Ramele sunt cazmaua gradinarului

Pentru cei care doresc sa- si cultive gradina in armonie cu natura, acest micut animal este foarte important, atat pentru sanatatea solului cat si a plantelor.

Cand am inceput sa-mi lucrez gradina am gasit acest locuitor al solului despre care, unii vecini imi spuneau ca nu-i prea bun si mai mult dauneaza plantelor decat le ajuta.

Acesta a fost primul contact cu aceste vietuitoare care n-au frumusetea si gingasia unui fluture dar cu siguranta ma fac mult mai bucuros cand le zaresc decat atunci cand vad fluturi albi zburand deasupra varzoaselor.

De ce sa ne bucuram cand le zarim in gradina este simplu. Acolo unde apar rame este un semn ca pamantul este sanatos si bogat in substante nutritive.

Daca luati o cazma de pamant si o rasturnati iar in pamant gasiti 3 -4 rame care se zbat si vor sa se ascunda, puteti fi linistiti –pamantul dumneavoastra este bogat si productiv.

Ramele in gradina contribuie la mentinerea fertilitatii solului, imbunatatesc textura si drenajul , transforma materiile organice in humus fiind considerate de unii specialist drept masura a fertilitatii. Cu cat numarul de exemplare este mai mare cu atat fertilitatea solului este mai ridicata.

In cazul in care nu gasiti prea multe rame este momentul sa faceti ceva pentru imbunatatirea calitatii solului din gradina dumneavoastra dar, nu este cazul sa aduceti rame din alte locuri – acestea vor parasi, oricum un sol lipsit de substante organice asa ca cel mai simplu lucru este sa sporiti cantitatea de materie organic(mranita si compost) pe care o adaugati pe sol.

            Acoperirea suprafetei solului cu un strat de mulci din compost semidescompus, mranita sau chiar frunze  veti contribui la atragerea acestor vietuitoare care in cel mai scurt timp, vor deveni un ajutor de nadejde pentru lucru in gradina, inlocuind chiar cazmaua.Pe timpul deplasarii lor ramele sapa numeroase canale pe care le impregneaza cu o secretie lipicioasa care le confera rezistenta. Prin aceste canale solul se aeriseste, se usureaza capacitatea de penetrare a radacinilor si un lucru foarte important sporeste capacitatea de retinere a apei.Cunoscand aceste lucruri vom folosi cazmaua numai pentru plantarea pomilor sau arbustilor si la saparea gropilor..

Ramele aereaza solul, si produc pamant ingrasat. Prin digerarea materialelor organice moarte, amestecate cu minerale ramele lasa in sol un valoros ingrasamant pentru culturile noastre asa numitul complex argilo-humic.In conditiile unui sol cu o densitate normal de rame( asta insemnand intre 60- 80 de exemplare pe m²  putem beneficia anual de un aport de circa 2 kg. de ingrasamant pe m2.

De asemenea, prin  faptul ca ramele trag in sol mari cantitati de frunze bolnave pe care le digera( trecandu-le prin intestinal lor, ramele distrug sporii sau organelle de rezistenta a unor ciuperci) acestea contribuie la tinerea sub control a unor boli precum rapanul sau fainarea la pomii fructiferi.

Putem mentine aceste vietuitoare in solul din gradina noastra daca nu mai folosim ingrasamintele chimice si daca le asiguram un strat protector la suprafata care sa le fereasca de soare sis a le asigure umiditatea necesara.

Humusul produs de rame este cel mai bun ingrasamant oraganic cunoscut pana in prezent, ideal pentru producatorii de hrana Bio, horticultura, silvicultura, legumicultura  inlocuind atat ingrasamintele organice precum si pe cele chimice.

Despre rame stim ca nu suporta sub nici o forma soarele, caldura peste 30⁰C, frigul sub 1⁰C, lipsa umiditatii. Desi sunt dotate cu ambele organe sexual ramele au nevoie de un partener pentru imperechere.Daca le vedeti stranse in ghem, lasati-le in pace, sunt pe drumul cel bun. Se inmultesc prin depunerea unui ou de 2-3 mm, cafeniu, din care iese o singura rama. Bine ca aceste oua apar cu frecventa de unul la 2-3 saptamani. 

Cresc destul de repede, ating maturitatea sexuala in max 6 luni, ciclul complet de viata intinzandu-se la 2-5 ani. Hranirea este influentata de temperatura mediului (ca de altfel intregul metabolism) in care traiesc. Sub 10⁰C devin lente, sub 5⁰ C devin inerte, sub 1⁰C mor. 

Ele se inmultesc pe materie organica obtinuta din deseuri din bucatarie si resturi de legume curatate. De aceea pentru gradinarii care doresc este foarte simplu sa-si construiasca un compostor pentru rame in care acestea se vor dezvolta si vor produce un compost de calitate.

Un model simplu de compostor cu rame se poate construi urmand sfaturile lui Heinz Erven din Paradisul meu.

Ramele se hranesc cu atat mai bine cu cat este mai cald ( pana in 30⁰C).

Cat mananca? MULT! cu cat sunt mai multe, cu atat mai des trebuie hranite.

Cum se face hranirea? In recipientul pe care il folositi, dati la o parte pamantul folosit( cat mai adanc), in spatiul creat introduceti compostul nou. 

Compostul e consumat atunci cand are consistenta nisipoasa, de fapt cand e format din granule de 1-2 mm, rezultat al hranirii ramelor.Nu uitati sa adaugati apa, totusi pamantul nu trebuie sa fie cleios sau mlastinos, adica sa balteasca apa.

Puteti sa realizati o minicompostiera si intr-un vas sau galeata de plastic mai incapatoare.

In ecosistemul natural al solului ramele au un rol multiplu si foarte important in producerea humusului, care este componenta structurala de baza a pamantului. De cantitatea acestuia (humusului) depinde viteza de descompunere a materiei organice si prin urmare, productia organica a ecosistemului.

Prin traversarea organismului deseurile organice sunt descompuse in compo-nente elementare pe care planta le poate absorbi direct, deoarece este alcatuit din com-pusi organici si bacterii care ajuta la descompunerea solului.

Aalizele efectuate la compania olandeza CBB-Bio Consult asupra unei probe oarecare, arata urmatoarele componente: continut de materii organice 44% azot 1,73% Phosfor 1,42% Potasiu 1,44% Calciu 6,74% Magneziu 0,98% Fier 1,21% Ph = 7,1 Umiditate 58,52%.

Importanta ramelor in protejarea mediului inconjurator poate fi majora in conditiile actuale in care depozitarea deseurilor este din ce in ce mai costisitoare. Pornind de la faptul ca fiecare individ lasa zilnic cca 800gr deseuri solide, asta inseamna ca intr-un oras de 100.000 de locuitori se arunca cca 80t de gunoi din care 55% este de proveni-enta anorganica si 45% deseuri organice.

Aceasta cantitate de 36 t de deseuri organice se poate procesa intr-o zi de catre 36 mil de rame care ocupa o suprafata de numai 720 mp.

In urma procesarii se produc 7.700 t de humus pe an care poate fi utilizat apoi in parcuri, zone verzi, helestee etc. Pretul unei astfel de procesari este la 25% din pretul clasic al arderii.

Unul din avantajele importante ale cresterii ramelor este si imbogatirea solului prin introducerea acestora in pamant pe terenuri degradate, iazuri de decantare etc.

S-a constatat ca 1.000 de rame produc 600gr de humus pe zi pe mp.

Humusul obtinut de la ramele de o calitate medie contine de 11 ori mai mult potasiu, de 3 ori mai mult Magneziu, de 7 ori mai mult fosfor si de 5 ori mai mult nitriti fata de gunoiul de grajd. In general, o tona de humus este de 5 ori mai eficace decat o tona de gunoi de grajd, iar pentru obtinerea unei tone de humus se utilizeaza 1,5 t de gunoi de grajd (ramele asimileaza 40% si 60% elimina) .

Acestea fiind spuse va doresc o primavara frumoasa plina de inspiratie.