Secretele serei ingropate cu care poti produce legume si in miezul iernii. Pentru a accesa articolul apasa aici
"O persoana va fi mai fericita nu datorita lucrurilor si experientelor noi, ci datorita a ceea ce are si este deja"
luni, 22 februarie 2016
sâmbătă, 20 februarie 2016
Adio coșciuge! Acest sac organic te va transforma într-un copac
Frumoasa verde: Capsula Mundi + VIDEO (RO): CAPSULA MUNDI Adio coșciuge! Acest sac organic te va transforma într-un copac, atunci când vei muri. Sicriele, mormint...
joi, 18 februarie 2016
joi, 11 februarie 2016
marți, 9 februarie 2016
Alegerea este a noastra (2016) - Versiunea completa - Video Dailymotion
Un documentar care merita urmarit cu toata atentia. Este rodul gandirii si muncii lui Jacques Fresco ce va implinii in curand venerabila varsta de 100 de ani si este coordonatorul proiectului Venus. El sustine aplicarea unui sistem socio-economic global bazat pe economia de resurse si sustenabilitate.
Vizionare placuta.
Alegerea este a noastra (2016) - Versiunea completa - Video Dailymotion: Watch the video «Alegerea este a noastra (2016) - Versiunea completa» uploaded by Iesirea Din Matrice on Dailymotion.
Vizionare placuta.
Alegerea este a noastra (2016) - Versiunea completa - Video Dailymotion: Watch the video «Alegerea este a noastra (2016) - Versiunea completa» uploaded by Iesirea Din Matrice on Dailymotion.
duminică, 7 februarie 2016
luni, 1 februarie 2016
Urban Agroecoloy: 6,000 lbs of food on 1/10th acre - Urban Homestead - U...
Un model de gradinarit la scara mica cu rezultate remarcabile. Pe noi oare ce ne impiedica sa facem ceea ce de fapt faceam nu cu mult timp in urma. Si cant te gandesti ca nu-s " comunisti" dar stiu sa foloseasca fiecare palma de pamant. Vizionare placuta.
Session 5, Part A: GROW BIOINTENSIVE: A Beginner's Guide -- Composting
Compostul , o componenta de baza a gradinaritului organic. Urmariti un filmulet in 2 parti despre mnodul in care se realizeaza simplu compostul in gradina. Vizionare placuta.
miercuri, 27 ianuarie 2016
sâmbătă, 23 ianuarie 2016
5 Ideas to Help You Start Growing Earlier This Year
Daca sunteti nerabdatori iata 5 idei ca sa incepeti sezonul de cultivare a legumelor. Weekend cu spor.
sâmbătă, 16 ianuarie 2016
Timpul tace si… trece. Trei ani de bloggereala
Parca mai ieri incercam sa
deslusesc cum se butoneaza sablonul Blogger si acum am adunat, in statistici, peste 700.000 de
accesari.
Pentru ca, dupa 3 ani cu
bune si cu mai putin bune, ma simt multumit ca ceea ce am incercat sa fac a
avut un ecou in randul cititorilor. Sunt de asemenea bucuros ca un procent de
35% dintre cei ce mi-au vizitat blogul au revenit ceea ce inseamna ca au gasit
ceva interesant de citit.
Consider ca-n ziua de azi,
cand marea majoritate se orieteaza spre individualism, spre valorificarea
tuturor posibilitatilor pentru a obtine venituri, e foarte important sa simti in
demersul tau, un sprijin chiar si moral, din partea unor oameni care au aceiasi pasiune
cu tine, sa vezi ca exista multi oameni care s-au cam saturat sa manance exponatele
colorate de pe rafturile supermaketurilor si incearca sa-si produca cu forte
proprii si mijloace ecologice hrana.
Asa cum va spuneam , astazi
se implinesc 3 ani ( ma pot inscrie la gradinita dar nu stiu care din ele … cea
de flori, cea de legume, ori cea mixta.) de cand am inceput sa-mi insirui gandurile despre gradinarit si nu
numai pe aceste file de jurnal virtual.
S-au adunat peste 470 de postari,
in marea lor majoritate, referitoare la gradina, gradinarit biodinamica, permacultura,
carti si materiale teoretice, experiente si practica proprie dar si din
gradinile altor gradinari, care cred eu au ajutat la intelegerea si deslusirea
tainelor gradinaritului organic, ecologic sau cum vreti sa-l numiti, in esenta
gradinarit curat fara chimicale de sinteza.
In jurul acestui blog s-au
adunat pe parcurul celor 3 ani peste 300.000 de utilizatori din 134 de state,
zone, provincii dupa cum le mai spune Google Analytics.
De ce spun toate acestea?
Mica comunitate, formata in
jurul acestui blog, mi-a oferit posibilitatea ca in acesti 3 ani sa cunosc
foarte multi pasionati de gradinarit in general si de gradinaritul ecologic in
special, sa facem schimb de experienta, seminte, plante si chiar sa legam
prietenii.
Acum, cand ma uit pe
statisicile celor 3 ani, ma simt impacat cu gandul ca o mica contributie la
aceasta schimbare am adus si eu.
Multumesc din suflet tuturor
celor care, pe parcursul celor 3 ani, mi-au trecut pragul gradinii virtuale si
le promit ca voi incerca sa cresc valoarea postarilor printr-o informatie de
calitate.
miercuri, 13 ianuarie 2016
Vali Cucu, legumicultor: Preţul seminţelor româneşti îl va depăşi pe cel al aurului!
Seminţele din soiuri tradiţionale nu vor să capituleze în lupta cu hibrizii marilor companii. O adevărată mişcare pentru salvarea roşiilor, ardeilor sau a cartofilor româneşti este dusă de legumicultori din toată ţara.
Seminţele de roşii cu gustul copilăriei sunt cele mai cerute, a declarat Vali Cucu, unul dintre micii fermieri care de peste 30 de ani s-a dedicat perpetuării soiurilor vechi.
Un pliculeț de semințe de legume produse de legumicultorii români așa cum este Vali Cucu conține circa 150 de semințe și se vinde cu 10 lei, cântărind cam un gram. De cealaltă parte, 100 de semințe hibrid costă între 30 și 180 lei, în funcție de sortiment și producător. Făcând însă media, producătorul din Neamț a socotit 100 lei pe gramul de sămânță, adică circa 100.000 lei pe kg, respectiv un miliard în lei vechi, ceea ce justifică și campaniile de promovare susținute de mari producători de semințe la nivel mondial.
Seminţele de roşii cu gustul copilăriei sunt cele mai cerute, a declarat Vali Cucu, unul dintre micii fermieri care de peste 30 de ani s-a dedicat perpetuării soiurilor vechi.
Un pliculeț de semințe de legume produse de legumicultorii români așa cum este Vali Cucu conține circa 150 de semințe și se vinde cu 10 lei, cântărind cam un gram. De cealaltă parte, 100 de semințe hibrid costă între 30 și 180 lei, în funcție de sortiment și producător. Făcând însă media, producătorul din Neamț a socotit 100 lei pe gramul de sămânță, adică circa 100.000 lei pe kg, respectiv un miliard în lei vechi, ceea ce justifică și campaniile de promovare susținute de mari producători de semințe la nivel mondial.
„Preţul seminţelor îl va depăşi pe cel al aurului pur. În afară de preţul în bani, valoarea soiurilor tradiţionale este imposibil de evaluat. Până acum câţiva ani, la noi nu s-a dat mare atenţie seminţelor româneşti, dar acum tot mai mulţi oameni doresc să îşi cultive singuri legumele româneşti pe care le creșteau şi părinţii şi bunicii lor. În alte ţări, această mişcare pentru conservarea acestei comori naţionale a început mai demult, dar şi noi recuperăm acum destul de repede”, a mai declarat legumicultorul din judeţul Neamţ.
Vali Cucu apreciază că marii producători de hibrizi fac tot posibilul pentru a-şi impune produsele de piaţă. „Anul trecut, la Bruxelles s-a pus în discuţie intezicerea soiurilor naţionale. Cu o astfel de directivă, ar dispărea legumele tradiţionale şi am deveni dependenţi de hibrizi. Cum de la hibrizi nu se recoltează seminţe, asta înseamnă că an de an, fiecare grădinar sau fermier ar cumpăra seminţe de la marile companii. De aceea, eu îi sfătuiesc pe toţi clienţii mei să îşi pună mereu deoparte câteva seminţe – măcar 20 din fiecare soi pe care îl cultivă. În aşa fel, indiferent dacă au recoltă mai slabă sau dintr-o calamitate pierd producţia, au mereu o rezervă pe care să se bazeze”, mai explică colecţionarul de soiuri de legume.
Catalog național de semințe tradiționale
În ultimii 4 ani, cea mai puternică mișcare autohtonă pentru păstrarea soiurilor românești a fost și este cea a asociației Eco Ruralis, care a desfășurat o campanie având drept scop ”să colecteze, multiplice și apoi să distribuie gratuit cât mai multe semințe tradiționale, celor care doresc să cultive varietăți tradiționale de legume, cereale, plante aromatice și flori”. Eco Ruralis a lansat chiar și un catalog național al semințelor tradiționale, de unde fiecare mic fermier sau grădinarii pot alege cinci soiuri diferite ale căror semințe le primesc gratuit sau la schimb.
Demersul a fost posibil mai ales după ce, potrivit unui comunicat de presă al asociației, începând cu 2014, membrii acesteia au pus la Cluj bazele Gradinii de Semințe Tradiționale Eco Ruralis. ”Pe un teren de 29 de ari, vom multiplica semințe tradiționale, dar vom organiza și ateliere la care oricine poate participa ca să învețe practic despre grădinărit și salvarea semințelor. Multiplicarea semințelor nu se întâmplă doar la Cluj. O parte din membrii noștri, țărani și grădinari dedicați salvării de semințe tradiționale, produc pentru asociație cantități mai mari de semințe, pe care le descriu şi ni le trimit să le distribuim”, se arată pe site-ul organizației.
Foarte important, în cadrul acțiunilor sale, Eco Ruralis a decis că nu va furniza cantități foarte mari de semințe, Nu distribuim cantități mari de semințe, ”dar suficiente cât acestea să fie multiplicate de tărani și grădinari pentru a deveni autonomi în anii următori. Practic dăm sămânţă “de sămânţă”. Dacă e posibil, cerem înapoi o cantitate mică de semințe, pentru a avea mereu un stoc de semințe disponibil pentru următoarea distribuție anuală”.
Sursa: Agrointel.ro
sâmbătă, 9 ianuarie 2016
miercuri, 6 ianuarie 2016
Compunerea elevului Gigel
Daca este zi de sarbatoare sa ne descretim putin fruntile si sa ne delectam cu compunerea unui scolar despre femei...
COMPUNEREA
ELEVULUI GIGEL
Femeia este o fiinţă, pe care
Dumnezeu a lăsat-o pe pământ după chipul şi asemănarea lui, deşi toţi o
preferă după chipul şi asemănarea Pamelei Anderson.
De fapt şi femeia este tot un fel de
Dumnezeu, căci pe pământ e atotputernică. Nimic nu se face fără ea: nici
politică (vezi madam Thatcher), nici vâlvă(vezi Mrs Hillary Clinton), nici
miliarde (vezi madam Rotschild), nici copii (vezi mama).
Femeile sunt de două feluri: tinere
şi foarte tinere.
Cele mai în vîrstă intră în
categoria "femei bine". "Femeilebine" sunt acelea care au
împlinit 50 ani şi de fapt merg pe 39.
Oricum, la femei nu are importanţă vârsta,
ci cosmeticele, fiindcă fiecare produs cosmetic acoperă 2-5 ani.
Aşa că dacă o femeie foloseşte 20 de
cosmetice poţi să spui despre ea că nici nu s-a născut încă, deşi
primeşte deja pensie.
Femeia este subiectul celor mai
multe cantece de dragoste, de aceea dragostea este întotdeauna un cântec.
Tata spunea că fără femei nu se
poate trăi,iar cu femei este imposibil de trăit.
Cea mai mare calitate a femeii este
zestrea.
Cel mai mare defect al femeii
este maică-sa.
Dar aşa cum inventatorii au inventat avionul
fără pilot, revolverul fără zgomot, tot aşa se încearcă o altă invenţie: zestrea fără
nevastă şi soţia fără soacră.
Cred că cel care va pune la punct aceste două
mari invenţii va primi Premiul Nobel.
Femeile se pot împărţi, după cum
spune unchiul Costel, în alte trei categorii:femeile care au suflet şi
sunt stimate, cele care au caracter şi sunt admirate şi cele care au
"nu-ştiu-ce" şi sunt căutate.
Atât
ştiu despre femei.
vineri, 1 ianuarie 2016
Buna dimineata, An Nou!
Buna dimineața prieteni dragi, cititori ai acestui blog, va spun in prima zi a acestui Nou An!
Sa va fie casa îmbelșugată, sufletele pline de lumina , inimile calde de iubire, sa aveți sănătate si belșug in gradina, sa va bucurați de tot ce va inconjoara, de cei dragi si sa va deschideți sufletele celor care va iubesc.
Celor care poarta numele ,, Sf. Vasile cel Mare " le urez un călduros si sincer
miercuri, 23 decembrie 2015
Sarbatori fericite! LA MULTI ANI!
Ne apropiem cu repeziciune de cele mai asteptate clipe ale anului, sarbatorile de iarna, prilej de bucurie, reunire a familiei si distractie. Este totodata si momentul de bilant al unui an care, pentru iubitorii gradinaritului, a adus de toate, si mai bune si mai putin bune, recolte bogate in unele zone ale tarii, seceta si mai putine bunatati in camari, in alte locuri. Important este ca am depasit cu bine si cu sanatate greutatile si ne indreptam cu speranta spre Noul An pe care n-il dorim mai bogat, rodnic si mai bun.
Tuturor cititorilor acestui blog le doresc multa sanatate, bucurii si impliniri in Noul An, gradini mai frumoase si recolte mai imbelsugate.
Va urez Sarbatori fericite alaturi de cei dragi, si sa ne revedem cu bine in 2016.
LA MULTI ANI!
marți, 22 decembrie 2015
Vibraţia vindecării: SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, RENAȘTEREA PĂSĂRII PHOENIX DI...
Vibraţia vindecării: SOLSTIȚIUL DE IARNĂ, RENAȘTEREA PĂSĂRII PHOENIX DI...: Nu trebuie să schimbăm lumea; trebuie doar să ne schimbăm pe noi. Şi vom constata cu surprindere că cei din jurul nostru se schimbă împr...
luni, 14 decembrie 2015
Apa imbuteliata Afacerea Secolului
Intro tara plina de izvoare curate cu apa pura bem gunoaiele pe care ni le vand cei care... Urmariti acest documentar, este foarte interesant.
Suntem condamnati la extinctie de catre reprezentantii de seama ai "rasei".
Suntem condamnati la extinctie de catre reprezentantii de seama ai "rasei".
sâmbătă, 12 decembrie 2015
marți, 8 decembrie 2015
Mos Nicolae...intarziat
| Sacul mic... valoarea mare. Sunt 5 carti care imi vor completa cunostintele despre gradinarit si nu numai. |
Si unde puteau sa gasesca un
loc de odihna mai bun, decat alaturi de florile din balcon.
|
joi, 3 decembrie 2015
Transplantare de urgenta -orhidee Phalaenopsis
Cand m-am intors la Constanta, ma astepta vesela si inca
inflorita.
|
| Am taiat cu o foarfeca sterilizata in alcool sanitar toate radacinile putrezite si am lasat doar ce era intreg si viabil. Sper ca in timp, cu o ingrijire corespunzatoare, acestea se vor dezvolta. |
| In vas am gasit aceasta eticheta care arata ca a fost plantata pe 02. februarie 2013 deci substratul ar fi trebuit schimbat. |
| Inainte de transplantare in noul culcus o mica dezinfectie cu apa oxigenata. |
| Pentru a intregii calitatea amestecului am adaugat cateva bucati de carbune ecologic de lemn pentru o protectie mai buna impotriva fungilor. |
| Cu acest amestec am umplut cam 3 cm din partea inferioara a ghiveciului |
| Fa-te bine repede! Noi te asteptam. |
| Suparate ca sora mai mica este bolnavioara. |
marți, 1 decembrie 2015
La multi ani Romania! La multi ani romani de pretutindeni
Pentru cei care nu stiu sau nu mai vor sa stie asa arata ROMANIA MARE la 1919.
Scumpă ţară românească
de George Cosbuc
Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!
Şi-a mea frunte ţi se-nchină
Ca naintea unui sfânt,
Căci, deşi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
Să te văd mereu regină
Pe pământ.
Să ai viaţă de vecie,
Să sporească-al tău popor;
Sub stindardul tricolor
Să nu vezi decât frăţie,
Şi-atunci, dac-o fi să fie,
Pot să mor!
Scumpă ţară românească
de George Cosbuc
Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!
Şi-a mea frunte ţi se-nchină
Ca naintea unui sfânt,
Căci, deşi copil eu sunt,
Inima de dor mi-e plină.
Să te văd mereu regină
Pe pământ.
Să ai viaţă de vecie,
Să sporească-al tău popor;
Sub stindardul tricolor
Să nu vezi decât frăţie,
Şi-atunci, dac-o fi să fie,
Pot să mor!
luni, 30 noiembrie 2015
Scrisoarea unui irlanez către un comisar european: „România este ţara ultimei civilizaţii rurale autentice a Europei. Aici are loc un cataclism“
Irlandezul Peter Hurley, implicat în numeroase proiecte de promovare a satelor româneşti, a trimis o scrisoare deschisă comisarului european pentru agricultură, Phil Hogan. În document, Hurley îi cere oficialului să sprijine acei mici producători români, cei care nu sunt suficient de bine susţinuţi de statul român, amintindu-i că România este „ultima civilizaţie rurală autentică a Europei“.
Peter Hurley a trimis o scrisoare deschisă comisarului european pentru agricultură, Phil Hogan. Scrisoarea a postat-o pe Facebook, dar a trimis-o şi pe mail comisarului.
„Trebuie ajutaţi mai mult acei mici producători care sunt şi cei mai numeroşi, şi cei mai săraci, şi în cea mai dezavantajată poziţie. Actualul Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) are nişte acţiuni pentru ei, dar acestea nu sunt suficiente. Actualul PNDR ar trebui să îi ajute şi pe acei mici producători care nu s-au asociat, ar trebui să le creeze condiţii pentru asociere. Şi 8 miliarde de euro nu sunt destui pentru a-i ajuta pe fermierii mari, dar nici pe micii întreprinzători. Banii sunt prea puţini”, spune Peter Hurley, pentru ”Adevărul”.
În opinia sa, o mână de ajutor ar putea fi găsirea unor mijloace pentru ca aceşti mici producători să-şi poată vinde produsele lor şi o soluţie eficientă ar fi ca ei să se asocieze şi să formeze cooperative. ”Asta ar ajuta mai mult la comercializarea produselor lor şi ar aduce bani în comunităţile sărace”, adaugă Hurley.
Românul prin adopţie îi cere, în scrisoare, comisarului european, să facă o evaluare în România şi să verifice în ce măsură, practic, Planul Naţional de Dezvoltare Rurală chiar îi ajută pe aceşti mici producători şi să găsească soluţii pentru ca aceştia să facă faţă cu brio pe piaţa economică a ţării.
Irlandezul a ajuns în România în urmă cu mai bine de 20 de ani, când avea 26 de ani. A lucrat 15 ani ca şi consultant în marketing pentru stat şi pentru firme private, iar de ceva vreme este freelancer şi preşedintele Asociaţiei Interculturale de Tradiţii. În această din urmă calitate, Peter Hurley a investit până acum zeci de mii de euro în organizarea celor cinci ediţii ale Festivalului Intercultural de Tradiţie Maramureşeană „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel“.
Conţinutul integral al scrisorii, mai jos:
„Scrisoare deschisă către Comisarul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală
17 martie 2015 la 18:05
Comisare,
Numele meu este Peter Hurley. Sunt din Irlanda. Trăiesc în România de peste 20 de ani. În ultimii sase ani am fost implicat în proiecte civice de promovare a României rurale, pentru care în 2011 am fost decorat cu Ordinul National pentru Merit. În 2012, am fost director de promovare în cadrul Unitătii de Sprijin a Retelei Nationale de Dezvoltare Rurală, fiind responsabil cu încurajarea cooperativelor agricole, turism rural si produse traditionale.
Stiu că multi ar dori să vă vorbească astăzi. De aceea, am condensat punctul meu de vedere la câteva minute si as dori să vă cer permisiunea să vi-l împărtăsesc.
Pentru a răspunde la întrebarea referitoare la rolul PNDR în lupta împotriva sărăciei din mediul rural – răspunsul este suficient de clar. Ca si în cazul versiunii consultative a Ghidului Solicitantului pentru Măsura 4.1 – „Investitii in exploatatii agricole”, resursele concentrate pe exploatatii mai mari de 8.000 unităti exclud marea majoritate a gospodăriilor agricole. Este dificil a vedea planul ca având impact semnificativ asupra sărăciei.
În decembrie 2008, am cinat cu un membru al Comisiei Parlamentare pentru Agricultură din Camera Deputatilor care mi-a spus: “În România sunt 120.000 de fermieri. Acestia reprezintă interesul nostru. Cele 4 milioane de gospodării tărănesti nu sunt problema noastră. Dacă doriti să vorbiti despre ele, luati legătura cu Ministerul Muncii si Protectiei Sociale.
Totusi nu este firesc să lăsăm responsabilitatea exclusiv în sarcina administratiei românesti. Cred că trebuie să cercetăm mai profund.
Solutia costă bani, cred ca mult peste cele 9,5 miliarde de euro stabilite pentru Pilonul 2 în Programul National de Dezvoltare Rurală al României pentru perioada 2014-2020.
În anii 1920, clasa tărănească de României era una dintre cele mai bogate din Europa. Am auzit că îsi trimitea copiii la scoală în Franta. In 1930 în România erau 7.500 de cooperative cu 1,5 milioane de actionari, în timp ce populatia totală a tării era de 10 milioane de persoane.
Această cultură înfloritoare a primit trei lovituri de gratie: 1949 – 1990 – 2007
Comunistii au considerat clasa tărănească cel mai mare dusman al lor. I-au numit pe tărani “micii capitalisti”. Cu ani în urmă, l-am întrebat pe un “capitalist mic” de 80 de ani: “Cum a fost când a venit colectivizarea?”
“Într-o zi, au venit în curtea mea si au luat totul. Au luat calul, vacile, toate animalele. Căruta, plugul, toate instrumentele noastre mari si mici. Au luat toate semintele si tot din magazie. Au luat chiar si mica râsnită pe care o foloseam pentru măcinarea porumbului. Au dus totul la ferma colectivă. Si din acea zi, dacă nu doream să murim de foame, a trebuit să lucrăm pentru ei.”
“Si cum a fost în 1990, când ti-ai recăpătat terenurilor?” “În 1990?”, a spus el. “Mi-au dat înapoi terenul! Dar nu mi-au dat nici un instrument pentru a-l lucra. A trebuit să încep iarasi de la zero. Numai că de data aceasta eram cu 45 de ani mai în vârstă si nu mai eram tânăr.”
Am auzit despre colectivizarea fortată începută în 1949. Se vorbeste doar foarte putin despre de-colectivizarea fortată din 1990 si efectul său devastator asupra unei populatii rurale deja sărăcite. Milioane de săteni au fost catapultati înapoi la Epoca Fierului, luptând pentru existentă pe 3 sau 4 parcele de teren, situate la kilometri distanta, muncă istovitoare, fără umbră, câteva unelte manuale, poate un cal si o carută folosite în comun. (M-am întrebat întotdeauna, unde au fost în ultimii 25 de ani organizatiile umbrelă, responsabile pentru promovarea spiritului de cooperare al Europei? De ce au abandonat acestea micii producători din România?)
Si odată cu intrarea în UE în 2007, micii producători au fost pur si simplu distrusi. Au fost spulberati de complexul agro-industrial, care se întinde de la Portugalia până în Grecia. Cartofii sunt culesi în Germania (probabil de români), spălati în Italia si transportati în România. De la producător la consumator este un circuit închis. Acest complex a demarat acum 50 de ani, tot timpul subventionat de UE din toate punctele de vedere imaginabile: educational, ideologic, financiar, tehnologic, logistic, comercial.
Micul producător român nu este doar dezavantajat. A fost scos definitiv din modul său de trai fiind fortat să-si părăsească tara natală. A devenit un refugiat economic. Ceea ce au început comunistii, UE reuseste să finalizeze. Si poate mai presus de toate, ca urmare a acestei dizlocări, între 200.000 si 300.000 de copii români cresc fără unul sau ambii părinti pentru o parte sau întreaga lor copilărie.
Vă puteti imagina, Comisare, protestele publice dacă jumătate dintre elevii din clasele primare din Irlanda ar fi lipsiti de unul sau ambii părinti pentru întreaga lor perioadă de educatie ca urmare a participării la Uniunea Europeana? Si e doar o dimensiune a dificultătilor sociale suportate de către copii români astăzi.
Uniunea Europeană asistă – în spatiul rural românesc – la cea mai mare nedreptate socială din istoria sa. Este echivalentul în secolului 21 al “La dracu sau la Connacht!” (zona cea mai săracă a vestului Irlandei).
România este ultima civilizatie rurală autentică a Europei. Este o mostenire agricolă a cărei unicitate nu o vom mai revedea. Si totusi strategiile noastre nu par să fi avansat fată de politica de “laisssez-faire” din secolul al XIX-lea.
Piată deschisă produce avantaje pentru unii oameni în detrimentul altora. Acesti altii, din cauza pozitiei, educatiei lor, istoriei lor poate, se trezesc exclusi de la beneficiile pietei comune. Ei ar trebui să primească sprijin.
Aceasta nu este o idee nouă. Aristotel a vorbit despre justitie: oamenii inegali (diferiti) trebuie tratati inegal.
Dacă aceasta nu se potriveste situatiei săteanului român….
Acum pot auzi în acelasi timp si întrebarea contribuabilului european: de ce ar trebui să ne pese?
Eu cred ca putem identifica o multime de motive sociale si economice foarte solide pentru care ar trebui să ne pese tuturor de acestă problemă.
Dar care este cea mai importantă cauză pentru mine după 21 de ani de când sunt aici?
Acesti fermieri si strămosii lor au tinut prima linie a Europei de sute de ani. Si nu sunt doar români. Există 400.000 de mici fermieri maghiari aici. Si până în 1991 au existat si o jumătate de milion de săteni germani. Împreună au tinut sus drapelul astfel încât toti ceilalalti europenii să poată prospera si dormi bine. Ei au fost pacificatorii neplătiti si tăcuti ai Europei, timp de mai multe generatii. Zona tampon. Pentru a păstra pacea, de multe ori au trebuit să meargă la război. Si niciodată nu s-au eschivat de la responsabilitătile lor. Au plătit timp de 45 de ani, pretul fără milă sub comunism, abandonati de vest si având unghiile smulse în timpul programelor de reeducare. Si ce primesc în schimb? Locuri de muncă de livrare pizza în Scunthorpe si documentare pe Channel 4 numite “The Romanians are coming! (Vin românii)”.
Are loc un cataclism în România, Comisare, iar epicentrul său se afla la sat.
După ce am trăit timp de 21 ani aici pot confirma multe lucruri. Unul dintre ele este că irlandezii si românii sunt exact la fel. Singura diferentă este aceea că Irlanda este o insulă. În 800 de ani am avut doar un singur vizitator. Românii mereu la mijloc, literalmente, au avut un alt vizitator în fiecare generatie.
Cel mai recent vizitator este Uniunea Europeană.
Cel imediat înainte era Uniunea Sovietică.
Si adevărul dureros este că toti acesti vizitatorii iau mult mai mult decât aduc.
Povestirea mea finală este referitoare la bancherul pe care l-am întâlnit în 1997, când au început să intre pe piata româneasca:
„Exista 6 milioane de case si apartamente în România. Iar toate proprietătile sunt 100%, fără a fi ipotecate. Nicăieri altundeva nu există asa ceva. Aceasta reprezinta un „stoc de locuinte” în valoare de 300 miliarde de euro pe care noi le vom transforma în datorii, care să producă profit.”
De 15 ani, cel mai mare import în România a fost euro.
Comisare, România este o tară fascinantă si complexă. Într-un mod ciudat, destinul său pare a fi testarea fermitătii si verticalitătii tuturor celor care se nasc sau se aventurează pe aici, indiferent că sunt oameni sau imperii. În cazul în care mesajul nostru este “Bine ati venit la UE, lăsati demnitatea la usă!”, e greu de crezut că acesta nu va avea un efect de bumerang.
Fac apel la dvs pentru ca trebuie să existe un mecanism pe care să il puteti declansa, care ar precipita o evaluare independentă a ceea ce eu numesc “nedreptatea din mediul rural al Romaniei” (Rural Romania’s Raw Deal), o evaluare care ar putea permite Comisiei să si asume responsabilitătile reale în România, pentru securitatea pe termen lung a tuturor cetătenilor UE. Românii nu sunt doar o piată. Sunt cei care mentin pacea. Nu pare sa existe nici o limită pentru ceea ce cheltuim pe arme si protectie bancară. Deci, o data am putea, vă rog, să punem un pret pe pace?
Am cu mine o fotocopie a unei cărti rare. A fost scrisă în 1921 de către un alt irlandez, trimis aici de Horace Plunkett. Se numeste “Miscarea cooperatistă din Iugoslavia si România – lectii pentru reconstructia postbelică”.
Cândva micii producători ai României au fost un model pentru Irlanda în perioada de tranzitie. Nu există nici un moment mai prielnic decât acum pentru a dărui ceva în schimb”.
Articol relatat de adevărul.ro
vineri, 20 noiembrie 2015
Cum sa faci economie la incalzirea rasadnitelor
Chiar daca mai este inca suficient timp pana incepe "marea vanzoleala a rasadurilor" va propun un video clip care prezinta o instalatie electrica pentru incalzirea meselor pentru rasaduri.
Dispozitivul este simplu si eficient cu un consum moderat si costuri echivalente cu incalzirea clasica cu lemne dar,asigura o productivitate sporita. Vizionare placuta.
miercuri, 11 noiembrie 2015
Abonați-vă la:
Postări (Atom)





