Pentru ca este inceputul unui nou an si vreau sa am o gradina frumoasa plina de flori, legume si fructe, incep sa muncesc, inca de pe acum la ea.
Este luna in care-mi
planific activitatile in gradina.( defect professional – ce sa-i faci).
 |
| Cu planul pe teren |
Din Ianuarie incepe
sa se simta nerabdarea si agitatia in randul gradinarilor pasionati (of!!! nu
mai vine primavara sa ma apuc de treaba?) Daca nu ma credeti cititi blogurile impatimitilor
de gradinarit si veti vedea ca unii chiar au inceput cu rasadurile, ( fiecare
cu stilul lui ).
Pentru mine Ianuarie
este luna planificarii si organizarii activitatilor din gradina pentru tot
restul anului..Este luna in care visele si dorintele se pun pe hartie in jurnalul
meu de gradina .
Trecem la treaba.
In
primul rand vad ce am cultivat anul trecut, ce-a mers, ce n-a mers si de ce? Si
aici ma folosesc de planul care l-am facut pentru asolamentul, rotatia si
asocierea culturilor pentru 6 ani.
In general, am fost
multumit de rezultatele anului trcut ( tinand cont si de conditiile care au
fost) mai putin de modul in care am muncit sa ud si sa mentin umiditatea in sol
asa ca, pentru acest an o sa – mi mai fac , in primavara 2 si in toamna 4
straturi inaltate si instalez un sistem de udare prin picurare in solar.
Dupa ce le-am trecut
in jurnal, ca obiective, le prind in planul gradinii ca locatie si
stabilesc, materialele necesare, cheltuieli
si timp de lucru.
Cartoful nu a mers bine asa ca in loc de 500m2 plantez 300m2 iar diferenta o voi planta cu ceapa.
Ceapa o plantez in straturi intercalate cu morcov ( am observant
ca pe straturile pe care am avut randurile de ceapa intercalate cu cele de
morcov n-am avut probleme nici cu ceapa nici cu morcovul - plantele s-au protejat reciproc.)
Conopida si broccoli le
transfer pentru cultura de toamna si vreau sa cultiv vreo 20 de fire de spanac
de Noua Zeelanda.
Renunt la varza chinezeasca
si plantez 40 de fire de bob.
Voi face un
experiment inspirat din cartea lui Heinz Erven – Paradisul meu si voi incerca
sa transform un pamant intelenit de aproximativ 200 m2 intr-un pamant
de gradina.
 |
| Aici voi face experimentul |
Curat suprafata cu sapa nu mai adanc de 2-3 cm.,apoi pe jumatate
din suprafata plantez un amestec de mazare si fasole pe care ce va ramane peste iarna sa degere pe loc.Pe a doua jumatate plantez rasadurile de
spanac de Noua Zeelanda la jumatatea lunii Mai. Si acesta va fi lasat sa degere
pe teren pana in primavara.
Credeti ca voi obtine si
ceva recolta din aceste legume?
Pentru a avea o
fertilitate durabila, in care sa se dezvolte plante rezistente si sanatoase
trebuie sa intretin viata din sol. Asa ca in acest an mi-am propus sa-mi
construiesc, un compostor cu rame.
Cam atat pentru
inceput dar voi continua prezentarea activitatilor din aceasta luna.
Va salut.Daca pamantul e tare si nu are umiditate nu cred ca va iesi mare lucru daca nu farimitati pamantul mai adanc ca sa iasa un pic de miez.(poate ar fi bun un pic de mulcire).Puteti folosi si un pic de gunoi de grajd putrezit.Va urez spor la treaba.
RăspundețiȘtergereIn primul rand bun venit pe blog si multumesc pentru sfaturi.
ȘtergereAm norocul ca terenul sa fie mai mult nisipos si sa se lucreze foarte usor. Chiar daca portiunea intelenita este cu un sol luto-nisipos sper sa reusesc sa plantez mazarea si fasolea ce va constitui un ingrasamant verde dupa ce, curat putin suprafata de ierburi si buruieni. Vreau sa deranjez cat mai putin solul si in acelasi timp sa-l fac mai permeabil cu ajutorul radacinilor celor doua plante. Sper sa reusesc.
O zi frumoasa si plina de inspiratie va doresc.
Imi cer scuze domnului MIRCEA, din graba am sters postarea dansului dar am recuperat-o din email.
RăspundețiȘtergerea mers bine experimentul dvs?
Buna ziua. Daca va referiti la experimentul cu parcela de 200 m2 de teren luto-nisipos ma pot declara multumit in conditiile in care am obtinut si o recolta bunicica, fara sapat, si fara sa folosesc alte metode decat plantarea in santuri cu adancimea de 3-4 cm.a boabelor de mazare si fasole.
ȘtergereLa spanac in prima faza, am avut un esec cu insamantarile, cred ca din cauza temperaturilor mai scazute, dar la a doua tura semanata in mai, rezultatul a fost bun. Plantele acoperitoare in special spanacul de Noua Zeelanda, au sufocat mare parte din buruieni si nefiind scoase din sol la recoltare au ramas si peste iarna.
La verificarile facute saptamana trecuta am constatat ca pamantul este usor de lucrat, cel putin la suprafata
Nu-mi pot da seama cu cat sau daca s-a imbunatatit calitatea solului.
In acest an terenul va ramane nelucrat si voi vedea, daca ajung, sa-l cultiv in anul 2015.
O zi buna si o primavara spornica va doresc.