Paharul lui PITAGORA

Legenda spune ca acesta a fost inventat chiar de Pitagora, in timpul lucrarilor de alimentare cu apa a insulei Samos, in jurul anului 530 i.Hr. Scopul inventiei ar fi fost impartirea corecta a vinului, catre constructorii acelor vremuri (de unde se vede ca obiceiul bautului pe santier e „milenar”).

Mai exact, cei care erau mai iuti de mana si largi de gat isi umpleau rapid paharele si le dadeau pe gat la fel de repede, spre deosebire de cei mai cumpatati.

Rezultatul: cei care beau mult faceau si paguba si se odihneau si mai mult decat ceilalti, lucrand, evident, mai putin. Atunci, lui Pitagora i-a venit ideea unei cupe, care sa distribuie uniform/egal (fair cup) cantitatea de vin pe care s-o bea fiecare, marcand pe interior nivelul maxim pana la care se poate umple cupa.

Nimic deosebit pana aici. Partea cu adevarat interesanta abia acum vine: cupa are in mijloc o coloana cu o gaura in partea inferioara, prin care (surpriza) nu curge continutul cupei daca aceasta e umpluta ... pana la nivelul marcat. In schimb, daca incerci sa mai torni fie si o picatura peste acel nivel, vei avea (ne)placuta surpriza sa vezi cum ti se goleste intreaga cupa.

http://www.youtube.com/watch?v=pzHZJR-816k

De aceea Cupa lui Pitagora a cunoscut diverse denumiri, de-a lungul timpului: cupa echitatii, cupa egalitatii sau cupa lacomiei.

http://www.youtube.com/watch?v=IZUtIDTbH8M

Pentru ingineri si/sau curiosi iata o sectiune cu aceasta cupa, pentru a putea observa principiul de functionare (bazat pe principiul vaselor comunicante):

Pentru toti ceilalti, interesati mai degraba de utilitate si mai putin de principii de functionare, mesajul care il transmite cupa e urmatorul:

Multumeste-te / Bucura-te de ceea ce ai in prezent (sanatate, prieteni, familie, iubire) , pentru ca daca incerci sa adaugi de la tine fie si o picatura in plus, peste ceea ce ti-a dat Dumnezeu … vei strica echilibrul din viata ta si nu vei mai ramane cu nimic.

Iar exemplele le vedem peste tot in jurul nostru:

Cel ce lucreaza de dimineata pana seara isi pierde sanatatea si libertatea,

Cei plecati afara la munca aduna mai multi bani, dar isi pierd familiile,

Cel ce sta acasa, asteptand totul de-a gata devine supraponderal, pierzandu-si bucuria de-a trai.

Cei ce se relaxeaza si socializeza mereu la baut cu prietenii, isi pierd spiritualitatea si nu mai evolueza profesional/personal.

Cel ce cauta iubirea cu tot dinadinsul…va fi mereu respins si nu va intelege de ce. Ba chiar zice: i-am oferit totul…si n-a fost deajuns. De fapt, trebuia sa-si ofere lui insusi totul: sansa de a evolua in cariera, de a avea un destin, o pasiune, un scop personal care sa-l urmareasca, iar ea, vazandu-l atat de hotarat va veni singura si sigura ca a gasit persoana potrivita, de incredere.