Modalitati de utilizare a remediilor naturale

Indiferent de capriciile vremii, primavara isi face simtita prezenta si odata cu ea si alaiul de flori si plante care revin la viata. Dintre acestea foarte multe plante au virtuti medicinale si poseda substante active cu efect benefice pentru organis-mul nostru.

Valoarea terapeutica a plantelor medicinale are la baza relatia care exista intre structura chimica a principiilor active din plante si actiunea lor farmacodinamica exercitata asupra organismului. Complexitatea compozitiei chimice a plantelor, de la 2-3 compusi pana la 30-40, identificati in unele plante, explica eficacitatea terapeutica a uneia si aceleiasi plante din diferite afectiuni.
Eficienta tratamentului naturist , aplicat atat profilactic cat si curativ, ca si a tratamentului in medicina alopata, rezida intr-un diagnostic corect si complet. Desipare simpla, pe intelesul tuturor , medicina cu ajutorul plantelor isi are rigorile ei si limitele ei.Ea trebuie bine inteleasa si cunoscuta, pentru a nu cadea in extrema de a face din ea un panaceu. Aceasta trebuie practicata cu mult discernamant si competenta medicala , pentru a nu pierde din va-loare si pentru a evita situatiile de compromis.
Utilizarea remediilor naturale nu trebuie interpretata ca metoda singulara , izolata, care se aplica independent de celelalte mijloace terapeutice. Plantele medicinale vin sa intregeas-ca repertoriul terapeutic modern , fiind un bun adjuvant in terapia diverselor boli.
Ele faciliteaza recuperarea morfofunctionala a organismului suferind si consolideaza sistemele de aparare ale organismului. Natura generoasa se ofera sa ne insoteasca , sa ne sprijine si sa ne fie calauza in drumul catre recuperarea sanatatii.Sa pretuim deci natura si sa ne straduim sa receptionam si sa intelegem mesajul ei pentru om :" Inapoi la alimentatia naturala si sanatate prin farmacia naturii".
Utilizarea plantelor medicinale in terapie se bazeaza pe principiile active pe care contin, principii care se obtin din plante, utilizandu-se dizolvanti ca : apa, alcoolul, vinul, uleiul sau ceara.
INFUZIA :
consta in pastrarea plantei in contact cu apa clocotita, de obicei timp de 3 minute, dupa care se strecoara. De obicei proportia este de 1 lingurita la 250 ml apa clocotita. La plantele proaspete si unele uscate, timpul de contact cu apa este mai scurt. Se utilizeaza in general flori si frunze ( citeste cu atentie indrumarile de la fiecare planta !)
DECOCTUL :
se prepara din materia vegetala maruntita (de obicei 1 lingurita) la care se adauga apa (de obicei 250 ml) si se fierbe 5-30 minute. Decoctul se strecoara fierbinte si se completeaza cu apa fierbinte, in cantitatea necesara, corespunzatoare pierderilor prin evaporare. Aceasta metoda este folosita in general pentru obtinerea principiilor active din partile plantelor care au un tesut lemnos, ca de exemplu: radacini si scoarta.
Sucul proaspat : obtinut din plante, se utilizeaza intern, sub forma de picaturi sau extern prin frictiuni.
MACERATUL :
consta in pastrarea plantei maruntite, in contact cu apa rece, 1-12 ore. Se utilizeaza in cazul plantelor la care extractia principiilor active necesita timp mai lung , ca de ex : vascul, nalba, inul. Maceratul se prepara la temperatura camerei. Ceaiul obtinut prin extractie apoasa se prepara pentru o singura zi. Se bea neindulcit sau indulcit cu miere de albine.
CATAPLASMA :
(obojeala sau prisnita)este un preparat pastos, obtinut din planta maruntita, inmuiata in apa, alcool sau la abur,care se pune intre doua bucati de tifon sau panza, dupa care se aplica pe regiunea afectata, iar apoi se infasoara cu o haina calduroasa .
TINCTURA:
este o solutie exctractiva, alcoolica ce se prepara la temperatura camerei. Se utilizeaza alcool etilic de 40-70 C. Proportia folosita este de obicei de 20% (20g planta la 100ml alcool). Planta maruntita se pune intr-o sticla se se adauga alcoolul. Se agita zilnic, 10-14 zile, dupa care se strecoara si se pastreaza in sticle de culoare inchisa, bine etansate. Se utilizeaza sub forma de picaturi, diluate in ceai sau apa.
VINUL :
vinul medicinal se obtine din planta bine maruntita , macerata in vin. De obicei la 1 l vin se agauga 50-60g planta, care se macereaza 10-14 zile, dupa care se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Se utilizeaza ca stimahic, administrandu-se cu 1/2 -1 ora inainte de masa. Se recomanda a nu se folosi de persoanele care sufera de gastrite , hiperaciditate, ulcer, hipertensiune arteriala, afectiuni hepatice.
OTETURILE AROMATICE :
se prepara prin macerarea plantelor in otet de vin , in proportie de 50-100g plante maruntite, la 1 litru otet. Se lasa la macerat 10-14 zile, dupa care se strecoara. Este utilizat pentru frictiuni.
ULEIURILE MEDICINALE :
se obtin din plante bine maruntite, macerate in ulei comestibil, timp de 3-6 saptamani.
INHALATIA :
se prepara utilizandu-se plante medicinale, bogate in uleiuri volatile, sau chiar uleiuri volatile, ce se pun in vase smaltuite, de portelen sau de Jena dupa care se adauga apaclocotita. Vaporii care se degaja sant bogati in uleiuri volatile, actionand eficient in afectiuni ale cailor respiratorii superioare.
GARGARISMELE :
se utilizeaza infuzia sau decoctul de plante sub forma de gargara , in amigdalite, afte, abcese dentare.
BAILE FITOTERAPEUTICE :
se utilizeaza plante pentru uzul extern. Baia poate fi generala sau locala. Pentru baia generala se folosesc 200g plante care se lasa la macerat 12 ore, in 5 l apa rece. Apoi se incalzeste, se strecoara si se adauga la apa de baie. Pentru a usura calcularea cantitatii de planta necesara prepararii diverselor forme farmaceutice , redam mai jos echivalenta aproximativa in grame, la 1 lingurita din diferite parti ale plantei maruntite si respectiv la 1 varf de cutit de pulbere din planta.
-1 lingurita plina :
(frunze)=2-3 g;
(flori) =3-4 g;
(seminte) = 8-10 g;
(radacina si rizomi)= 5-7 g;
(scoarta)=6-7 g;
(fructe)=5-6 g;
(parti aeriene) =4-5 g;
(matase de porumb)=1g
- 1 varf cutit de pulbere din diferite parti ale plantei = 1 g