Dacă este multă brumă sau zăpadă, frig sau ger, ianuarie va fi moale şi călduţă; dacă este ploaie multă, în decembrie vor fi vânturi mari; dacă tună, iarna va fi uşoară; dacă este ceaţă multă, va fi zăpadă multă în decembrie; dacă frunzele arborilor cad curând, anul următor va fi roditor; dacă nu, iarna va fi târzie dar grea şi la anu vor fi multe omizi; dacă şoarecii de câmp se retrag spre sat, vine iarna curând. Se culeg poamele, se strânge cucuruzul, cartofii, napii; se curăţă pomii; se gunoiesc livezile câmpurile şi grădinile, se fac arăturile de toamnă; se răsădesc zmeura şi căpşunii.
1 PROCOAVELE (Sf. Pocroavă, Acoperemântul Maicii Domnului=pocrov)
- se serbează să fie apărate vitele, ferită casa şi recolta de foc,şi oamenii de înec şi boli.
- femeile postesc pentru sănătatea copiilor.
- fetele speră să aibă păr frumos şi să se mărite (“să li se acopere capul”); ajunează apoi mânâncă o jumătate de turtiţă sărată, cealaltă o pun sub pernă, şi-şi visează prima întâlnire cu ursitul.
11 VINEREA MARE (Vinerea dinaintea Sf. Paraschiva)
- nu se lucrează pentru a avea noroc în căsnicie, avere, sănătate.
- nu se coase (pericol de orbire)
- se fac cumpărături şi pregătiri de iarnă
- coliva de acum este bună de leac.
14 SFÂNTA PARASCHIVA, NUNTA OILOR, SFÂRŞITUL VERII LUI MIOI (Sf. Cuvioasă Paraschiva)
- se îngroapă vara; zi rea de piatră, trăznet, dureri de cap; ziua femeilor leneşe (aduc şi ele apă)
- cum va fi ziua, aşa va fi până la Sf. Dumitru şi vor fi şi celelalte sărbători ale anului.
- dacă până acum n-a plouat, vine iarna curând.
- dacă oile dorm îngrămădite, iarna va fi grea; dacă dorm înprăştiate, iarna va fi uşoară.
- nu se mănâncă poame cu cruce (nuci, castraveţi), ciobanii nu cioplesc să nu iasă miei tărcaţi.
- nu se coase, nu se toarce, că e rău de trăznet şi boli; se ţine să fie anul roditor.
- se împlineşte sorocul ciobanilor, văcarilor, pândarilor.
- vitele ies pe luncă, în ţarini; după această zi se amestecă oile cu berbecii pentru prăsilă.
- se fac iarmaroace unde se valorifică produsele oilor.
17-18 LUCINUL (Sf. Pr. Oseea, Sf. Ap. Ev. Luca).
- zile rele de lupi; nu se lucrează nimic cu lâna sau pieile animalelor ca să fie ferite de lupi şi boli.
21 SFINŢII MARTIRI ORTODOCŞI ROMÂNI: Cuvioşii Mărturisitori călugării Visarion Sarai şi Sofronie din Cioara, ţăranul Oprea Miclăuş din Sălişte şi preoţii Moise Măcinic din Sibiel şi Ioaneş Popovici Vârvorea din Galeş (şi Ioan din Aciliu).
24 FOCUL LUI SUMEDRU (Ajunul Sf. Dumitru).
- se fac focuri peste care sar copii, să fie sănătoşi sau tinerii, să se căsătorească; cărbunii sunt puşi în livadă ca să rodească pomii; femeile dau copiilor nuci, mere, struguri, prune uscate.
- dacă este belşug de gutui şi nuci, iarna va fi grea.
- se fac pomeni pentru morţi.
25 SÂN-MEDRU, patronul păstorilor, soroacelor (Sf. Mare Mucenic Dimitrie Izvorâtorul de Mir).
- cad fruntele arborilor; cum este ziua aşa va fi iarna: dacă-i frig va fi iarna bună.
- dacă este lună plină, senin, iarna va fi moinoasă; dacă este nor, vânt, ploaie, vor fi zăpezi mari,
- ger şi iarnă lungă; dacă este lună nouă, iarna va fi scurtă şi uşoară. Ciobanii pun dulama între oi: dacă se culcă oaie neagră, iarna va fi uşoară, dacă se culcă oaie albă, iarna va fi grea.
- se ţine ca să fie oamenii feriţi de boli şi animalele de lupi.
- se termină semănatul usturoiului;se tunde coama cailor, să aibă păr frumos.
- este ziua încheierii soroacelor (învoieli pentru slujbe, inchirieri).
26 POITRA LUI SUMEDRU, CÂINII LUI SUMEDRU, FILIP ŞCHIOPUL (Cuv. Dimitrie cel Nou din Basarabi).
- se ţine ca apărare a oamenilor şi animalelor de boli, lovituri, lupi şi ca să fete oile bine.
- se desfac stânile.
Frumos articol! Îmi place mult să citesc despre credinţele populare legate de natură, mereu mă întreb cum au apărut şi e foarte interesant să vezi cum se leagă una de alta.
RăspundețiȘtergereMultumesc pentru vizita si aprecieri.Va urmaresc cu atentie blogul si va citesc cu interes postarile. O seara frumoasa sa aveti.
Ștergere