Vecinii buni si rai din gradina - despre alelopatie

In dictionarul explicativ ALELOPATÍA se defineste ca fiind interacțiunea stabilită între plantele superioare prin intermediul diferiților produși metabolici sau, altfel spus, alelopatia prezinta modul in care unele substanțe produse de plantele superioare, alge, ciuperi și microorganisme produc un efecte (pozitiv sau negativ) asupra ecosistemului in care se dezvolta.

Deci transformarile chimice si biologice pe care le sufera atat plantele cat si organismele din sol genereaza o serie de substante care pot altera cresterea sau alte functii fiziologice ale organismelor cu care acestea vin in contact.

Acest lucru este foarte simplu de observat in gradina prin faptul ca unele plante nu cresc sau nu se dezvolta bine in apropierea altor plante care elibereaza in substrat substante inhibitoare.

Cu toate ca  mare parte dintre aceste substante (acidul cinamic și benzoic, flavonoizi și diferite terpene sunt cele mai frecvente substanțe alelopatice găsite) duc la inhibarea proceselor de crestere si dezvoltare, unele dintre substanțe alelopatice manifestă proprietăți benefice sau chiar de erbicide(secara,trifoi,etc) și pesticide(craite,nuc) la care le  vom găsi aplicabilitate în gradina.

Florile, fruzele, resturile de frunze sau mulciul de frunze, tulpinile, scoarța, rădăcina, dar și solul, pot manifesta activitate alelopatică care variază pe parcursul creșterii și dezvoltării plantelor.

Compușii alelopatici pot persita în sol, afectînd plantele din vecinătate cît și cele plantate în culturi succesive.( exemplu, rădăcinile speciilor de costrei eliberează picături de sorgolonă (o chinonă), care inhibă creșterea acelor plantelor care intră în contact cu acestea prin blocarea fotosintezei și respirației)

Mai simplu spus, vom avea in gradina vecini buni si vecini rai, functie de substantele secretate de diferite parti ale plantelor .(daca secretia se produce la partile aeriene apare chiar si un miros specific).

Cele mai multe plante se impaca si se ajuta reciproc (vecini buni). Sunt, insa, si multe plante care se resping, nereusind sa convietuiasca impreuna (vecini rai).

Aceste situatii trebuie cunoscute de gradinari, pentru a fi evitate.

O vecinatate favorabila se manifesta printr-o protectie reciproca impotriva bolilor si daunatorilor, favorizarea reciproca a cresterii si rodirii si sporirea calitatii recoltei.

In momentul planificarii culturilor asociate este bine sa folosim cunostintele referitoare la “vecinii buni si  rai”. Iata cateva exemple de vecini care nu se impaca:

-       Cartofi – varza ,telina

-       Cartofi - rosii

-       Castraveti - ridichi

-       Fasole – mazare. ceapa,usturoi:

- nuc -majoritatea plantelor

-       Varza –ceapa, usturoi

-       Zmeura –mur

-       Lalele –narcise

Pentru o prezentare detaliata cititi simpatie-si-antipatie-in-gradina.