Credinţe populare pentru Babele din Martie

În credinţa populară, primele zile ale lunii Martie, până pe data de 9, se cheamă babe.

Obiceiul este de a numi fiecare dintre ele cu numele unei babe cunoscute, pentru a cunoaşte firea ei: “dacă timpul nu e bun, baba e rea”.

Zilele babelor se încheie pe 9 martie, când se crede că vin moşii şi căldura.

La români, Mărţişorul este denumirea populară a lunii Martie, luna echinocţiului de primăvară.

Este ziua Babei-Dochia – personaj mito-folcloric, descinzând din străvechiul cult al Marii-Mame, zeiţă a pământului şi vegetaţiei. Cercetările etnologice au demonstrat existenţa obiceiului la geto-daci.

Conform crestinortodox, bunicii noştri cunoşteau că primele zile din această lună sunt fie prea friguroase, fie prea calde. Ei au numit aceste zile cu vreme schimbatoare, zilele babelor. “Se spune că vremea din aceste zile relevă starea lăuntrică şi bunătatea sufletească a fiecărei persoane.

Astfel, dacă vremea este frumoasă şi soarele străluceşte, omul este voios şi bun la suflet şi îi va merge bine tot anul următor.

În schimb, dacă vremea este întunecată, acela nu va fi un om bun la suflet şi va fi supărăcios tot anul.

Pe de altă parte, se spune că dacă ninge sau plouă în acea zi este semn de bogăţie”, ne spune Paula Popoiu, muzeograf şi director al Muzeulului Satului din Bucureşti.

Baba Dochia, cel mai importan mit românesc

De unde vine însă acest obicei? Etnografii spun că mitul “babelor” este unul din cele mai importante mituri romăneşti, cel al Babei Dochia. Există credinţa că Baba Dochia şi-a luat numele de la Sfânta Muceniţă Evdochia, sărbătorită de biserică pe 1 Martie. Astfel, bătrâna reprezintă de fapt sezonul rece, care este pe sfârşite şi nu renunţă prea uşor în faţa primăverii, de unde şi cele 9 zile de instabilitate meteorologică.

Specialiştii spun că în străvechiul calendar roman anul începea pe 1 martie, iar Baba Dochia apare ca întruchiparea anului vechi, care este pe sfârşite şi trebuie să moară.

Moartea Dochiei în ziua de 9 martie se considera hotar între anotimpul friguros şi cel călduros. “Astfel, perioada cuprinsă între 1 şi 9 martie reprezintă intervalul de timp în care Dochia îşi implineşte destinul urcând muntele, împreună cu turma sa de oi, pentru a muri înspre renaştere. Aspectul instabil al vremii din aceasta perioada este considerat a se datora caracterului capricios al Babei Dochia”, spun specialiştii în Etnografie şi Folclor de la Centrul Judeţean Tradiţie Ialomiţa.

Zilele Babelor diferă ca număr de la o zonă la alta. De exemplu, în Muntenia sunt 12 babe, iar în Maramureş se obişnuieşte „bătutul uşilor“, pentru a goni iarna din casa.

Aici, Baba Dochia se mai numeşte şi Odochia, tot aici se practică „botezul“ babei pe care ţi-ai ales-o. Mai exact, se rebotează copiii bolnavi cu alte nume, pentru ca răul să nu-i mai găsească.

În unele zone ale Moldovei, se alege ziua după data de naştere. Atunci când aceasta este un numar mai mare de nouă, se împarte şi se alege unul din rezultate sau se aduna cele două cifre componente.

În Ardeal, babele se numesc şi Vântoase, iar în Muntenia este obiceiul ca de Babe să fie aleasă câte o bătrănă din sat.

“Daca ziua aleasă este frumoasă, înseamnă că bătrâna respectivă este bună la suflet. Dacă este frig, bate vântul, ploua sau ninge, înseamna că baba e rea la inimă şi este considerată responsabilă pentru vremea urâtă”, spun specialiştii de la Muzeul Dunării de Jos din Călăraşi.