Dragobetele deschide traditional sezonul de primavara

Dragobetele este o sarbatoare romaneasca celebrata pe 24 februarie, sau – in unele locuri – la 28 februarie, 1, 3 si 25 martie. Sarbatoarea de Dragobete este considerata echivalentul romanesc al Valentine’s Day, sau ziua Sfantului Valentin, sarbatoare a iubirii. Traditiile de Dragobete se pastreaza cu precadere in sudul si sud-vestul Romaniei

Legenda spune ca Dragobetele, fiul Dochiei, era zeul dragostei si al bunei dispozitii. Acesta mai era numit Cap de Primavara sau Cap de Vara si era identificat cu Cupidon, zeul iubirii in mitologia romana, si cu Eros, corespondentul acestuia in mitologia greaca.

Un alt nume al sau era Navalnicul, fiind perceput ca un fecior frumos si iubaret nevoie mare, care le face pe tinerele fete sa-si piarda mintile. Un fel de Zburator metamorfozat apoi de Maica Domnului intr-o floare.

La daci, era zeul ce oficia la inceputul primaverii nunta tuturor animalelor. In mitologia greaca, pasarile erau privite ca mesagere ale zeilor, “pasare” in greceste insemnand “mesaj al cerului”, iar in timp aceasta traditie s-a raspandit si la oameni.

Pe data de 24 februarie , in aceeasi zi in care crestinii ortodocsi sarbatoresc Aflarea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, se sarbatoreste si Dragobetele , simbolul iubirii, dar si al tineretii si revigorarii naturii.

Traditia spune ca, in aceasta zi, oamenii isi intrerupeau toate muncile, curatandu-si si aranjandu-si insa casa, pentru a-l intampina cum se cuvine pe zeul iubirii, care nu venea singur, ci insotit de asa-numitele zane Dragostele, ce le sopteau vorbe de amor indragostitilor.

Fiecare avea grija ca aceasta zi sa nu ii prinda fara pereche, ceea ce ar fi reprezentat un semn rau, prevestitor de singuratate pe intreg parcursul anului, pana la urmatoarea zi de Dragobete;

In aceasta zi, oamenii mai in varsta trebuie sa aiba grija de toate animalele din ograda, dar si de pasarile cerului. Nu se sacrifica animale pentru ca astfel s-ar fi stricat rostul imperecherilor;

Barbatii nu trebuie sa le supere pe femei, sa nu se certe cu ele, pentru ca altfel nu le va merge bine in tot anul;

Tinerii considera ca in aceasta zi trebuie sa glumeasca si sa respecte sarbatoarea pentru a fi indragostiti tot anul;

In satele din Romania, de Dragobete se obisnuia ca fetele si baietii sa se imbrace in haine de sarbatoare si sa porneasca in grupuri catre lunci  si paduri, in cautarea primelor flori de primavara. In aceasta zi, fetele culeg ghiocei , viorele si tamaioase pe care le pun apoi la icoane. Florile sunt pastrate astfel pana la sarbatoarea de Sanziene, cand sunt aruncate in apele curgatoare.

De Dragobete, fetele si baietii se intalnesc pentru ca iubirea lor sa tina tot anul, precum a pasarilor ce se “logodesc” in acesta zi.

Dragobetele este si un zeu al bunei dispozitii de ziua lui facandu-se petreceri (fara indecentele evenimentelor similare din zilele noastre), iar de acolo porneau de multe ori viitoarele casnicii.

Versiunea romaneasca a Zilei Indragostitilor, Dragobetele,este o sarbatoare care celebreaza nu nu mai iubirea, ci si inceputul primavarii si renasterea naturii.

In zona de sud a Romaniei, o importanta componenta a sarbatorii este "zburatoritul". La pranz, fetele se intorc in fuga spre sat. Fiecare baiat urmareste fata care ii place. Daca baiatul este suficient de rapid si o ajunge, iar aceasta il place la randul ei, goana se sfarseste printr-un sarut chiar in vazul celorlalti. De aici provine celebra expresie "Dragobetele saruta fetele".

Sarutul pecetluieste logodna dintre cei doi indragostiti, pentru cel putin un an de zile. De cele mai multe ori, logodna era urmata si de o nunta adevarata.

            De Dragobete, fetele tinere pot afla cu cine se vor casatori, mancand turta sarata. "Turta este pregatita seara de femeile in varsta. Fetele nemaritate mancanta din aceasta turta si noaptea isi viseaza ursitul", explica muzeograful Brandusa Ilie.

In unele zone ale tarii, fetele nemaritate strang zapada si o topesc, folosind apa pentru a se spala pe fata si pe cap cu aceasta in dimineata zilei de Dragobete. Astfel, cel iubit le va considera mai frumoase.

In credinta populara, cei care participa la Dragobete sunt feriti de boli tot restul anului. Tinerii obisnuiesc sa se imbrace in cele mai bune haine si se intalnesc in centrul satului sau in fata bisericii.

Traditia spune ca cei care nu au petrecut de Dragobete sau nu au vazut o persoana de sex opus nu-si vor gasi iubit/a restul anului.

Daca in aceasta zi nu se va fi intalnit o fata cu vreun baiat, se crede ca tot anul nu va fi iubita de nici un reprezentat al sexului opus;

In aceasta zi, nu se coase si nu se lucreaza la camp si se face curatenie generala in casa, pentru ca tot ce urmeaza sa fie cu spor;

In unele sate se scotea din pamant radacina de spanz, cu multiple utilizari in medicina populara;

In unele zone, femeile obisnuiau sa atinga un barbat din alt sat, pentru a fi dragastoase intreg anul;

De Dragobete se faceau logodne simbolice pentru anul urmator (uneori le urmau logodnele adevarate) sau fetele si baietii faceau fratii de sange.

Prin urmare, conform traditiei, de Dragobete, trebuie sa fim veseli, sa radem, sa ne intalnim cu persoana iubita, sa iesim sa culegem flori, sa intampinam primavara cum se cuvine, fiindca Dragobetele este cel care deschide sezonul primaverii si al iubirii.