Ramurile de rod la speciile pomicole

Pentru ca suntem in perioda in care se fac taierile la pomi m-am gandit ca ar fi util un scurt material referitor la ramurile de rod ca sa evitam accidentele in timpul toaletarii. Suntem beneficiarii unui urias volum de informatii din toate domeniile( carti, publicatii, internet,etc.)Nu luati de bun tot ce aflati dar, straduiti -va sa aflati tot. Studiati tot ce gasiti despre subiect si alegeti varianta care vi se potriveste.Studiind cat mai multe teorii si metode practice in acest domeniu veti gasi mai usor metoda cea mai apropiata de felul dumneavoastra de a fi si a vedea lucrurile.Acesta este rezultatul cautarilor facute 
Ramurile de rod la speciile pomicole

La pomacee (subfamilie de arbori fructiferi cuprinzând mărul, părul și alți pomi din familia rozaceelor), dupa asemanarea ramurilor de rod, intalnim doua subgrupe :

1.    mar si par

2.    gutui

La drupacee ( grup de plante pomicole cu fructul cărnos și zemos care are un singur sâmbure), intalnim 3 astfel de subgrupe :

1.cires si visin

2.prun si cais

3.piersic si migdal

 1.    Mar si par

Se formeaza din muguri micsti. Intalnim urmatoarele formatiuni : pinten, smicea, tepusa, nuielusa, mladita.

Pinten = ramura de rod neflorifera, are 0,3 - 6 cm. Pintenul poate fi scurt, de cativa milimetri, cu un singur mugur vegetativ situat apical, sau poate fi lung, de 5-6 cm, cu 1 mugure vegetativ apical si cativa laterali.

Smicea - este o ramura neflorifera, are 15-30 cm, este foarte subtire (diametrul de 2-5 mm), are in varf si lateral mai multi muguri vegetative

Tepusa - ramura florifera, are 1 mugure mixt apical si mai multi muguri vegetativi laterali.

Tepusele pot fi, ca si pintenul, de doua feluri : scurte sau alungite

In primul an dupa rodire axul tepusei se ingroasa si formeaza asa numita bursa de rod. In anul urmator, pe aceasta bursa se vor forma noi pinteni, tepuse sau nuieluse, care dupa fructificare se vor ingrosa si ele.

Formatiunea care va rezulta din contopirea burselor noi si vechi se numeste vatrade rod.

Nuieluse = ramuri florifere de 10 20 cm. Au in varf un mugure mixt, restul laterali vegetativi.

Mladita = ramura florifera, 10-20 cm. Are 2-3 muguri micsti (unul terminal care are are inca 2 sub el), restul sunt laterali vegetativi.

2.    Gutui:

Fructifica tot din muguri micsti.

Dintr-un mugure mixt, primavara se formeaza un lastar de 8-12 cm care poarta o singura floare in varf.

Dupa fructificare, in anul urmator acest lastar se ingroasa formand o bursa de rod alungita.

Aceasta este ingrosata in special in partea terminala, rezultand o ramura cu aspect de maciulie ce prezinta terminal 2-4 muguri micsti din care se vor forma noi lastari.

3. Cires si visin

Intalnim urmatoarele categorii de ramuri:

Pinten = asemanator cu cel descris la mar si par, are doar muguri vegetativi si se intalneste la pomii tineri

Buchet de mai = ramura floriferade 1-3 cm, pe ea se formeaza 4-7 muguri asezati in spirala cate unul la fiecare nod. In mijlocul acestei formatiuni exista un mugure mixt care asigura cresterea vegetativa, in anul urmator va rezulta astfel o noua ramurade 1-3 cm.

De-a lungul timpului, prin cresteri succesive, aceasta ramura va atinge 12 cm si doar ultima portiune va fi purtatoare de frunze si flori.

Ramura mijlocie neramificata = florifera, 10-30 cm, apical are 1-3 muguri vege-tativi restul fiind floriferi.

In fiecare an aceasta ramura se alungeste cu 10-15 cm datorita mugurilor vegetativi din varf.

Ramura pleata = se intalneste mai ales la visin, mult mai rar la cires.

Este foarte subtire, are 2-3 mm diametru. Are 15-60 cm lungime, are in varf un mugure vegetativ, restul fiind floriferi.

Dupa rodire, ramura pleata se apleaca cu fructele si ramane in aceasta pozitie cativa ani dupa care se usuca.

Cresterile vegetative anuale sunt de 10-15 cm lungime, si sunt asigurate de muguri vegetativi apical.

4.Prun si cais

Buchet de mai = seamana cu cel de la cires si visin. Are 1-3 cm si se deosebes-te de cel de la cires prin faptul ca la noduri are grupe de muguri in loc de un singur mugure.

In fiecare grupa exista un mugure vegetativ, restul fiind floriferi. Cresterea vege-tativa este asigurata de fiecare mugure vegetativ (apical si lateral) din fiecare grupa.

Ramura mijlocie = are 10-15 cm, are in varf un mugure vegetativ, pe toata lungimea ei prezinta grupe de muguri, in fiecare an fiecare mugure vegetativ dand nastere la noi ramuri mijlocii

Ramura lunga = are in varf un mugure vegetativ iar lateral grupe de muguri dintre care cel central este vegetativ, cei laterali sunt floriferi. In primul an caisul poate rodi si pe lastari anticipati.

5.Piersic si migdal

Buchet de mai = are terminal un singur mugure vegetativ si lateral 2-4 muguri floriferi (la piersic) si 5-8 la migdal.

Ramura salba = seamana cu ramura pleata, este foarte subtire (2-3 mm dia-metru) are maxim 50 cm, are terminal 1 mugure vegetativ restul fiind floriferi.

Aceasta ramura dupa fructificare are tendinta sa se degarniseasca total, formand totusi anual noi ramuri vegetative de 10-15 cm, din mugurii vegetativi din varf.

Ramura mixta = ramura de baza in fructificarea piersicului. Are apical 1-3 mu-guri vegetativi, la baza ei se gasesc 1-3 muguri vegetativi, restul fiind grupati cate 3 la fiecare nod, din care cel din mijloc este vegetativ, ceilalti 2 fiind floriferi.

Ramura de prelungire = asigura cresterea in lungime a scheletului, pe aceasta ramura alterneaza muguri vegetativi si floriferi.