In lunga lista
a obiceiurilor populare romanesti de peste an, pe 24 februarie, intalnim sarbatoarea Dragobetelui, considerat personaj
mitologic “patron al dragostei și bunei dispoziții pe plaiurile românești”,
fiind identificat cu „Cupidon, zeul dragostei în mitologia romană, și cu Eros, zeul iubirii în
mitologia greacă”
Parerile
sunt impartite, unii autori numindu-l fiu al babei Dochia si cumnat cu eroul
vegetational Lazarica – mai toate traditiile pleacand de la importanta si dragostea pe care locuitorii
acestor meleaguri o aratau pamantului si succesiunii activitatilor sezoniere legate
de munca campului si in gospodarie, farmecul
fiecarui anotimp si celebrarea
schimbarilor produse in natura – in timp ce alti autori il considera, ca facand
parte din traditia crestina - o ființă, parte omenească și parte îngerească, sau chiar cu radacini pornind din perioada
dacica. DRAGOBETELE, numit și Năvălnicul sau Logodnicul Păsărilor, fecior
chipeș și puternic, aduce iubirea în casă și în suflet.
Cert este
faptul ca acesta sarbatoare era strans legata de fertilitate, fecunditate și de
renașterea naturii
Aceasta
sărbătoare marcheaza revigorarea naturii și nu numai, ci și a omului care, cu
aceasta ocazie, se primeneste.
Este o
sărbătoare a revigorării vegetației, a vieții în creștere, o data cu trecerea
la anotimpul de primăvara durata zilei crește, în contrapondere cu noaptea
care descrește, ca dovada și zilele sunt mai lungi si însorite- nu-i cazul azi
cand afara-I o atmosfera bacoviana,
In această
perioadă, păsările, vegetația, dar și oamenii se pun în acord cu natura, este o “nunta
a naturii”, însemnând renașterea acesteia, retrezirea la viață, ceea ce este și
semnificația centrală a sărbătorii
In
aceasta zi frumoasă de sărbătoare băieții și fetele trebuie să glumească, să serbeze Dragobetele, ca să fie îndrăgostiți în tot timpul anului.
In traditia populara zeul dragostei și al
bunei dispoziții, era sarbatorit prin petreceri, deseori urmate de căsătorii.
In Oltenia, Dragobetele este considerat protectorul și aducătorul iubirii în casă și în suflet .
Dragobetele
mai poate fi întâlnit și sub denumirea de „Dragomir”, un cioban care o însoțește pe Baba Dochia în
călătoriile prin munți, dar reprezintă de asemenea și o figură pozitivă, simbol
al primăverii, iar de ziua lui se sărbătorea înnoirea firii și oamenii se pregăteau de primăvară.
O alta
reprezentare a acestuia este cea a unei plante, numite Năvalnic, în folclor
fiind răspândită ideea ca Maica
Domnului l-a
transformat în aceasta pe Dragobete.
Dragobetele
mai are și alte nume: „Cap de primăvară”, „Cap de vară”, „Sânt Ion de
primăvară”, „logodnicul pasărilor”, „Dragomiru-Florea” sau „Granguru”.
Mai ales în
sudul României, există o perioadă întreagă, la îngemănarea lunilor februarie cu
martie sau, cel mai adesea, care sta sub semnul Dragobetelui”.
În majoritatea
locurilor, data celebrării este 24 februarie,
Îmbrăcați de sărbătoare, fetele și flăcăii se întâlneau în
fața bisericii și plecau să caute prin păduri și lunci, flori de primăvară.
Dacă se găseau și fragi infloriți, aceștia
erau adunați în buchete și se puneau ulterior în lăutoarea fetelor, timp în
care se rosteau incantatii gen:
“Flori de fraga
Din luna lui Faur
La toată lumea sa fiu dragă
Urâciunile să le desparți”
In Ziua de Dragobete, unii tineri se
luau de frați și de surori și, fără ritualul de crestare a brațelor, doar prin
îmbrățișări, sărutări frățești și jurământ de ajutor reciproc. Cei ce se
înfrățeau sau se luau surori de cruce făceau un ospăț pentru prieteni.
În această zi, oamenii mai în vârstă trebuie să aibă grijă
de toate animalele din ogradă, dar și de păsările cerului. Nu se sacrific animale pentru că astfel se strica rostul împerecherilor. Femeile
obișnuiau să atingă un bărbat din alt sat, pentru a fi drăgăstoase întreg anul.
Fetele mari strângeau de cu seara ultimele rămășițe de zăpadă,
numită zăpada zânelor, iar apa topită din omăt era folosită pe
parcursul anului pentru înfrumusețare și pentru diferite descântece de
dragoste.
In aceasta zi, se spune ca, bărbații nu trebuie să le supere pe femei, să nu se certe cu ele,
pentru că altfel nu le va merge bine în tot anul.
Tinerii consideră că în această zi trebuie să glumească și
să respecte sărbătoarea pentru a fi îndrăgostiți tot anul. Iar dacă în această
zi nu se va fi întâlnit fata cu vreun băiat, se crede că tot anul nu va fi
iubită de nici un reprezentat al sexului opus.
În această zi, nu se coase și nu se lucrează la câmp și se
face curățenie generală în casă, pentru ca tot ce urmează să fie cu spor.
În unele sate se scotea din pământ rădăcina de spânz, cu
multiple utilizări în medicina populară.
Oamenii de la țară își mai aduc aminte de obiceiul de demult
al fetelor și băieților care, în ziua lui Dragobete, se
primeneau în haine curate, de sărbătoare și porneau cu voie bună spre pădure,
pentru a culege ghiocei, viorelel, tămăioasă, pe care le așezau la icoane și le
foloseau la diverse farmece de dragoste.
Înspre ora prânzului, fetele porneau în goană spre sat, fuga
fiecăreia atrăgând după sine pe băiatul care le îndrăgea. După ce își
prindea aleasa, băiatul îi fura o sărutare în văzul lumii, sărut care simboliza
legământul lor de dragoste pe întregul an de zile. De aici și celebra
zicală Dragobetele sărută fetele!
Fiecare tânăr avea grijă ca ziua de Dragobete să nu îl prindă fără
pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rău, prevestitor de singurătate pe
întreg parcursul anului, până la următorea zi de DRAGOBETE.
Se mai crede că, în ziua de Dragobete, păsările nemigratoare se adună în stoluri, ciripesc,
își aleg perechea și încep să-și construiască cuiburile.
Prilej de bucurie și bunăstare, Dragobetele este unul dintre cele mai frumoase obiceiuri
străvechi ale poporului român.
Probabil că 24 februarie însemna, pentru omul
arhaic, începutul primăverii, ziua când natura se trezește, păsările își caută
cuiburi iar omul participă și el la bucuria naturii.
Atat baietii, cat si fetele au datoria de a se veseli de Dragobete pentru a avea parte de
iubire intreg anul.
Nu ai voie nici sa plangi in ziua de Dragobete. Se spune ca lacrimile care
curg in aceasta zi sunt aducatoare de necazuri si suparari in lunile care vor
urma.
Pastrarea traditiei
de-a lungul veacurilor ramane o taina greu de patruns, dar si o arma secreta a
identitatii nostre spirituale ancestrale.
Si nu putem sa nu ne reamintim de nemuritoarele versuri ale Luceafarului in aceasta zi a iubirii.
Floare albastră
- "Iar te-ai cufundat în stele
Si în nori si-n ceruri nalte ?
De nu m-ai uita incalte
Sufletul vietii mele.
Si în nori si-n ceruri nalte ?
De nu m-ai uita incalte
Sufletul vietii mele.
In zadar rauri în soare
Gramadesti-n a ta gandire
Si campiile Asire
Si intunecata mare;
Gramadesti-n a ta gandire
Si campiile Asire
Si intunecata mare;
Piramidele-nvechite
Urca-n cer varful lor mare
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite !"
Urca-n cer varful lor mare
Nu cata în departare
Fericirea ta, iubite !"
Astfel zise mititica,
Dulce netezandu-mi parul.
Ah ! ce spuse adevarul;
Eu am ras, n-am zis nimica.
Dulce netezandu-mi parul.
Ah ! ce spuse adevarul;
Eu am ras, n-am zis nimica.
- ,,Hai la codrul cu verdeata,
Und-izvoare plang în vale,
Stanca sta să se pravale
In prapastia mareata.
Und-izvoare plang în vale,
Stanca sta să se pravale
In prapastia mareata.
Acolo-n ochi de padure,
Langa bolta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.
Langa bolta cea senina
Si sub trestia cea lina
Vom sedea în foi de mure.
Si mi-i spune-atunci povesti
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de mă iubesti.
Si minciuni cu-a ta gurita,
Eu pe-un fir de romanita
Voi cerca de mă iubesti.
dacă mai puneai şi nişte poze cu plăcinte şi o oală cu vin, înşăuam calul şi porneam spre vâlcea!
RăspundețiȘtergereproză, poezie
şi fotografie,
toate, dintr-odată,
la domn Văsălie!
oare ce să fie?
să nu spui, băiete,
că e... dragobete!
no aşe!
Multumesc de vizita si versuri, azi mai Vasalie tre sa fie mare bucurie, rima-i la stilul" smuls" dar printre atatea seminte sortate mai sunt si buruieni. O zi frumoasa si te mai astept, pregatesc si zaibarelu ... placintele nu, ca ala-s cam dezumanizate prin zona mea ... umbla cu poalele-n brau.
ȘtergereCa sa vezi, cum se potriveste " floarea albastra " :) Unde mai pui, ca am si niste capsuni infloriti, ii pot folosi pe post de fragi, ce zici ?
RăspundețiȘtergereNoapte buna !
Va multumesc dar la ora asta nu cred ca mai pot sa-i deosebesc fie ca-s capsuni, fragi sau afine, cred ca eu mai gasesc niste zmeura si-o punem de-o tarta cu fructe de padure.
ȘtergereStai ca o trezesc pe Sivia ca-i responsabila cu bunatatile si poate ne ajuta.
Noapte buna,
Lasand vorba la o parte, cate fete ai sarutat de Dragobete ?
RăspundețiȘtergereFara gluma la varsta ta era bun cate un Dragobete pe zi acum am ajuns la varsta la care unul pe an este suficient. O zi buna,
Ștergere