Calendar de datini si traditii - CUPTOR - Iulie

 Am intrat in a doua luna a verii, cel putin calendaristic, cu toate ca luna Iunie numai luna de vara n-am putut sa o numim( temperaturi sub mediile multianuale, furtuni, vijelii, ploi nesfarsite. 
Poate Cuptor, isi va pastra traditia si renumele si ne va face sa simtim ca este cu adevarat vara.
Daca doriti sa consultati un calendar detaliat al activitatilor din gradina in aceasta luna il puteti acesa aici 

Este luna cu cele mai multe interdicţii de muncă, interdicţii datorate temperaturilor ridicate ale acestei luni, temperature ce afectează sănătatea omului. Cum e de cald aşa de frig va fi în februarie; căldura mare înseamnă an mănos; dacă se schimbă ploaia cu senin cald, atunci va fi mană pe roadele câmpului; dacă muşuroaiele furnicilor sunt înalte, va fi iarna grea; dacă paianjenul îşi rupe pânza, va ploua; dacă luna plină are ”cerc”, la răsărit, urmează timp senin statornic. Se seamănă spanac şi varză a doua oară; se sapă a doua oară cucuruzul; se plivesc viile; începe secerişul. Pentru cei care vor sa studieze intregul calendar puteti accesa acest link

1. Cosmandinul. Ana-foca.

Pentru a fi ferit tot anul de boli năprasnice, arşiţă, foc,grindină, în popor se respectă această sărbătoare.

8. Pricupul. Procopiile.

DATINI

- În această zi încep culturile de grâu să înflorească, iar cucul nu mai cântă.

CREDINTE

- Se lucrează câmpurile numai până la amiază; nu e bine să se lucreze materiale textile.

- Sărbătoarea se ţine pentru protejare de vreme rea şi animale sălbatice, şi pentru a proteja copii de boli.

- Este ţinută de femei, ca să aibă spor la coptul aluaturilor.

13. Panteliile.

 Panteliile sunt surorile lui Sântilie. Dacă nu sunt cinstite în această zi se răzbună pârjolind recoltele.

15. Ciurica. Ziua femeilor.Circovii marinei.

DATINI

- Sărbătorea e menită să amintească bărbaţilor că şi femeile pot fi mai puternice decât ei.

- Femeile ţin sărbătoarea pentru sporul casei, protecţie de boli la oameni, a animalelor domestice.

CREDINTE

- Cine ia bătaie în această zi e “ciuruit”(bătut) tot anul; femeile îşi pot bate, în mod ritual, bărbaţii.

- Nu se dă şi nu se scoate nimic din casă.

16. Circovii de vară. Miezul verii.

În această zise munceşte numai până la amiază; pe câmpuri se scoate ceapa şi usturoiul. Pentru a te proteja împotriva bolii azi nu sunt recomandate muncile, chiar şi în casă.

17. Circovii de vară. Circovii Marinei.

18. Circovii de vară. Marina

DATINI

- Se lucrează până la prânz; se planifică claca la cosit iarba; se împarte pânza de cămăşi.

- Nu se toarce, nu se spală rufe, nu se mătură, nu se coase, nu se taie cu foarfeca.

- Se ţine ca apărare de boli (pocituri, luat de iele, bube), de lupi, de stricăciuni la recolte.

- Se dau pomană găini iar copiilor, porumbi de fiert, mere, pâine.

- Oamenii se înfrăţesc şi-şi fac daruri; se pun flori la icoana Maicii Domnului.

- Se culege pelin (se pune în haine,se fac mături), diverse plante de leac şi de descântat.

CREDINTE

- Cum e ziua aşa va fi toamna; dacă cicoarele (gâze) cântă va fi toamna lungă şi îmbelşugată.

19. Paliile. Circovul lui Sântilieăl dintâi.

DATINI

- Sărbătoarea e respectată pentru a proteja culturile şi gospodăriile de pârjol.

CREDINTE

- Fetele visează ursitul dacă dorm în cămaşa tăvălită în cânepă.

20. Sântilie, Pârliile.Târgul de fete.

Pe Muntele Gaina, din Apuseni, se organizeaza in fiecare an, in cea mai apropiata duminica de 20 iulie, cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber, “Targul de fete”. Importanta simbolica s-a diminuat in timp, fiind acum un spectacol folcloric. Legenda spune ca inainte, cand motii se ocupau cu extragerea aurului, o gaina de aur venea din baile de exploatare si se aseza in varful muntelui, unde era cuibul sau in care erau oua de aur. Locuitorii comunei Vidra de Sus (aflata la poalele muntilor) au vrut de mult ori sa o prinda, dar gaina a fugit, luand cu ea si aurul din munte: de aici numele de Muntele Găina. Sambata seara se adunau feciorii care petreceau, abia a doua zi veneau fetele si nevestele si atunci se incingea dansul (era obligatoriu ca sa se vada ca fata nu schioapata). La targ participau fetele de maritat si fetele mari care voiau sa fie petite. Fetele care luau parte la acest targ se pregateau ani intregi pentru ca trebuiau sa ia cu ele si zestrea. Fiecare familie care avea o fata de maritat isi ridica un cort in care expunea zestrea si astepta petitorii. Pana la ora 10 toti erau ocupati cu vanzarea si cumpararea de diverse produse. Cand isi alegeau fata, feciorii aduceau cu ei o curea frumoasa plina de argint si de aur. Cel mai important moment era “targuirea” fetelor. Dupa ce negociau si daca cadeau la intelegere, fata era invitata la joc si apoi cantarita pe o scandura in balans, la capatul careia era pusa zestrea. Dupa ce isi alegeau mireasa urma schimbarea de naframi. Foarte rar se intampla ca vreo fata care si-a adus zestrea sa la targ sa ramana nemaritata. Motii credeau ca numai o incredintare pe culmea Gainei poate sa aduca noroc.

DATINI

- Ziua lui Sântilie e respectată de români ca să ii apere pe oameni de traznete si de fulgere.

- Îl cinstesc mai ales cojocarii, stuparii.

- Se duc berbecii la berbecar.

CREDINTE

- Nu se lucrează de teama pagubelor (trăznete, ploaie, grindină).

- Se retează stupii, se duc faguri şi mere la biserică spre binecuvântare şi se împart de pomană.

- Dacă tună vor fi merele şi alunele viermănoase; dacă plouă, va ploua 20 de zile.

21. Ilie Palie. Circovul lui Sântilie ăl din urmă. Pârliile.

Importanţa zilei este respectată pentru apărare de boli la oameni şi animale, de trăznete, secetă şi foc.

22. Foca. Ieşirea pârliilor. Opârlia.

În această zi se lucrează până la prânz, pentru a fi omul protejat de foc- o ţin mai ales petroliştii. Nu se coace, nu se toarce, nu se dă foc din casă, nu se scaldă.

23. Opârlia.

A doua zi a opârliilor. Nici în această zi nu se lucrează până la prânz, pentru a fi omul protejat de foc- o ţin mai ales petroliştii. Nu se coace, nu se toarce, nu se dă foc din casă, nu se scaldă.

25. Ana Ospenia. Sfânta Ana.

26. Ultima zi a perioadei panteliilor.

Sunt două săptămâni, în mijlocul verii, înainte şi după Sfântul Ilie, stăpânite de foc. Năprasnicele surori ale sfântului pârjolesc şi ard recoltele celor ce nu le cinstesc. În zilele dedicate Panteliilor, sătenii dăruiesc apă şi fructe.

27. Pantelimonul oveselor. Pintilie Călătorul.

Sântilie cel mic. Sântilie celşchiop.

Sora lui Sântilie. Ilie Palie.

Pantelimonul Oveselor, Pintilie Calatorul, Sântilie cel Mic, pe 27 iulie ziua Sfîntului Ilie cel mic (sau cel şchiop), numit şi „Sf. Pantelimon”, sau “Pintilie călătorul”. Credinţa populară spune că este fratele mai mic al Sfîntului Ilie şi că el mijloceşte pe lîngă marele prooroc pentru ca acesta să nu trimită stihiile naturii asupra recoltelor. Ca mai toate sărbătorile acestei luni, această zi se ţine pentru boli, incendii, grindină şi furtuni, ziua aceasta fiind socotită drept sfîrşitul verii, dată de la care deja încep pregătirile pentru întîmpinarea toamnei.

DATINI

- Se isprăveşte seceratul; încep să cadă frunzele pomilor; popular, e sfârşitul verii.

- E zi benefică pentru a hrăni copiii cu porumbi fierţi, dovleci şi mere.

CREDINTE

- Cine nu respectă datina riscă să facă viermi poamele şi să nu se coacă pepenii;apără de boli, pagube, rătăciri.

Sa aveti o luna cu spor in tot ce faceti si roade bogate.