Desi calendaristic suntem in mijlocul iernii iar astronomic la inceputul ei, luna ianuarie reprezinta pentru pasionatii de gradinarit un bun prilej de analiza, organizare si planificare a activitatilor din gradina si nu numai, pentru anul care tocmai a inceput.Va prezint cateva activitati pe care le putem face in aceasta luna pentru a pune bazele unei bogate recolte viitoare si unei gradini de vis plina de belsug, arome si culoare.
·
temperatura
medie multianuala lunara 1 grad C
·
media
precipitatiilor lunara 20 mm/mp
LUCRARI:
GRADINA DE LEGUME
·
planific locul straturilor si al culturilor mixte;
·
creez o harta a gradinii si o folosesc pentru stabilirea necesarului de seminte si plante
·
studiez site-urile si cataloagele de produse horticole;
·
comand materialul saditor si verific calitatea acestuia;
·
gandesc o noua strategie de plantari de primavara;
·
controlez semanaturile insamantate
in toamna: Prazul şi varza creaţă sunt rezistente la frig şi nu necesită
protecţie Salata este sensibilă la frig şi trebuie să o protejez cu un strat de
crengi
·
transport gunoiul de grajd la platforma;
·
verific locul de depozitare al legumelor si consum
legumele ramase;
·
transport gunoiul necesar pentru răsadniţe;
·
cumpar folie de plastic pentru rasadnita si verific daca
am destule materiale pentru confectio-narea acesteia cadru din metal sau lemn
pentru rasadnita, balegar proaspat( pe asta il voi auce chiar in ziua in care
fac rasadnita), folia de plastic, materiale pentru fixat folia pe pamant in
jurul rasadnitei(bare de metal, caramizi
·
încep amenajarea răsadniţelor
·
cumpar si pregatesc plantele din care voi face solutile pentru stropit rasadnita si
rasadurile urzica, coada calului, galbenele, coji de ceapa, tataneasa, etc)
·
procur semintele necesare pentru plantarea mirodeniilor
in ladite;
· însămânţez în răsadniţa caldă timpurie la sfârşitul lui
ianuarie guliile, salata şi conopida. le
aşez în dreptul unei ferestre luminoase.
·
pe soluri ferite de ger, cultiv
varza, salata, prazul şi ţelina
· daca pamantul se poate lucra catusi de putin, acum e
momentul sa -l intorc pamantul - asta pentru cei care doresc. Eu consider ca este mai natural sa las pamantul acoperit pana la dezprimavarare ca viata din sol de la mica adancime sa-si continue cursul.
·
amestec compostul
·
ma ocup de uneltele de grădinărit:
curățat, reparat, fixat cozi, ascuțit lame
·
nu uit sa hrănesc păsărilor din grădină, ma vor răsplăti prin participare activă în
combaterea dăunătorilor din grădină
VIA SI VINUL
·
procur materialele necesare ca araci
sau bulmaci, sarma etc;
·
repar principalele unelte necesare
lucrarilor viti-vinicole;
·
pritocesc la vin si umplu golurilor
in vasele cu vin;
·
inlatur bobitele stricate si se iau masuri
pentru a nu ingheta strugurii de masa, pusi la pastrat;
·
controlez rezistenta vinului la aer
si in caz ca se brunifica il tratez cu bioxidul de sulf necesar;
·
controlez sticlele cu vin puse la
pastrat;
·
transport gunoiului la plantaţiile de vii.
LIVADA
·
incerc sa asigur un optim a celor
cinci factori de producţie: aer, căldură, lumină, apă şi hrană.
Luna ianuarie este una geroasă, cu zăpadă pe sol, dar livezile pregătite din
toamnă nu vor avea pierderi, deoarece gerul nu distruge mugurii pomilor din
livezile unde s-au realizat tratamentele adecvate. Este vorba în special de
aplicarea îngrăşămintelor naturale în toamnă, Perioada în care alternează zilele
calde şi nopţile reci, care poate prelungi repausul, este favorabilă călirii,
fiecare având nevoie de un anumit număr de ore de frig.
· Continui sa aplic îngrăşămintelor
organice, după deviza fertilizării pe 1/3 din suprafaţă în fiecare an. Dacă
este posibil, voi continua săpatul în jurul pomilor. Lucrarea ajută la
aerisirea solului întrucât rădăcinile lucrează şi iarna în zilele calde.
·
in zilele cu temperaturi ridicate şi
fără nopţi prea geroase continui lucrările de tăiere, de regenerare, de rod la
speciile măr şi prun. Se respectă la tăierile de
rodire principiul treimii , care a revoluţionat acest domeniu în ultimii 10
ani: raportul între grosimea lăstarului şi ax , între ramuri de gradul doi şi
unu trebuie să fie de 1/3. Tăierile le fac numai la cep.
·
la măr elimin la cep lăstarii fără formaţiuni de
rod, lăsând NUIELUŞELE şi MLĂDIŢELE.
·
toate speciile până la vârsta de
zece ani suferă de atacul rozătoarelor, care poate fi combătut prin învelirea
pomilor cu coceni de porumb şi colţare din plastic, precum şi prin badijonarea
cu produse repelante.
·
cumpar solutii pentru stropit pomii : sulfat de cupru si
var pentru zeama bordeleza, dupa care va trebui sa stropesc cu ulei alb sau alt produs uleios pentru a fixa solutiile pe pomi si stropesc pomii;
·
dacă zăpada abundă în grădină o adun
în piramidă la baza pomilor fructiferi (când se topește, va ajunge direct la
rădăcini)
·
inaintea primelor zile însorite din
iarnă, când la creşterea temperaturii scoarţa poate crăpa, pomii fructiferi
trebuie daţi cu o vopsea de protecţie.
·
in zilele însorite, negeroase, tund pomii fructiferi (cu excepţia CIREŞILOR, PIERSICILOR ŞI CAIŞILOR).
La pomii ai căror fructe au sâmburi tari nu îndepărtez mai mult de o cincime
din ramuri
·
curăţ pomii prin răzuirea scoarţei, îndepărtarea
drajonilor şi lăstarilor de pe colet;
GRĂDINI ORNAMENTALA
·
după ninsori mari, scutur coniferele
din când în când de zăpadă, pentru a uşura crengile acestora şi a evita ruperea
lor.
·
raspund
la urmatoarele intrebari: Ce si unde plantez?, Cum vreau sa ma bucure gradina mea anul acesta?
·
incep
sa intocmesc planul gradinii. In primul rand trebuie sa stiu ce fel de plante
vreau sa-mi impodobeasca gradina si de ce au nevoie acestea, in ce loc s-ar
simtii cel mai bine.
·
curat gradina de uscaturi, tai crengile de la tufanele si
crizanteme, pregatesc suporturile de flori si mai fac niste carlige pentru ghivecele
de petunii si muscate curgatoare
·
zăpada de pe alei nu trebuie
aruncată pe gazon deoarece din cauza lipsei de aer se pot forma pete galbene.
·
rup crengile uscate de pe arbustii si arborii de foioase.
·
verific la straturile de flori
existenţa protecţiei contra frigului iar în cazul în care aceasta este
deficitară o îmbunătăţesc.
§
In zilele fără ger, arbuştii şi
plantele care înfloresc vara târziu (inclusiv trandafirii în tufe şi
căţărători) trebuie tunse din nou.
§
tufele şi florile cu pregătire mai
lungă a culturii (care încolţesc în perioada geroasă, de ex.: primula,
genţiana, cerceii doamnei, aconitum, carduncellus) le semăn mai întâi
în vase şi le expun la o fereastră luminată.
§
cenusa o pastrez pentru a o folosi ca ingrasamant pentru
iris sau alte plante alcaline.
§
plantele permanent verzi (brad
buxus (cişmir), laur, rododendron) le ud permanent dar numai pe sol
ferit de îngheţ.
§
la plantele permanent verzi care le-am plantat in toamna trebuie să acoper suplimentar solul (cu paie,
de ex.) contra frigului.
§
protejez si umbresc cu crengi de brad plantele perene cu
frunze persistente si arbustii sensibili la ger.
§
protejez plantele vesnic verzi din zonele cu expozitie
sudica, de razele puternice ale soarelui.
§
aleg si comand puietii si materialul saditor.
§
pe vreme blanda pregatesc locurile de plantare.
§
aerisesc din cand in cand locul de iernare al plantelor
sensibile la inghet.
§ fac o analiza a solului inainte de
plantare.
§ seman petunia,muscatele si alte seminte
de flori in perioadele cu luna in crestere
BALCOANE ŞI TERASE
·
la plantele din ghivece, care petrec
iarna în aer liber, îndepărtez zăpada umedă pentru ca pelicula de gheaţă să nu
le rupă. Le controlez săptămânal şi verific ca frunzele să nu fie atacate de
dăunători şi ciuperci.
·
Ud mai rar plantele fără frunze si
mai des pe cele cu Frunze
·
daca iarna este aspra, iau masuri
suplimentare de protejare a plantelor din gradina sau a celor care ierneaza in
balcon (clematita, trandafiri, etc.);
GRADINA DE APARTAMENT
·
incep inmultirea pe cale vegetativa
(prin butasi) a unor plante de apartament:, coleus, colocasia, filodendron,
monstera, saintpaulia,;
·
seman samburii de curmale (palmierul phoenix);
·
spal cu apa calduta periodic,
frunzele mari ale plantelor de apartament
pentru curatarea de praf;
·
incep altoirea vitei japoneze (parthenocissus
tricuspidata) pe butasi de vita de vie de canada (parthenocissus quinquefolia);
·
seman rasadurile de petunii
si panselutele.
·
pot pune la fortat ramuri
taiate de arbusti ornamentali (forsythia, syringa, etc.), pentru
obtinerea unei infloriri timpurii (le introduc in apa rece si intr-o incapere
racoroasa 2-3 zile, apoi la caldura, pana la inflorire).
·
pun la fortat bulbii de CRIN, NARCISA ALBA ZAMAMBILA sa infloreasca in
interiorul casei, intr-un vas de apa sau in ghivece
·
reduc cantitatea de apă şi las
pământul să se usuce între două udări.
·
pastrez
si o anumita umiditate constanta a aerului, mai ales in perioadele de iernare,
prin umidificarea aerului si nu a solului
·
in această perioadă, nu fertilizez
plantele.
·
aerisesc zilnic încăperile, dar nu las
aerul rece să bată direct pe ghivece.
·
verific bulbii puşi la iernat şi,
dacă au încolţit ii scot la lumină şi încep să-i ud progresiv.
·
cactusii
si semenii sai necesita temperature scazuta, chiar 2-5 °grade C.
·
In
perioada de iarna cand cactusii sunt in perioada de repaus, cantitatea de aer
este mai mica, fiind necesara din cand in cand o aerisire, deoarece un aer
inchis este favorabil raspandirii bacteriilor.
·
in
general se recomnada sa avem o actiune directa a luminii solare in cultura de
cactusi. S-au constatat si greseli in iluminarea plantelor: o planta iluminata
insuficient se deformeaza si capata o culoare galben-verzui, cu o slaba putere
de sustinere.
·
modificari
datorate unei cantitati prea mari de lumina nu se observa la cacutsi, dar pot
aparea cand schimbam locul de asezare.
·
pentru
plantele din zonele insorite, trecerea brusca de la iarna posomorata la primele
zile insorite, constituie un soc neobisnuit. Pentru a evita acest
lucru trebuie sa-mi ocroteasc plantele; sa le aclimatizez treptat cu lumina
puternica a soarelui .
·
pot
influenta perioada de inflorire a cactusilor, prin aplicarea conditiilor impuse
de fotoperiodism. In timp ce plantele de zile lungi au nevoie de 12-15 ore de
iluminat pentru o dezvoltare normala, plantelor de zile scurte, din care fac
parte si cactusii, le sunt necesare doar 8-10 ore zilnc de iluminare.In
perioada de plina vegetatie, care corespunde lunilor de vara, cactusii au
nevoie de multa caldura, in timp ce in perioada de repaus, care corespunde
anotimpului secetos, plantele au nevoie de mai putina caldura. Nerespectarea
ritmurilor biologice ale plantelor, prin mentinerea lor in vegetatie continua,
influenteaza nefavoarabil formarea bobocilor florali in timpul primaverii. Temperatura
optima in sere sau in camere de iernare, pentru majoritatea cactusilor este de
8-10 garde C, dar pot sa suporte si temperature mai scazute de 2-5 grade C.
Temperaturile scazute au un rol mult mai important in viata cactusilor decat se
presupune in general, deoarece fara acesta perioada cu temperaturi mai mici nu
este indicat inflorirea cactusilor.
·
examinez
plantele pentru a depista din vreme parazitii si bolile.
·
Kalanchoe
Este o planta suculenta si cu
frunze carnoase, care poate creste pana la 40 cm inaltime. Face flori in forma
de steluta de diferite culori: rosii, galbene, portocalii, roz si mov.Florile
apar in anotimpurile reci si tin aproximativ 2 luni de zile, timp in care se
succed mai multe randuri de boboci. Este o planta perena si se inmulteste prin
butasi. Acestia trebuie sa aiba 5 - 7 centimetri si 2 perechi de frunze. Se pun
direct in pamant dupa ce 1 zi sau 2 au fost lasati sa se deshidrateze.
Kalanchoe nu suporta lumina directa, iar solul trebuie sa fie foarte bine
drenat si aerisit. Udarea se face dimineata, iar pe timp de vara planta trebuie
sa stea la umbra.Dupa inflorire se taie varfurile lastarilor, se tine planta la
intuneric si se opreste udarea. Dupa aceasta perioada se scoate si se uda.
PLANTE
MEDICINALE
recoltez Brad,
Cimisir, Iedera, Lichen de prun, Matreata bradului, Molid (cetina), Pin
(cetina), Urechelnita, Vasc.