Ce sa mai gatim ?

-     

Stanga musafiri, dreapta tata

   Azi e joi( si mai e si 13), deci trebuie sa gatim.

Nici bine nu m-a spalat Dolly pe ochi c-o aud pe Camy:

-       Si azi ce-ti fac azi, sa mananci?

Neinspirat, ca inca nu-mi inghitisem galbenusul, zic si eu..

- Pai mai nevasta daca tot am ramas “ai nimanui ”( din seria HOME ALONE 5), hai sa ne destrabalam ( culinar bineinteles) nitel.

- Destrabalare-ti trebuie tie? Eu mi-am scrintit neuronii( la ea merge la mine nu, ca dupa accident am ramas cu unul, singur si stingher intr-un colt de solar acoperit cu agril sa nu faca febra) sa vad ce-ti pun dinainte sa bagi sub nas si tu vrei destrabalare?

Revenit de pe meleagurile google-itului,imi trag sufletul, si-i zic:

-       Stai asa, Coana mare, ca umbla baiatul in lada de campanie.
     Tre` sa fie niscaiva listute cu bunaciuni pi acolo si-ti alegi ce vrei.

Deschid “ladita comandantului” si ce gasesc… o listuta de meniu taman de cand era bunica( Dumnezeu s-o odihneasca) fata( acu` nu intrebati de care… ca ni-i rusani) adica din 1937. Citesc si zic ca-i destul de buna ca sursa de inspiratie.

In virtutea firii mele ( mai arhaice, cum zic unii…) zic ca daca bunicii nostrii au mancat asemenea bunataturi s-au trait pana la 90-95 de ani poate gasim si noi elixirul tineretii.

Si iata ce se servea la o masa de Craciun in 1937:

Un suras in plina... iarna. Micul designer al familiei...

Lista pentru masa de Crăciun, anul 1937,

Facuta de un domn negustor si sotia sa bacanita care-si asteapta oaspeti de soi

( nu erau cu F1 –  n-aparusera hibrizii ca azi…)

Pe la ora 13,30, în ziua de Crăciun, se strângeau musafirii:

Întâi se servea domnilor care se aşezau la masa uriaşă de 24 de persoane, cu farfurii de porţelan de Bavaria cu două spade, albastre, încrucişate, şi tacamuri de argint sterling, englezeşti, desigur - ei bine, se servea alune sărate şi ţuică de Văleni.

Doamnele se învârteau pe la bucătării, "îşi pudrau nasul" iar copiii deschideau cadourile aflate sub Pomul de Crăciun.

Cadourile de Crăciun erau aduse de Prunc, sau de Cei Trei Crai de la Răsărit!

Apoi doamnele, vesele şi foarte bine dispuse, pentru că la bucătării, erau trei bucătari, era şi puţină, sau mai multă, mastică de Chios - începeau să umple masa.

Ouă umplute, cu o pastă pe bază de ficat de pasăre, unele poate şi cu anşoa, decorate cu frunzuliţe de pătrunjel sau murături;

Roşii umplute cu brânză de vaci de la olteni, mezeluri, neapărat salam de Sibiu, ghiudem, babic, kaizer, trei-patru feluri de brânzeturi, caşcavaluri, Camembert;

Totul aşezat pe platori mari de alpaca argintată

Măsline marinate, nu din cele negre.

Se aduceau sticlele de ţuică, neapărat de Văleni şi Piteşti.

Apoi venea marea salată de boeuf, făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Săruleşti şi cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai ştie calitatea în ziua de astăzi! Cu o cruce mare, roşie, din murături roşii, gogoşari, peste maioneză strălucitoare.

Pâine albă şi neagră, de pe Lizeanu.

Master chef-ul familiei si asistentul personal

Erau la rând, tremurând de nerăbdare, piftia de porc şi de curcan cu murături şi felii de ou în aspic.

Apoi se făcea o mică pauză, domnii vorbeau de afaceri, politică şi curse de cai, iar doamnele despre modă, copii şi actori.

Iarăşi doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile şi platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăţi: icre şi pescărie.

Sigur, erau bucătari şi servitoare, dar la Crăciun şi Paşte tradiţia de două sute de ani a familiei cerea ca doamnele să servească la masa festivă, ca demonstraţie balcanică a dragostei şi a respectului faţă de bărbaţi, capii familiei, cei care aduceau banii în casă.

Icre de Manciuria şi Beluga şi autohtonele icre de ştiucă.  Cu lămâi frumos tăiate, în spirale şi la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia şi gălbenuş tare de ou.

Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese.

Apoi urmau şalău cu maioneză în sos alb de lămâie şi somn la grătar. Se servea un vin alb sec, Fetească.

Se mai făcea o pauză, bărbaţii jucau table sau stos, iar doamnele îşi scoteau pantofii cu platformă, înalţi şi periculoşi, ca să încalţe papuci de blană, de la Braşov.

La un moment dat gazda întreba: "Măi băieţi, dar vouă nu vă este foame?" Semn pentru aducerea celor trei sute treizeci şi trei de sarmale. cu mămăliguţă făcută cu lapte din mălai de moară de piatră şi smântână tot de la olteni.

La sarmale mai apăreau pe masă şi două-trei feluri de muştar, hrean şi alte mirodenii de dres gustul, după poftă.

Cine voia putea lua, înaintea sarmalelor, o ciorbică de perişoare sau o supă de pui

 Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan şi vânat, cartofii prăjiţi pai, franţuzeşte, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveţi, gogoşari.

Apoi mici bucăţele de cârnat, ficat, rinichi, şorici, lebăr, caltaboş, mititei, pomana porcului.

In asteptarea cartilor de vizita...pardon musafirilor

Două feluri de vin roşu, sec, Băbească şi Pietroasele. Sigur, toate băuturile se serveau în pahare de cristal.

 Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure şi şniţel vienez!

 Cine voia, comanda o cafea, făcută neapărat din cafea braziliană de la "Armeanul".

Doamnele preferau o ciocolată caldă cu frişcă atunci bătută.

Se mai sta şi se mai discuta preţ de la vreo oră, se puneau la cale logodne şi încuscriri, călătorii şi vacanţe. Undeva, în salonul mic, se auzea un patefon iar domnii invitau doamnele la dans.

 Apoi începeau să fie aduse fructele şi dulciurile, toate odată, ca să aleagă omul şi să se sature numai văzându-le,portocale, mandarine, banane, ananaşi, mere, pere şi un... pepene.

Urmau cozonacii, imenşi, parfumaţi, plini de nucă, stafide şi de cacao. Rahat nu se punea pe atunci.

Vinul se schimba cu dulcele Cotnari.

Fursecuri de multe feluri şi mărimi, prăjituri făcute numai în casă, cu gust fantastic, cum nu se mai fac, două torturi, mereu două.

La desfacut cadouri pe ritm de ... colinde ca-i Craciun

Aşa era tradiţia. Un tort pentru Prunc şi unul pentru Mama Lui, Fecioara Maria.

Apoi urma dansul, "konga" în toată casa, cadourile trăznite pe care şi le făceu unul altuia mesenii, jocuri de societate, glume, bancuri, păcăleli, "mima" etc.

Oamenii chiar se distrau cât puteau şi râdeau în hohote.

 De Crăciun nu se bea şampanie...  doar de Revelion.

 Pe la ora zece noaptea se aducea o a doua cafea, semn că musafirii trebuie să se cam ducă pe la casele lor.

A doua zi, prin curier, gazda primea carţile de vizită ale mesenilor cu câte o scrisoare de mulţumire în care se arăta cât de bine s-au simţit...

Si acum e la fel…        

Ei domnu Vasile din toata masa copioasa, eu m-am ales cu ce-am cultivat... salata.
La anu` ma apuc de crescut ratani sa vezi nene fripturi cat China atunci.
Ariciul expandat de piept de pui, mazare, cartofi, morcovi, pastarnac,
castraveti si nu-ti mai insir (nu ca nu vreau, nu le stiu) e pentru musafiri.

Sper ca e suficient cat sa va inspire pentru acest sfarsit de saptamana. 

 Nu-mi ramane decat sa va doresc POFTA BUNA

Si pentru ca maine sunt pe drumuri, va urez un sfarsit de saptamana frumos cu vise implinite.