a fost contactat direct de fondul de investiții. Chiar dacă noi nu vrem să recunoaștem, România este ocupată economic. Atât timp cât procesatorii și retailerii, cei care hotărăsc comerțul în România sunt cetățenii altor state, profitul merge acolo, ei fac legile în România. După înființarea unei ferme mari de bovine, în județul Alba, care produce 50.000 de litri de lapte pe zi, la nici două luni, 100 de fermieri români au fost anunțați că li se vor rezilia contractele pe care le aveau procesatorul, dezvăluie președintele Cooperativei Someș Arieș. Călin Fărgaciu conduce o cooperativă prosperă care a reînviat brandul brânzei de Năsal și care are un lanț integrat. Altfel spus, se descurcă mult mai bine decât mulți fermieri din România și totuși, Călin Fărgaciu a mărturisit că trăiește cu o spaimă. Am o spaimă teribilă pentru că ești pus în fața faptului de azi pe mâine. Nu există o perspectivă să știi, domle, în România cam asta se va întâmpla și hotărăști tu. Mai ții ferma nu o mai ții? Faci o reconversie, te duci în altă parte. Până la urmă trebuie să ne gândim un pic la a fi patriot pentru că alții o fac cu mare drag și de aia au fost mereu imperii coloniale, de aia au fost stăpâni pentru că s-au gândit în primul rând la poporul lor. Noi, de asta am fost neam de slugă și mereu am fost cu șapca în mână pentru că ne-a fost frică să nu cumva să se îmbogățească și vecinul meu român. Dacă ei (state membre vechi UE n.r.) au beneficiat de primul val de subvenții după intrarea în Europa, acum vin aici și beneficiază de subvențiile pe care tot ei le dau pentru statul român. Exact cum au făcut cu industria, spune Fărgaciu. Toate aceste dezvăluiri au fost făcute în cadrul emisiunii În premieră, Antena 3.
Articol preluat de pe http://www.agroinfo.ro/economic/dezvaluiri-incendiare-ne-au-ras-industria-si-se-duce-dracului-si-agricultura

Hora tomatelor la inceput de August

Ultimele retusuri si la formatiile autohtone.

Pregatirea formatiilor pentru spectacol, reprezentand Anglia ansamblul folcloric Tigerella.

Avem reprezentanti din diverse zone exotice.- GWXP20 suna a S.F.

Tinute de gala la Sun Gold.

Ansamblul folcloric" Mireluna, reprezintand Bucurestiul - zona"folclorica "Rosii de rosii"

Pruive noire o formatie venita tocmai din indepartata Rusie, cunoscuta si sub numele de Russian Black Plum

Ansamblurile folclorice locale, Florica, Valcea, Rodica, Ardeiasul si roze, cu mari sanse la podium.

Prima hora a valcencelor

O formatie hibrida dar care a lasat o impresie frumoasa.

O formatie din Elvetia Rose de Berna

O prezenta americana la hora, formatia Indigo rose - marca Oregon State University 

O formatie incantatoare Black Truffle

Reprezentand Anglia formatia Tigerella in costume frumos colorate si stransi uniti intr-un dans traditional.

O formatie de Durdune pregatite tot de maestrii de la laboratorul "Rosii de rosii"

Hora de final.

In aplauzele publicului ansamblurile parasesc scena.

Podiumul si concluziile juriului vor fi prezentate dupa prelucrare.

Ansamblurile au fost acompaniate de corul de femei de la Barbatesti si fanfara de barbati de la Muiereasca. 

Sa aveti o luna cu spor la gradinarit si roade bogate.

Sfarsit de Iulie in gradina

O dalie la ghiveci prietena molizilor care-si cauta inca locul in gradina.

Dupa recoltarea cepei locul gol a fost ocupat de castravetii cornichon care se pregatesc de o partida de volei. In stanga imaginii castravetii s-au imprietenit cu gladiolele care i-au ajutat sa se polenizeze atragand multe      (chiar foarte multe) albine, deci o asociere benefica 

Marul duo se pregateste,mai are timp sa-si aranjeze roadele.

Parul duo nu se lasa nici el mai prejos.

Cei 4 care au speriat... toate punctele cardinale in care se gaseste ceva verde de rontait, de regula salcam,dud, trifoi,lucerna, frunze de sfacla, mangold,etc.

Si daca tot vrem sa avem o gradina organica este bine sa avem la indemana si plante care ne pot ajuta. Langa platforma de compost am reusit sa "cultiv" tataneasa si pelin.

Alta planta companion care nu trebuie sa lipseasca din gradina organica este busuiocul,bun la toate, inclusiv in sosuri dar si la biserica si un experiment, mulciul viu din trifoi alb pitic.

Dupa ceapa intre randurile de morcovi a venit randul fasolei sa ocupe spatiul in succesiunea culturilor. 

De la nivelul sfeclei catre solar asa arata o parte a gradinii.

Pana acum am observat ca mulciul verde a reusit sa alunge o parte dintre plantele nedorite si sa tina bine umiditatea la nivelul solului chiar daca au fost doua zile caniculare. El a fost semanat dupa cultura de spanac,salata si bob.

Fasolea mea urcatoare a preferat plasa si nu ma pot plange de recolta.

Dupa ceapa fasole oloaga si un mulci verde in devenire.

Copilii recuperati si pusi la inradacinat s-au transformat in rasaduri si au umplut golul lasat de mazare. 

Sa aveti grija in aceste zile caniculare de pasarele si insecte. Nu este greu ca printre randuri sa puneti un vas plat cu putina apa din care sa-si poata potoli setea acesti ajutori de nadejde ai gradinarului.

Alunul tine putina umbra iar rosioarele nu se ofilesc de la soarele arzator din mijlocul verii. Un cais in devenire incepe sa-si formeze coroana.

Bostanaria, locul unde dovleceii si bostanii, pusi cam tarziu in acest an ( sa speram ca vom avea totusi o toamna lunga si destul de calduroasa) dupa o cultura de mazare incep sa-si impuna teritoriul.

Cateva june de Valcea rumene in obrajori.

O dimineata frumoasa de sambata. 

Se pare ca goji a prins drag de nisipul oltenesc si s-a dezvoltat foarte bine pentru primul an, mai ales ca are compania selecta a unui rosu " ca focul" catarator.

Ceva ce nu poate lipsi din nicio gradina care se respecta. Nu stiu cum vedeti dumneavoastra imaginea dar eu nu vad decat borcanele de zacusca.

Solarul la nudisti, dupa furtunile care au fost si-a pierdut imbracamintea si a ramas un schelet folositor care asigura sprijinul celor peste 40 de soiuri de rosii primite de la Mireluna(Rosii de rosii). 

Dar, despre asta intr-o postare viitoare cu exemplificari.

Dupa ce 4 ani am considerat ca arbustul de catina este un mascul in acest an a facut fructe pe o ramura. Chiar nu mai stiu ce sa cred.
Va multumesc pentru vizita si va doresc un weekend minunat cu spor la gradinarit.